Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT ID
CENTRUL : SIBIU
1. Noțiuni generale
Cele mai vechi şi tradiţionale mijloace financiare de care statul dispune, pentru
realizarea funcţiilor şi sarcinilor sale, în permanentă evoluţie, sunt prelevările fiscale ce se
realizează prin intermediul impozitelor şi taxelor fiscale.
1
Statul este prezent în viaţa politică, economică şi socială, asigurând colectivităţii
bunuri şi servicii publice în societăţile libere bazate pe proprietatea privată şi economia de
piaţă. Creşterea nevoilor sale financiare şi o diversificare a surselor de finanţare a
determinat finanţarea costurilor acţiunilor sale în domenii devenite tradiţionale precum
apărarea, educaţie, sănătate, cultură, artă, ordinea publică, funcţionarea organelor
administraţiei publice, securitate socială, dar şi în domenii economice, respectiv cercetare,
transporturi, energie, comunicaţii, la care se adaugă acţiuni asupra fluctuaţiilor
conjuncturale ale mediului economic.
William Pitt a fost introdus impozitul pe venit pentru prima dată în lume în
Anglia, în 1799, ca o măsură temporară pe timp de război (dintre Marea Britanie şi Franţa).
În preajma primului război mondial şi alte ţări (SUA, Japonia, Germania, Franţa, Olanda,
Belgia etc.) au adoptat impozitul pe venit, căzut în sarcina persoanelor fizice.
2
Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Există şi
o excepţie conform căreia perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în
situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
Sarcina achitării impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice, care
realizează venit dintr-o anumită sursă prevăzută de lege.
În România, de la 1 ianuarie 2005 s-a trecut la impozitarea veniturilor persoanelor
fizice prin cotă unică de impozitare, renunţându-se la impozitarea progresivă, ce s-a
practicat timp de cinci ani, în perioada 2000 – 2004, în favoarea impozitării proporţionale.
3
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
i) venituri din alte surse.
5. Cotele de impozitare
Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător
fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii;
f) activităţi agricole;
g) premii;
h) alte surse.
Există însă şi categorii de venituri asupra cărora se aplică un alt nivel al cotei de
impozitare, astfel:
câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi
valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 1%, impozitul
reţinut constituind plata anticipată în contul impozitului anual datorat. Impozitul anual
datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:
prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil,
pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumparate, în cazul titlurilor de participare la
fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai
mică de 365 de zile de la data dobândirii;
prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil,
pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la
fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai
mare de 365 de zile de la data dobândirii;
b) câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de
contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente
financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare, se impune cu o cotă de 1% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut
4
constituind plata anticipată în contul impozitului anual datorat. Impozitul anual datorat se
stabileşte de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net
anual al fiecărui contribuabil;
c) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă,
cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 100
milioane lei;
cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 100
milioane lei.
d) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin
acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora,
precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un
impozit care se calculează astfel:
1) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi
pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani
inclusiv:
3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei
inclusiv;
2) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei
inclusiv.
Acest impozit nu se datorează în următoarele cazuri:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor
de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi
afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.
Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor
acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut mai sus, dacă
succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului
succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus,
moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
5
6. Reguli speciale de determinare a veniturilor
Determinarea veniturilor impozabile din activităţi independente
În categoria veniturilor din activităţi independente se cuprind următoarele tipuri
de venit realzate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi
adiacente:
veniturile comerciale, în care se cuprind venituri din fapte de comerţ ale
contribuabililor, din prestări de servicii, precum şi din practicarea unei meserii;
veniturile din profesii liberale, ce cuprind veniturile obţinute din exercitarea
profesiilor medicale, de avocat, notar, expert-contabil, contabil autorizat, consultant de
plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemănătoare, desfăşurate în
mod independent;
veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, ce provin din brevete de
invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-
how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.
Venitul brut din activităţi independente cuprinde sumele încasate şi echivalentul
în lei a veniturilor în natură. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub formă
de credite.
Venitul net din activităţi independente se poate determina atât în sistem real, pe
baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cât şi pe bază de norme de venit.
Venitul net din activităţi independente în sistem real se determină ca diferenţă
între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile.
6
contribuţiile reţinute pentru protecţia socială a şomerilor, pentru asigurările
sociale de sănătate şi pentru contribuţia individuală de asigurări sociale;
cotă de 15% din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli
profesionale, o dată cu deducerea personală de bază la acelaşi loc de muncă.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, reprezentând plăţi
anticipate, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
7
societăţilor închise. Câştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei privind venitul
realizat.
8
La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte
juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum
şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se
calculează astfel:
pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru
terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeste 200.000 lei
inclusiv;
pentru construcţiile de orice fel dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaşeşte 200.000 lei
inclusiv.
Acest tip de impozit se distribuie astfel:
cota de 40% se face venit la bugetul consolidat;
cota de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul
cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării;
cota de 10% se face venit la bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate
9
7. Concluzii
În prezent, impunerea veniturilor persoanelor fizice în România se află sub efectul
cotei unice de impozitare. Cu toate contestaţiile aduse acesteia, realitatea celor doi ani de
aplicare a acestui sistem fiscal dă dreptate susţinătorilor, prin rezultatele obţinute şi aici mă
refer la creşterea veniturilor la bugetul de stat şi creşterea economică înregistrate de
România în ultimii doi ani.
Cu toate că la prima vedere se poate crede că acest procent de 16% este unul
redus, în realitate lucrurile stau cu totul altfel, adică nu trebuie omise din calcule
contribuţiile sociale obligatorii datorate de contribuabilii care realizează venituri din salarii,
activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi altele, situate la un nivel foarte mare
comparativ cu celellate state din Uniunea Europeană, dar această analiză trebuie să facă
obiectul unui altui studiu.
BIBLIOGRAFIE:
Carmen Corduneanu – Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Editura Codex,
Bucureşti, 1998;
Dan Drosu Şaguna – Tratat de drept financiar şi fiscal,
fiscal Editura ALL BECK,
Bucureşti, 2001;
Nicolae Hoanţă – Economie şi Finanţe Publice, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
Ioan Talpoş, Cosmin Enache – Fiscalitate aplicată, Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara, 2001;
Iulian Văcărel – Finanţe publice, Ediţia a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003;
Internet – www.dsclex.ro.
10