SISTEMUL DE IMPOZITE SI TAXE

Sistemul de taxe i impozite n Ungaria este reglementat de Legea XCII din 2003. Salariul minim pe economie din 01.01.2010 este 73.500 HUF. Impozitul pe venitul personal Baza de calcul a veniturilor impozabile pentru persoanele fizice se calculeaz insumand veniturile proprii obinute, la care se adaug asigurarea social i de sntate pltit de angajator. Persoanele fizice rezidente sunt obligate la plata impozitului pe venit , iar acestea sunt supuse impozitarii pentru toate elementele de venituri. Legea impozitului pe venit distinge urmatoarele categorii de venituri: - venitul total impozitat la cote progresive - veniturile impozitate separat, la o cota fixa (inclusiv veniturile din capital cum ar fi dividende, dobanzi si castiguri de capital). De la 1 ianuarie 2010 , contributiile au fost si ele introduse in baza de impozitare a venitului total. Pentru veniturile impozabile pana la 5 milioane HUF se plateste un impozit de 17%, iar pentru suma care depaseste 5 milioane HUF se plateste 32%.

Beneficiile de tipul : - voucher de vacan, vacane pentru angajai n cadrul caselor de vacane din propietatea firmei- se echivaleaz cu veniturile minime garantate ; - bonurile valorice pentru hran cald la serviciu se echivaleaz la 18 mii forini ; - contibuia la nceperea colii la 30% din salariul minim ; - costurile educaiei n strintate 2,5 ori salariu minim ; - transportul local gratuit la valoarea ei ; - contribuia la pensia privat- la 50% din salariul minim ; - contribuia la fonduri de sntate la 30% din salariul minim.- sunt impozitate cu 25%. Contribuabili sunt obligati sa efctueze plati in avans din impozitul pe venit in cursul anului fiscal. Declaratia de venit pentru un an fiscal trebuie depusa pana la data de 20 mai , a anului urmator anului fiscal. In Ungaria exista doua tipuri de venituri scutite de impozitare: - alocatii pentru copii platite de catre stat - servicii de internet. De asemenea exista doua credite fiscale mai importante: - creditul fiscal pentru ocuparea fortei de munca : angajati se acorda un credit egal cu 17% din salariul lor, pana la un credit maxim de 15100 HUF pe luna.

- creditul fiscal familial: femeile gravide i alti contribuabili au dreptul la o alocaie familial de stat (se acord un credit fiscal de familie). Maxima creditului fiscal lunar este de 4000 HUF pentru fiecare copil, cu condiia ca numrul de persoane ntreinute de ctre contribuabil sa fie de cel puin trei. Valoarea creditului fiscal este redus dac venitul contribuabilului anual depete un anumit plafon.

Asigurarile sociale Asigurarea sociala obligatorie acopera persoanele asigurate (persoanele angajate, cele ce sunt membre ale unui organizatii, cele ce lucreaza pe cont propriu etc.). Acestea pot obtine dreptul la serviciile de asigurari sociale (daca platesc o contributie) si dreptul la un fond de pensie privat (daca platesc o taxa de membru). Toate celelalte persoane pot obtine dreptul la serviciile de asistenta sociala in baza unor contracte separate si platind o contributie sau o taxa de membru. Contribuia la asigurare social pltit de angajator este de 27% din veniturile realizate de angajat, astfel 24% asigurare la fondul de pensie, 2% contribuia la asigurarea de sntate, 1% contribuia la piaa muncii. Angajatul va plti: - contribuia la fondul de pensii 9,5% - contribuia la fondul privat de pensii 1,5% - contribuia la asigurarea de sntate 6%, - contribuia la piaa forei de munc 1,5% - Contribuia la pensia privat este de 8%. Angajatorul pltete i o asigurare pentru pensionarea nainte de limita de vrst a angajatului de 13%. Deduceri : n cazul creterii minorilor, taxe colare, asigurri private. Pensiile Acestea nu sunt impozitate. n cazul obinerii altor venituri de ctre un pensionar, pensia se cumuleaz la veniturile obinute i se impoziteaz venitul brut.

Impozitele imobiliare Impozitul platit la achizitia unei proprietati este 2% din valoarea propietii pn la valoarea de 4 milioane HUF. Peste 4 milioane se aplic 6%. Pentru societile imobiliare impozitul este de 2% din diferena de pre ntre cumprare i vnzare. Obiectul impozitarii si baza de evaluare: -locuinte, cladiri si sectiuni de constructie care nu sunt utilizate in scopuri de locuinte. Baza de impozitare depinde de decizia administratiei publice locale si este :

- suprafata neta a cladirii, exprimata in metri patrati - valoarea de piata ajustata a cladirii (aceasta inseamna 50% din valoarea de piata stabilita in conformitate cu dispozitiile actului privind impozitele) Plata impozitului datorat se face de doua ori intr-un an: 15 martie si 15 septembrie. Confoem legislatiei urmatoarele categorii sunt scutite de impozit: - unitati de locuinte temporare - 100 de metri patrati de locuinta fara facilitati care se afla intr-o mica asezare care nu se califica ca o statiune de vacanta sau de sanatate. -cladiri utilizate in scopul de asistenta sociala de sanatate, protectia copilului si institutiile de invatamant -cladiri detinute de catre agentiile bugetare, organizatii religioase -cladiri inregistrate in registrul imobiliar ca fiind utilizate pentru cresterea animalelor sau cultivarea plantelor ( de exemplu: grajduri, sere, hambare etc), in cazul in care contribuabilulul foloseste aceste cladiri numai pentru activitati legate de cresterea animalelor si cultivarea plantelor. Administratia locala are de asemenea dreptul de acordare a scutirilor suplimentare , dau numai pentru persoane fizice. Persoanele fizice de peste 65 de ani si orice persoana fizica cu pensie de invaliditate, cu un grad de invaliditate de cel putin 67%, indiferent de varsta, care traieste singur sau cu o ruda care indeplineste aceleasi conditii poate aplica la autoritatea fiscala pentru o suspendare fiscala in legatura cu impozitul pe cladirea folosita ca si resedinta. Daca o cladire, inregistrata ca cladire monument istoric este in curs de renovare in conformitate cu autorizatia de constructie emisa dupa 1 ianuarie 2008 , cladirea si sectiunile sale de constructie sunt scutite de la plata impozitului pe o durata de 3 ani de functionare. In cazul in care renovarea nu este terminata pana in ultima zi a celui de-al treilea an de scutire, atunci contribuabilul trebuie sa plateasca impozitul anulat in interesul sau.

Impozitul pe profit Din 2009 au fost introduse noiuni noi n legislaie : pltitorul strin de impozite este antreprenorul strin, organizaia strin, membrii companiei imobiliare strine. Compania imobiliar strin este aceea a crei active sunt 75% la preul pieii n domeniul imobiliar. Rezidentul privat individual al unei companii strine este cel care deine 10% din aciunile firmei. Baza de calcul al impozitelor se determin n cazul donorilor ctre organizaiile nonprofit : se deduce baza cu 50% din valoarea donaiei n cazul donaiei singulare, i cu 20% n cazul donaiilor multiple contractate. Valoarea impozitului pe profit al societii se calculez prin: 19% din profitul brut. Pentru firmele strine aceasta este 30% din baza de calcul.

Pentru cateva categorii de intreprinderi si domeniile de activitate, sau investitii pentru dezvoltare in domeniile prioritare ale Guvernului se acorda reduceri la impozit: - pentru imm-uri care investesc peste 500 milioane forini i creaz locuri de munc (n cazul intreprinderilor mici 20, n cazul intreprinderilor mijlocii 50), i costurile cu fora de munc vor fi mai mari ( la intrperinderile mici de 50 ori slariul minim, iar la intrperinderile mijlocii de 100 ori salariul minim.) - Investiii pentru dezvoltare: -autoguvernri 1 miliard de HUF -servicii internet i telecomunicaii -proiecte peste 100 milioane de HUF n producia de filme, video -crearea unor noi locuri de munc Plata impozitului datorat Contribuabilii sunt obligati sa efectueze plati in avans a impozitului pe profit in cursul anului fiscal. Acestia mai sunt obligati sa ajusteze valoarea platilor in avans la valoarea impozitului anual datorat pana la data de 20 a ultimei luni din anul fiscal. In cazul in care suma impozitului platit efectiv in anul fiscal difera de suma impozitului final, diferenta este platita la data de 31 mai anului urmator, sau este rambursata de catre autoritatile fiscale in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii in acest scop a contribuabilului.

Tabel nr.1 PONDEREA VENITURILOR FISCALE IN PIB

2000 39 41,2 40,6 2001 38,2 40,3 39,7 2002 37,8 39,8 39 2003 37,9 39,8 39 2004 37,4 39,5 38,9 2005 37,5 39,6 39,2 2006 37,2 40,2 39,7 2007 39,8 40,4 39,7 2008 40,4 39,7 39,3

UNGARIA ZONA EURO EU 27

Sursa: www.eurostat.ro

Grafic nr.1 PONDEREA VENITURILOR FISCALE IN PIB

42 41 40 39 38 37 36 35 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 UNGARIA ZONA EURO EU 27

Tabel nr 2. PONDEREA IMPOZITELOR DIRECTE IN TOTAL VENITURI FISCALE

2000 24,9 31,3 34,4 2001 26,4 31 34,1 2002 26,7 30,3 33,2 2003 25,3 29,9 32,7 2004 24,1 29,6 32,6 2005 24,3 29,8 33 2006 25,3 30,7 33,8 2007 25,7 31,5 34,3 2008 26,3 31,4 34,3

UNGARIA ZONA EURO EU 27

Sursa: www.eurostat.ro

Grafic nr2. PONDEREA IMPOZITELOR DIRECTE IN TOTAL VENITURI FISCALE

40 35 30 25 20 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

UNGARIA ZONA EURO EU 27

Tabel nr. 3 PONDEREA IMPOZITELOR DIRECTE IN PIB

UNGARIA ZONA EURO EU 27

2000 9,7 12,9 13,9

2001 10,1 12,5 13,5

2002 10,1 12,1 13

2003 9,6 11,9 12,7

2004 9 11,7 12,7

2005 9,1 11,8 12,9

2006 9,4 12,3 13,4

2007 10,2 12,7 13,6

2008 10,6 12,5 13,5

Sursa: www.eurostat.ro

Se observa ca impozitele directe sunt relativ sczute la 10,6% din PIB si sunt si cu mult sub media UE.

Grafic nr. 3 PONDEREA IMPOZITELOR DIRECTE IN PIB

16 14 12 10 8 6 4 2 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

UNGARIA ZONA EURO EU 27

Tabel nr. 4 IMPOZITE DIRECTE PE CATEGORII CA % DIN TOTAL VENITURI n ultimii ani a existat o tendin puternic de a reduce ratele de impozit pe profit, n special n noile state membre. n acest context, Ungaria are o poziie stabila ca o ar cu un impozit redus, dat fiind faptul c a introdus o rat de impozit pe profit de 18% deja n 1995, apoi mai redusa la 16% n 2004.
2000 18,5 24,6 5,6 7 0,8 2,7 2001 19,6 24,7 6 6,7 0,8 2,7 2002 19,9 24,3 6,1 6,1 0,8 2,8 2003 18,6 23,8 5,8 5,7 0,9 3,2 2004 17,5 23,2 5,6 6,2 1 3,1 2005 17,6 23,3 5,6 6,7 1,1 3,1 2006 18,1 23,4 6,3 7,6 1 2,9 2007 18 23,8 6,9 7,6 0,8 2,9 2008 19 24 6,5 7 0,8 3,3

IMP PE VENIT UNGARIA IMP PE VENIT EU 27 IMP PE PROFIT UNGARIA IMP PE PROFIT EU 27 ALTELE UNGARIA ALTELE EU 27

Sursa: www.eurostat.ro

Grafic nr. 4 IMPOZITE DIRECTE PE CATEGORII CA % DIN TOTAL VENITURI

30 25 20 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 IMP PE PROFIT UNGARIA IMP PE PROFIT EU 27 ALTELE UNGARIA ALTELE EU 27 IMP PE VENIT UNGARIA IMP PE VENIT EU 27

Tabel nr.5 FISCALE

PONDEREA CONTRIBUTIILOR SOCIALE IN TOTAL VENITURI

UNGARIA ZONA EURO EU 27

2000 33,4 35,3 31,4

2001 33,5 35,7 31,9

2002 33,8 36,1 32,2

2003 33,2 36,4 32,7

2004 32,6 36,3 32,5

2005 33,5 35,9 32,1

2006 33,6 35,2 31,5

2007 34,1 34,6 31,1

2008 34,1 35,6 32

Sursa: www.eurostat.ro

Se observa ca, contribuiile sociale contribuie cu mult la veniturile fiscale. Grafic nr.5 FISCALE PONDEREA CONTRIBUTIILOR SOCIALE IN TOTAL VENITURI

37 36 35 34 33 32 31 30 29 28 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 UNGARIA ZONA EURO EU 27

Impozitul antreprenorial simplificat EVA Rata de impozit pe profit simplificat (EVA), a fost crescut de la 15% la 25% n 2006, i a continuat s creasc la 30% n 2010. n afar de impozitul pe profit, municipalitile pot percepe un impozit de afaceri local (pn la 2%)

Impozitul pe dividende Impozitul pe dividende este de 25%. Pentru dividendele obinute n strintate de ctre cetenii ungari suplimentar se pltete 5% , in cazul in care dividendele provin dintr-o tara cu care Ungaria are conventie de dubla taxare (ex.tari UE) ;i acolo s-a platit impozit pe dividende. Dac nu exist un astfel de acord impozitul este 25% din care se scad impozitele pltite n ara de unde provin dividendele. Impozitul pe dividende al unui actionar strin in Ungaria este de 25%. Dup dividendele cotate la Bursa din statele membre UE se pltete impozit de 10%.

Impozitul pe venituri obinute din dobnd Pe veniturile obinute din dobnd se aplic un impozit de 20%.

Accize Accizele sunt platite de firmele care vand sau importa produsele incluse in Legea Accizelor, cum ar fi: produse petroliere (benzina, motorina si alte derivate petroliere), bauturi alcoolice (bere, vin, sampanie) si tutun. Accizele se calculeaza atat sub forma unui procent din pret, cat si ca suma fixa pe unitatea vanduta. Incepand cu anul 2006, accizele sunt abolite pentru vinuri iar pentru alte produse acestea au ramas neschimbate. Cateva din accize : Alcool pur HUF 276.100 pe hl Palinca 50 l pe an HUF 138.050 pe hl peste 50 l pe an HUF 276.100 pe hl Bere HUF 663 pe hl Vinuri HUF 9400 pe hl, cu excepia produselor din struguri pentru care taxa este 0. ampanie HUF 14250 pe hl igarete HUF 9350 pe 1000 buc. n 2009 i 2010, accizele la tutun, alcool i combustibil au fost n continuare crestere. ncepnd cu 1 iulie 2009, rata de cretere a fost de 5,3% pentru benzina, 6,5% pentru motoare diesel, ntre 6-7% pentru buturi alcoolice i o medie de 5% pentru produsele din tutun. n a doua etap, la 1 ianuarie 2010 o cretere suplimentar a accizelor a avut loc: cu 10% pentru benzin, de 7,6% pentru motorin, cu 10% pentru buturi alcoolice i o medie de 9% pentru produsele din tutun.

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Persoana impozabil nseamn orice persoan sau organizaie cu capacitate juridic care desfoar o activitate economic n nume propriu, indiferent de locatie, scopul sau rezultatele activitii respective. n caz de import, persoana obligat la plata impozitului este persoana care import mrfurile. n caz de achiziie intracomunitar de bunuri platitorul de TVA este persoana care achiziioneaz bunurile sau serviciile. Baza de impozitare trebuie s includ, de asemenea, cheltuielile conexe, precum comisioane, ambalare, costurile de transport (etc) efectuate pn la primul loc de destinaie. Nu exist nici un drept de deducere a TVA-ului de intrare n cazul n care bunurile sau serviciile achiziionate sunt utilizate pentru tranzaciile scutite de impozit. Este interzis deducerea TVA- ului la achiziionarea urmtoarelelor bunuri i servicii, chiar atunci cnd este utilizat n scopuri de afaceri: - combustibilul utilizat pentru autoturisme - combustibili plumb sau fara plumb motor motocicletelor de capacitate a motorului de peste 125 cmc, iahturi, brci de agrement i sport alimentare i buturi bunuri i servicii legate de construirea i renovarea de locuine bunuri i servicii legate de ntreinerea de autoturisme, taxelor de parcare i taxe de drum, cu excepia taxei de parcare i de taxare rutier pentru autoturisme de greutate care depete 3,500 kg, servicii de taxi. Toate acestea, n cazul n care aceste achiziii sunt efectuate n scopul revnzrii, taxa este deductibil. TVA-UL este de: 25% rata standard incepand cu 01.07.2009 18% pentru produsele agro-alimentare ( lapte, produse din lapte, grne, produse din grne), utilitati publice, carti-ziare, servicii hoteliere, resturante etc. 5% pentru anumite produse farmaceutice, manual, ustensile medicale, ustensile pentru orbi.

In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: - vanzarea pamantului dar nu terenurile construibile; - serviciile publice radio si TV; - serviciile postale; - serviciile financiare; - asigurarile; - transferurile de credite si dividende; - servicii de sntate i transport bolnavi ; - protectia copilului, gradinit, internate ; - activti sportive.

Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4.000 euro) si in acest caz trebuie completata lunar o declaratie de impozit. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala sau trimestriala a TVA-ului. In anumite situatii, societatile nerezidente in Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. Ungaria are semnate acorduri bilaterale, in acest sens, cu: Liechtenstein, Suedia, Elvetia, toate tarile membre ale UE. Tabel nr. 6 PONDEREA FISCALE
2000 41,8 33,7 34,5 2001 40,1 33,6 34,4

IMPOZITELOR INDIRECTE

IN TOTAL VENITURI

UNGARIA ZONA EU EU 27

2002 39,5 33,8 34,8

2003 41,5 33,9 34,8

2004 43,3 34,3 35

2005 42,2 34,5 35

2006 41 34,4 34,9

2007 40,2 34,2 34,8

2008 39,6 33,3 33,9

Sursa: www.eurostat.ro Se observa ca veniturile din impozitele indirecte sunt substaniale, reprezentnd

ponderea lor 39,6% din total. Grafic nr. 6 PONDEREA FISCALE IMPOZITELOR INDIRECTE IN TOTAL VENITURI

50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 UNGARIA ZONA EU EU 27

Tabel nr. 7 PONDEREA IMPOZITELOR INDIRECTE IN PIB

UNGARIA ZONA EURO EU 27

2000 16,3 13,9 14

2001 15,3 13,5 13,6

2002 14,9 13,5 13,6

2003 15,7 13,5 13,6

2004 16,2 13,5 13,6

2005 15,8 13,7 13,7

2006 15,3 13,9 13,9

2007 16 13,8 13,8

2008 16 13,3 13,4

Sursa: www.eurostat.ro

Grafic nr. 7 PONDEREA IMPOZITELOR INDIRECTE IN PIB

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 UNGARIA ZONA EURO EU 27

Tabel nr. 8 IMPOZITE INDIRECTE CA % DIN PIB PE CATEGORII

TVA UNGARIA TVA EU 27 ACCIZE,T VAMALE HU ACCIZE,T VAMALE EU 27 ALTE IMP INDI HU ALTE IMP INDI EU 27

2000 8,7 7 3,9 3 3,3 1,7

2001 8 6,8 3,7 2,9 3,2 1,6

2002 7,8 6,8 3,6 3 3,1 1,6

2003 8,2 6,8 3,7 3 3,5 1,6

2004 8,8 6,8 3,3 2,9 3,6 1,7

2005 8,4 6,9 3,2 2,8 3,3 1,7

2006 7,6 7 3,3 2,7 3,8 1,8

2007 7,9 7,1 3,3 2,6 4,1 1,8

2008 7,8 6,9 3,4 2,5 4,2 1,6

Sursa: www.eurostat.ro

In ceea ce priveste TVA-ul se observa o scadere din anul 2006 deoarece rata de TVA s-a redus de la 25% cat era in anul 2005 la 20% in anul 2006, iar din luna iulie 2009 s-a revenit la cota de 25%. In ceea ce priveste regimul taxelor vamale acestea s-au reus incepand cu anul 2004, datorita integrarii Ungariei in UE. Alte impozite pe produse sunt cele mai ridicate din UE (4,2% comparativ cu media UE de 1,6%), n principal din cauza veniturilor fiscale locale din afaceri.

Grafic nr. 8 IMPOZITE INDIRECTE CA % DIN PIB PE CATEGORII

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 TVA EU 27 ACCIZE,T VAMALE HU ACCIZE,T VAMALE EU 27 ALTE IMP INDI HU ALTE IMP INDI EU 27 TVA UNGARIA

Taxele locale

Sunt stabilite de Legea Taxelor Locale si sunt impuse de municipalitati pe pamant, pe cladirile situate pe teritoriul lor, pe activitatea desfasurata de o societate. Baza de calcul pentru activitatile comerciale cu caracter temporar trebuie stabilita in functie de numarul de zile in care societatea a desfasurat activitati pe teritoriul municipalitatii. Rata maxima este de 2% din aceasta baza. Totusi, autoritatile locale pot stabili alta valoare a ratei si pot acorda concesii. De la 1.01.2004, noile concesii pot fi acordate numai societatilor avand o baza de calcul a taxei locale mai mica de 2,5 milioane forinti (10.000 euro). Taxele locale sunt 6,4% din total impozitare, o suma nu chiar neglijabila. Taxele locale au crescut rapid pn n 2004, dar de atunci acestea inregistreaza o tendinta de scadere. Taxa pe energie In 2004, Ungaria a introdus cateva noi taxe, inlcusiv taxa pe energie. Aceasta noua taxa este platita de societatile de utilitati publice, comerciantii de energie, consumatorii autorizati si producatorii de energie. Taxa se calculeaza in functie de cantitatea de energie electrica (pentru care taxa este de 186 forinti/MW) si de gaz natural (56 forinti/GJ) folosita intr-o anumita perioada. Taxa pentru mediu Aceasta este platita, din 2004, de catre companiile poluante, taxa ce se compune dintr-o taxa pentru poluarea aerului si una pentru poluarea apei, iar din 2005 si din una pentru poluarea solului.

Tabel nr. 9 TAXA DE MEDIU CA % DIN PIB

UNGARIA ZONA EURO EU 27

2000 3 2,6 2,7

2001 2,8 2,6 2,7

2002 2,8 2,6 2,7

2003 2,6 2,6 2,7

2004 2,7 2,6 2,7

2005 2,7 2,5 2,6

2006 2,8 2,5 2,5

2007 2,8 2,4 2,5

2008 2,7 2,3 2,4

Sursa: www.eurostat.ro

Taxa de mediu a reprezentat 2,7% din PIB . Aceasta cota este cu putin peste media UE (2,4%) si a ramas aproximativ stabila intre 2000 si 2008. Ca si in majoritatea tarilor impozitele pe energie reprezinta cea mai mare parte a veniturior taxei de mediu.

Grafic nr. 9 TAXA DE MEDIU CA % DIN PIB

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 EU 27 ZONA EURO UNGARIA

Tabel nr. 10 TAXA PE CAPITAL CA % DIN PIB

UNGARIA ZONA EURO EU 27

2000 4,5 8,7 8,9

2001 4,7 8,2 8,5

2002 4,7 7,9 8,1

2003 4,7 7,9 8

2004 4,6 8 8,3

2005 4,6 8,3 8,6

2006 5 9 9,3

2007 5,5 9,3 9,4

2008 5,1 8,6 9

Sursa: www.eurostat.ro Veniturile din impozitarea capitalului sunt, la 5,1% din PIB in anul 2008, unul dintre cele mai sczute din UE, datorit veniturilor mici din impozitarea afacerilor. Impozitarea capitalului a rmas stabila ntre 2000 i 2006, dar a crescut semnificativ n ultimii ani, reflectnd schimbri n politica fiscal, ns este nc mult sub media UE.

Grafic nr. 10 TAXA PE CAPITAL CA % DIN PIB

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 UNGARIA ZONA EURO EU 27

Tabel nr. 11 TAXA PE MUNCA CA % DIN PIB

UNGARIA ZONA EURO EU 27 2000 19 21,5 20,3 2001 19 21,3 20,2 2002 19 21,3 19,9 2003 18,5 21,2 20 2004 17,9 20,8 19,6 2005 18,3 20,7 19,6 2006 18,3 20,6 19,5 2007 19,8 20,4 19,3 2008 20,8 20,8 19,7

Sursa: www.eurostat.ro

Impozitarea forei de munc s-a ridicat la 20.8 n anul 2008. Aceast valoare este cea mai mare a treia n UE i este cu mult peste UE medie (34,2%). ncepnd cu anul 2000, impozitarea muncii a artat un declin treptat n timp pn n anul 2004, dar a crescut cu 2.9 puncte n ultimii patru ani, n principal datorit schimbrilor n sistemul contributiilor sociale.

Grafic nr. 11 TAXA PE MUNCA CA % DIN PIB

25

20

15

UNGARIA ZONA EURO EU 27

10

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Tabel nr. 12 TAXA PE CONSUM CA % DIN PIB

UNGARIA ZONA EURO EU 27 2000 15,5 11,1 11,4 2001 14,5 10,8 11,1 2002 14,1 10,8 11,1 2003 14,7 10,7 11,1 2004 14,9 10,7 11,1 2005 14,5 10,7 11,1 2006 13,9 10,8 11,1 2007 14,5 10,8 11,1 2008 14,5 10,5 10,8

Sursa: www.eurostat.ro

Nivelul ridicat al impozitelor indirecte n Ungaria duce la o impozitare crescuta a consumului in anul 2008. Aceast valoare este una din cele mai mari, a patra din UE. Impozitarea privind consumul arat un declin general pn n 2002, n conformitate cu reducerea veniturilor din impozite indirecte, cu toate acestea, a revenit ulterior, n conformitate cu schimbrile din sistemul TVA. Grafic nr. 12 TAXA PE CONSUM CA % DIN PIB

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 UNGARIA ZONA EURO EU 27

Tabel nr. 13 PONDEREA CONTRIBUTIILOR SOCIALE ALE ANGAJATIILOR IN TOTAL VENITURI FISCALE

UNGARIA ZONA EURO EU 27

2000 5,1 11,1 10,1

2001 5,4 11,1 10,2

2002 5,8 11,1 10,1

2003 5,8 11,2 10,2

2004 6,1 11 10,1

2005 6 10,8 10

2006 6,5 10,6 9,8

2007 8,3 10,4 9,6

2008 8,2 10,6 9,8

Sursa: www.eurostat.ro

Grafic nr. 13 PONDEREA CONTRIBUTIILOR SOCIALE ALE ANGAJATIILOR IN TOTAL VENITURI FISCALE
12 10 8 UNGARIA 6 4 2 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 ZONA EURO EU 27

Tabel nr. 14 PONDEREA CONTRIBUTIILOR SOCIALE ALE ANGAJATORILOR IN TOTAL VENITURI FISCALE

UNGARIA ZONA EURO EU 27

2000 26,8 19,9 17,9

2001 26,5 20,3 18,3

2002 26,5 20,6 18,5

2003 25,9 20,8 18,8

2004 25,1 20,7 18,6

2005 26 20,4 18,4

2006 25,4 20,1 18,1

2007 24,2 19,9 18

2008 24,2 20,4 18,5

Sursa: www.eurostat.ro

Grafic nr. 14 PONDEREA CONTRIBUTIILOR SOCIALE ALE ANGAJATORILOR IN TOTAL VENITURI FISCALE

30 25 20 UNGARIA 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 ZONA EURO EU 27