INFRACȚIUNI PRIVIND

REGIMUL BANCAR ȘI
INSTRUMENTELE DE
PLATĂ
Infracțiunea prevăzută de art.410 din OUG nr.99/2006 privind instituțiile
de credit și adecvare a capitalului
Definiție  Desfășurarea, fără drept, de activități dintre cele prevăzute la art. 5 alin. (1), precum și începerea desfășurării
activităților specifice unei instituții de credit fără a obține autorizația potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) constituie infracțiuni și
se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani.
Articolul 5(1) Se interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entități fără personalitate juridică, ce nu este instituție de credit, să
se angajeze într-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori într-o activitate de atragere
și/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuțiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării
de fonduri colective și acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziționarea de bunuri și/sau
servicii de către membrii acestora.
(2) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul atragerii de depozite sau alte fonduri rambursabile: de către un stat
membru ori de către administrațiile regionale sau autoritățile administrației publice locale ale unui stat membru,  de către
organisme publice internaționale la care participă unul sau mai multe state membre ori  în cazurile expres prevăzute de legislația
românească sau de legislația Uniunii, cu condiția ca aceste activități să fie supuse unor reglementări și supravegheri aplicabile
acestor cazuri în scopul protejării deponenților și investitorilor.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică.
Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de :
• - a desfășura fără drept o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori într-o activitate de
atragere și/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuțiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea
acumulării de fonduri colective și acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziționarea de
bunuri și/sau servicii de către membrii acestora;
• -începerea desfășurării activităților specifice unei instituții de credit fără a obține autorizația necesară.
Infracțiunea prevăzută de art.410 din OUG nr.99/2006 privind instituțiile
de credit și adecvare a capitalului
• Conform art. 11 din OUG nr.99/2006, Banca Națională a României nu poate acorda autorizație unei instituții de credit, dacă aceasta nu dispune
de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului inițial cel puțin egal cu nivelul minim stabilit prin reglementări, care nu poate fi mai mic
decât echivalentul în lei a 5 milioane euro.
• Conform art.5 alin.3 din OUG nr.99/2006, o emisiune de obligațiuni sau alte instrumente financiare similare este considerată atragere de fonduri
rambursabile de la public dacă este îndeplinită cel puțin una din următoarele condiții:
• a) constituie activitatea exclusivă sau principală a emitentului;
• b) emitentul desfășoară cu titlu profesional activitate de acordare de credite sau una ori mai multe din activitățile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. c)
- l), respectiv leasing financiar, servicii de plată, emiterea și administrarea altor mijloace de plată, cum ar fi cecuri, cambii și bilete la ordin, emitere
de garanții și asumare de angajamente, tranzacționare în cont propriu și/sau pe contul clienților, în condițiile legii, cu: instrumente ale pieței
monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valuta; contracte futures și options financiare; instrumente având la baza
cursul de schimb și rata dobânzii; titluri de valoare și alte instrumente financiare transferabile, participare la emisiunea de titluri de valoare și alte
instrumente financiare, prin subscrierea și plasamentul acestora ori prin plasament și prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni; servicii de
consultanța cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni și achiziții și
prestarea altor servicii de consultanța; administrare de portofolii și consultanța legată de aceasta; custodie și administrare de instrumente
financiare; intermediere pe piața interbancară;.
•  Dispozițiile alin. (3) nu sunt aplicabile în cazul în care emisiunea se adresează exclusiv investitorilor calificați, în înțelesul legislației privind piața
de capital. (art.5 alin.4 din OUG nr.99/2006)
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de instituțiilor de credit desfășurată într-o piață reglementată și supravegheată
prudențial..
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc atragerea de depozite sau de fonduri rambursabile ori în momentul începerii activității fără
autorizația necesară.
Infracțiunea prevăzută de art.411 din OUG nr.99/2006 privind instituțiile
de credit și adecvare a capitalului
Definiție: Utilizarea neautorizată de către o persoană a unei denumiri specifice unei instituții de credit, cu încălcarea dispozițiilor art. 6, constituie
infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Articolul 6(1) Se interzice oricărei persoane, alta decât o instituție de credit autorizată, să utilizeze denumirea de «bancă» sau «organizație
cooperatistă de credit», «cooperativă de credit», «casa centrală a cooperativelor de credit», «bancă cooperatistă», «bancă centrală cooperatistă»,
«bancă ipotecară/bancă de credit ipotecar», «bancă de economisire și creditare în domeniul locativ» sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri, în
legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu excepția cazului în care această utilizare este stabilită sau recunoscută prin lege ori printr-un
acord internațional sau când din contextul în care este utilizată denumirea respectivă rezultă neîndoielnic că nu este vorba despre desfășurarea unei
activități bancare.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este
posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a utiliza denumirile de «bancă» sau «organizație cooperatistă de
credit», «cooperativă de credit», «casa centrală a cooperativelor de credit», «bancă cooperatistă», «bancă centrală cooperatistă», «bancă
ipotecară/bancă de credit ipotecar», «bancă de economisire și creditare în domeniul locativ» sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri, în
legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu excepția cazului în care această utilizare este stabilită sau recunoscută prin lege ori printr-un
acord internațional sau când din contextul în care este utilizată denumirea respectivă rezultă neîndoielnic că nu este vorba despre desfășurarea unei
activități bancare.Utilizarea ilegală a acestor denumiri se poate realiza prin montarea unei firme, ori folosirea unor documente cu antetul și ștampila
instituției de credit .
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de instituțiilor de credit desfășurată intr-o piață reglementată și supravegheată
prudențial, putându-se produce confuzie printre participanți.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă, deoarece autorul cunoaște faptul că nu are autorizația pentru a utiliza denumirile
instituțiilor de credit .
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc prezentarea sub orice formă către public a unor documente cu antetul și ștampila instituției de
credit .
Infracțiunea prevăzută de art.412 din OUG nr.99/2006 privind instituțiile
de credit și adecvare a capitalului
Definiție:Împiedicarea, fără drept, a exercitării, potrivit prezentei legi, de către Banca Națională a României a
competențelor sale de supraveghere a instituțiilor de credit constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana
juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a împiedica exercitarea de către Banca
Națională a competențelor sale de supravaghere a instituțiilor de credit.
• Articolul 4(1) Banca Națională a României este autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea și
supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale
Regulamentului (UE) nr. 575/2013.
• Banca Națională a României monitorizează activitățile instituțiilor de credit, precum și, în cazul în care este
autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, activitățile societăților financiare holding și ale
societăților financiare holding mixte, pentru prevederile aplicabile acestora, în scopul evaluării conformării la
cerințele prudențiale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și de
reglementările emise în aplicarea acestora.
• Autoritatea competentă cu privire la reglementarea și supravegherea prudențială a societăților de servicii de
investiții financiare, societăților financiare holding și ale societăților financiare holding mixte potrivit prevederilor
prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 este Autoritatea de Supraveghere
Financiară. 
Infracțiunea prevăzută de art.412 din OUG nr.99/2006 privind instituțiile
de credit și adecvare a capitalului
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea Băncii Naționale a României de a-și
exercita competența asupra instituțiilor de credit și pentru desfășurarea activității instituțiilor de credit într-o
piață reglementată și supravegheată prudențial..
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea
faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc împiedicarea exercitării, potrivit prezentei legi, de către
Banca Națională a României a competențelor sale de supraveghere a instituțiilor de credit.
 Infracțiunea prevăzută de art.109 alin.1 din Legea nr.210/2019 privind
emiterea de monedă electronică
Definiție:Emiterea, fără drept, de monedă electronică constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3
ani sau cu amendă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoană fizică sau persoană
juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a emite fără drept monedă electronică, adică
fără autorizația emisă de Banca Națională a României (art.15 din Legea nr.210/2019)
• Conform art.4 lit. f) din Legea nr.210/2019 prin monedă electronică se înțelege valoare monetară stocată electronic,
inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de
operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronica.
•  Conform art.2 din Legea nr.210/2019, activitatea de emitere de monedă electronică poate fi desfășurată de către
următoarele categorii de emitenți de monedă electronică:
• a) instituții de credit,
• b) instituții emitente de monedă electronică, în înțelesul art. 4 alin. (1) lit. e) (persoană juridică autorizată în
conformitate cu prevederile cap. II să emită monedă electronică);
• c) furnizori de servicii poștale care emit monedă electronică potrivit cadrului legislativ național aplicabil;
• d) Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale, atunci când acestea nu acționează în calitate de autorități
monetare sau în altă calitate ce implică exercițiul autorității publice;
• e) statele membre și autoritățile lor regionale ori locale, atunci când acestea acționează în calitatea lor de autorități
publice.
 Infracțiunea prevăzută de art.109 alin.1 din Legea nr.210/2019 privind
emiterea de monedă electronică

• Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună la data autorizării de un nivel al capitalului
inițial de cel puțin echivalentul în lei a 350.000 euro și trebuie să emită moneda electronică fără întârziere, la
primirea fondurilor în schimbul cărora aceasta este emisă.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de instituțiilor de credit și instituțiilor
emitente de monedă electronică, în procesul de emitere de monedă electronică și de desfășurare a acestei
activități, condițiile de desfășurare a activității de prestare de servicii de plată de către instituțiile emitente de
monedă electronică, supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică, precum și
regimul privind răscumpărarea monedei electronice.
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea
faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc emiterea de monedă electronică fără a avea autorizația
emisă de Banca Națională a României.
 Infracțiunea prevăzută de art.109 alin.2 din Legea nr.210/2019 privind
emiterea de monedă electronică
Definiție:Utilizarea unei sintagme specifice unei persoane care are dreptul potrivit prezentei legi să emită cu titlu profesional monedă
electronică, cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. (2), constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă.
• Conform art.61 din Codul penal, cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă,
cuprinsă între 10 lei și 500 lei, se înmulțește cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile și 400 de zile.Când legea
prevede pentru infracțiunea săvârșită numai pedeapsa amenzii limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între: 60 și 180 de zile-
amendă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația
este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a utiliza în denumire, în antet sau în alte atribute de
identificare ori în legătură cu activitățile pe care le desfășoară sintagmele instituție emitentă de monedă electronică, emitent de monedă
electronică sau derivate ori traduceri ale acestora.
• Este interzis oricărei entități care nu este emitent de monedă electronică în înțelesul art. 2 să utilizeze în denumire, în antet sau în alte
atribute de identificare ori în legătură cu activitățile pe care le desfășoară sintagmele instituție emitentă de monedă electronică, emitent de
monedă electronică sau derivate ori traduceri ale acestora.
• Urmarea imediată  constă într-o stare de pericol pentru activitatea de instituțiilor de credit și instituțiilor emitente de monedă electronică,
în procesul de emitere de monedă electronică și de desfășurare a acestei activități,
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc utilizarea în denumire, în antet sau în alte atribute de identificare ori în legătură cu
activitățile pe care le desfășoară sintagmele instituție emitentă de monedă electronică, emitent de monedă electronică sau derivate ori
traduceri ale acestora.
 Infracțiunea prevăzută de art.110 alin.1 din Legea nr.210/2019 privind
emiterea de monedă electronică
Definiție: Refuzul nejustificat al instituțiilor emitente de monedă electronică de a furniza Băncii Naționale a României, în termen de cel mult
10 zile de la comunicarea solicitării, informațiile și documentele necesare pentru verificarea respectării cerințelor impuse de prezenta lege
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația
este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a furniza Băncii Naționale a României, în termen de cel
mult 10 zile de la comunicarea solicitării, informațiile și documentele necesare pentru verificarea respectării cerințelor impuse de prezenta
lege :
•  Banca Națională a României poate acorda autorizație doar unei persoane juridice române constituite în baza Legii societăților
nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care are sediul real pe teritoriul României și care emite cel puțin o
parte din moneda electronică pe teritoriul României.(art.7 din Legea nr.210/2019)
• Banca Națională a României acordă autorizație unei persoane juridice române doar dacă din informațiile și documentele care însoțesc
cererea rezultă respectarea tuturor cerințelor prevăzute de prezentul capitol și de reglementările date în aplicarea acestuia și evaluarea
proiectului prezentat este favorabilă.(art.8 din Legea nr.210/2019)
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea de instituțiilor de credit desfășurată intr-o piață reglementată și
supravegheată prudențial..
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă .
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care expiră termenul de 10 zile de la comunicarea solicitării BNR de a i se comunica informațiile
și documentele necesare pentru verificarea respectării cerințelor impuse de lege.
 Infracțiunea prevăzută de art.110 alin.2 din Legea nr.210/2019 privind
emiterea de monedă electronică
Definiție:  Împiedicarea, sub orice formă, a exercitării atribuțiilor ce revin Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate competentă,
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația este
posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a împiedica exercitarea de către Banca Națională a competențelor
sale de supravaghere a instituțiilor de credit.
• Articolul 9(1) Banca Națională a României acordă autorizația numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui
management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, aceasta dispune de un cadru formal de administrare a activității de
emitere de monedă electronică riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite,
transparente și coerente, de proceduri eficace de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă și
de mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative și contabile riguroase.
• Articolul 10(1) Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui
management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității
de emitere de monedă electronică au o bună reputație și dispun de cunoștințe și experiență adecvate naturii, extinderii și complexității activității
vizate.
• Articolul 11Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui management
prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică, calitatea acționarilor sau asociaților care dețin participații calificate este adecvată.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru activitatea Băncii Naționale a României de a-și exercita competența asupra instituțiilor de
credit și pentru desfășurarea activității instituțiilor de credit într-o piață reglementată și supravegheată prudențial..
Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc împiedicarea, sub orice formă, a exercitării atribuțiilor ce revin Băncii Naționale a României.
Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934 asupra cecului
Definiție:  Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni până la un an sau cu amendă, dacă fapta nu
constituie o infracţiune mai gravă, emiterea unui cec fără a fi avut autorizarea trasului;
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana
juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a emite un cec fără a fi avut autorizarea
trasului (numele celui care trebuie să plătească).
• Cecul este un instrument de plată, prin care trăgătorul dispune de fondurile pe care le are o societate bancară, trasul,
aceasta obligându-se să-i faca serviciul de casă. În acest scop, societatea bancară elibereaza clientului său, tragătorul, mai
multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma în cecuri, în limitele dispoziţiilor proprii.
• Prin însăși esenta sa, cecul presupune existenta unor disponibilități ale tragătorului la o societate bancară aflată în poziția
de tras. De aceea, nu este permisă emiterea unui cec în care tragătorul și trasul să fie una și aceeași persoană juridică.
• Excepţie de la această regulă pot face cecul de călătorie, cecul circular, precum şi cecul tras între diferite stabilimente ale
aceluiași trăgător, dar care au personalitate juridică diferită. În cazul cecului tras între diferitele stabilimente ale aceluiași
tragător, cecul nu poate fi la purtător.
• Cecul nu poate fi tras decît asupra societăţii bancare. Cu toate acestea, cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca
cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară.Cecul nu poate fi emis decît dacă tragatorul are disponibil la tras,
disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei convenţii exprese sau tacite. Titlul emis fără
observarea acestor condiţii valoreaza totuşi ca cec.(art.3 din Legea nr.59/1934)
• Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.(Norma
cadru BNR nr. 7 / 1994 privind comertul facut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit, cu cecuri, pe baza 
Legii nr. 59/1934 asupra cecului)
Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934 asupra cecului

• Conform art. 29 din Legea nr.59/1934, cecul este plătibil la vedere. Orice stipulaţiune contrară se socoteşte
nescrisă.
• -În cazul infracţiunilor reglementate în art.84 din Legea nr.59/1934 trebuie avut în vedere că situaţia premisă
este dată de existenţa unui raport juridic de natură contractuală în care cecul ca instrument de
plată, reprezintă o garanţie a îndeplinirii obligaţiei asumate de debitori prin contractele comerciale încheiate.
• Instanţa penală învestită cu judecarea infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului,
cu modificările şi completările ulterioare, nu va soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale, urmând a
pronunţa respingerea ca inadmisibilă a acţiunii civile.(ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE -
SECŢIILE UNITE - DECIZIA Nr. 43 din 13 octombrie 2008 )
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea
faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc emiterea cecului, fără autorizarea trasului.
Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 asupra cecului
Definiție:  Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni până la un an sau cu amendă, dacă fapta nu
constituie o infracţiune mai gravă emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte
de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare;
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoană
juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a emite un cec fără a avea la tras disponibil
suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru sistemul financiar – bancar și în mod particular pentru banca la
care inculpatul are provizionul. În cazul în care urmare a săvârşirii unor astfel  de fapte, se produce și un prejudiciu,
acesta se înregistrează de creditorul parte – vătămată și  este urmarea neexecutării obligaţiei asumate de către debitorul –
inculpat prin contractul comercial încheiat, iar nu a emiterii ulterioare a cecului cu încălcarea legii penale.
• Instanţa penală învestită cu judecarea infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu
modificările şi completările ulterioare, nu va soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale, urmând a pronunţa
respingerea ca inadmisibilă a acţiunii civile.(ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - SECŢIILE UNITE -
DECIZIA Nr. 43 din 13 octombrie 2008 )
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește . Infracțiunea se consumă în momentul în care
are loc emiterea cecului fără a avea disponibilul necesar la tras, sau la momentul dispunerii de disponibil înainte de
implinirea termenelor fixate pentru prezentarea cecului.
 Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 asupra cecului
• RAPORTUL CU INFRACȚIUNEA DE ÎNȘELĂCIUNE
• ÎCCJ-Secțiile Unite, prin Decizia nr. 9/2005- a decis în Recurs în Interesul Legii:
• 1. Fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit sau asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia
sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti
înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o
pagubă posesorului cecului, constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal.
• 2. Dacă beneficiarul cecului are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta
constituie infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934.
• Articolul 244 Înșelăciunea (2) Înșelăciunea (inducerea în eroare) săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte
mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se
aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
Prejudicierea beneficiarului cecului emis, prin săvârșirea oricăreia dintre faptele de inducere în eroare arătate mai sus, în scopul obținerii
pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzuta în prezent în art. 244 alin. (2) din 
Codul penal.
• În cazul în care beneficiarul are cunostintă, în momentul emiterii, că nu exista disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, fapta nu mai
poate constitui însa infractiunea de înșelăciune, deoarece îi lipsește un element constitutiv esențial, respectiv inducerea în eroare, condiție
cerută fără echivoc prin alin. (1) al aceluiași articol.
• Cele două infracțiuni nu pot fi reținute în concurs, excluzându-se una pe cealaltă, conform celor mai sus prezentate, stabilite cu valoare de
principiu și în mod obligatoriu de Înalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia de recurs in interesul legii nr. 9/2005, care chiar dacă viza
infracțiunea de înselăciune prin cecuri, reglementată de art. 215 alin. (4) Cod penal anterior, este actuală și în reglementarea prevazută de
art. 244 alin. (1), prima teză din Codul penal actual, conform Deciziei Înaltei Curti de Casație si Justitie nr. 30/2015, ca hotărâre prealabilă
în materia dreptului penal.(Sectia penală, Decizia penală nr. 1201/A din 31 octombrie 2018)
Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.3 din Legea nr.59/1934 asupra cecului
Definiție:  Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni pînă la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o
infracţiune mai gravă emiterea unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul dintre următoarele elemente esenţiale:a) denumirea de
cec;b) suma de bani ce trebuie plătită;c) numele trasului;d) data emiterii cecului;e) semnătura prevăzută la art. 11;
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația
este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de a emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește
unul dintr elementele esențiale:denumirea de cec, suma de bani ce trebuie plătită, numele trasului, data emiterii cecului sau semnătura.
• Conform art.1 din legea nr. 59/1934 cecul cuprinde următoarele mențiuni:
1. Denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul necondiţionat de a plati o anumită suma de bani.
3. Numele celui care trebuie să plătească (tras).
4. Arătarea locului unde plata trebuie făcuta.
5. Arătarea datei şi a locului emiterii.
6. Semnătura celui care emite cecul (trăgatorul).
7. Numele trăgătorului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se
obligă. În cazul în care numele trăgătorului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele şi prenumele,
respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului.
8. Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.
Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.3 din Legea nr.59/1934 asupra cecului
• Articolul 11 Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă:a) în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei
juridice ori a entităţii care se obligă;b) semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor
persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de
instrumente.Prin excepţie de la prevederile alin. 1, prin semnătura trăgătorului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice avînd
calitatea de trăgător sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului trăgătorului, persoană fizică, persoană juridică ori entitate
care utilizează astfel de instrumente.
• Conform art.2 din Legea nr. 59/1934, titlul căruia îi lipseşte una din condiţiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de
cazurile arătate în alineatele ce urmează:În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai
multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat.În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este
plătibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment. Cecul care nu arată unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă
numele tragatorului.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru sistemul financiar – bancar și în mod particular pentru banca la care inculpatul are
provizionul. În cazul în care urmare a săvârşirii unor astfel  de fapte, se produce și un prejudiciu, acesta se înregistrează de creditorul parte
– vătămată și  este urmarea neexecutării obligaţiei asumate de către debitorul – inculpat prin contractul comercial încheiat, iar nu a
emiterii ulterioare a cecului cu încălcarea legii penale.
• Instanţa penală învestită cu judecarea infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi
completările ulterioare, nu va soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale, urmând a pronunţa respingerea ca inadmisibilă a acţiunii
civile, deoarece chiar şi în cazul în care cecul a fost emis cu nerespectarea condiţiilor cerute de lege, el constituind titlu executoriu, nu mai
este necesară o hotărâre judecătorească pentru ca partea vătămată creditoare să îşi poată acoperi prejudiciul, acesta putând fi recuperat prin
însăşi punerea în executare silită a cecului după o prealabilă învestire cu formulă executorie. (ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI
JUSTIŢIE - SECŢIILE UNITE - DECIZIA Nr. 43 din 13 octombrie 2008 )
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește . Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc emiterea
unui cec în împrejurările care realizează conținutul elementului constitutiv.
Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.3 din Legea nr.59/1934 asupra cecului
• Studiu de caz CURTEA DE APEL BACĂU, SECȚIA PENALĂ, DECIZIA PENALĂ NR.29/2010,
• Detalii: https://legeaz.net/spete-penal-jurindex/infractiuni-la-legea-cambiei-29-2010-9tt
• Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
• Partea vătămată, administrator la " SC & " i-a achitat în avans inculpatului, administrator la " SC" suma de 25.000 lei pentru achiziționarea
materialului lemnos de la acesta.
• Întrucât furnizarea materialului lemnos nu a mai fost posibilă, inculpatul i-a emis la data de 18.01.2006 părții vătămate pentru această sumă fila cec
nr. BA - eliberată de, doar semnată și ștampilată, fără a avea înscrise și elementele esențiale prevăzute de art. 1 alin.1 și art. 11 din Legea nr.
59/1934.
• Situația de fapt reținută a rezultat din plângerea și declarația părții vătămate, adresa Târgu N nr. 17146/7.12.2006, extrasele de cont pentru perioada
01.01.2006 - 6.12.2006, cecul nr. BA 300 -, coroborate cu declarația inculpatului dată în cursul urmăririi penale, care recunoaște în parte săvârșirea
faptelor.
• În drept, s-a reținut că faptele inculpatului de a emite un cec căruia îi lipsește unul din elementele esențiale arătate de alineatele 1,2,3 și 5 ale art. 1
din Legea nr. 59/1934, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de emitere a unui cec căruia îi lipsește unul din elementele esențiale
prevăzută de art. 84 pct.3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
• În ceea ce privește susținerile inculpatului care consideră că nu sunt întrunite elemente constitutive ale infracțiunii prev. de art.84 pct.3 din Legea
nr.59/1934 sub aspectul laturii subiective, Curtea nu le poate primi.
• Din probele administrate în cursul procesului penal,rezultă că inculpatul a emis la data de 18.01.2006 părții vătămate în calitate de beneficiar, fila
cec nr. BA 300 - căreia îi lipseau elemente esențiale prevăzute de lege, fiind doar semnată și ștampilată.
• Împrejurările de fapt invocate de inculpat conform cărora că partea vătămată cunoștea că inculpatul nu avea provizia necesară în contul din bancă și
că cecul a fost emis cu titlu de mijloc de garantare sunt irelevante juridic în speța de față.
• Pentru legala încadrare juridica a faptei de emitere a unui cec căruia îi lipsește unul din elementele esențiale prev. de art. art.84 pct.3 din Legea
nr.59/1934 urmează a se stabili, in raport cu probatoriul administrat, că inculpatul a emis cu intenție o fila cec fără a-i completa elementele esențiale
rătate de alineatele 1, 2, 3 și 5 al art. 1 și art. 11 din actul normativ susmenționat, neinteresând dacă exista disponibilitatea bănescă suficientă pentru
onorarea obligației de plată sau dacă cecul a fost emis în vederea garantării executării acesteia.
Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.3 din Legea nr.59/1934 asupra cecului
• Studiu de caz CURTEA DE APEL ORADEA, SECȚIA PENALĂ, DECIZIA PENALĂ NR. 252/2015
• Pentru existența infracțiunii de înșelăciune, nu este suficientă numai emiterea unor cecuri fără acoperire, fiind
necesar a se demonstra că acțiunea comisă a avut drept scop obținerea unui folos patrimonial, dar injust, ori
pricinuirea unei pagube, condiție nerealizată în cauză. Astfel, fiind vorba de un angajament de plată ce conține
asumarea în mod unilateral a unei obligații pecuniare față de beneficiar, în caz de neplată este atrasă doar
răspunderea civilă contractuală, generată de neexecutarea unei obligații asumate într-un contract, câtă vreme
nu se face dovada folosirii de manopere dolosive față de creditorul obligației de plată, într-unul din cele două
momente avute în vedere de către legiuitor, respectiv cel al asumării obligației la încheierea contractului și/sau
al neexecutării obligației de plată contractual asumate (C. Ap. Oradea, S. pen., Dec. pen. nr. 252/2015)
http://revistaprolege.ro/
Infracțiunea prevăzută de art.84 pct.4 din Legea nr.59/1934 asupra cecului
Definiție:  Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni pînă la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o
infracţiune mai gravă emiterea unui cec cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. 3, respectiv a obligației de a nu trage cecul asupra
tragatorului însuşi.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația
este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a trage asupra sa un cec. Există și o excepție, respectiv în
cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiaşi trăgător. În acest caz cecul nu poate fi la purtător.
• Cecul este un instrument de plată, prin care trăgătorul dispune de fondurile pe care le are o societate bancară, trasul, aceasta obligându-se
să-i faca serviciul de casă. În acest scop, societatea bancară elibereaza clientului său, tragătorul, mai multe formulare necompletate, pe care
acesta le va putea transforma în cecuri, în limitele dispoziţiilor proprii.
• Prin însăși esenta sa, cecul presupune existenta unor disponibilități ale tragătorului la o societate bancară aflată în poziția de tras. De aceea,
nu este permisă emiterea unui cec în care tragătorul și trasul să fie una și aceeași persoană juridică.
• Excepţie de la această regulă pot face cecul de călătorie, cecul circular, precum şi cecul tras între diferite stabilimente ale aceluiași
trăgător, dar care au personalitate juridică diferită. În cazul cecului tras între diferitele stabilimente ale aceluiași tragător, cecul nu poate fi
la purtător.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru sistemul financiar – bancar și în mod particular pentru banca la care inculpatul are
provizionul. În cazul în care urmare a săvârşirii unor astfel  de fapte, se produce și un prejudiciu, acesta se înregistrează de creditorul parte
– vătămată și  este urmarea neexecutării obligaţiei asumate de către debitorul – inculpat prin contractul comercial încheiat, iar nu a
emiterii ulterioare a cecului cu încălcarea legii penale.
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
Infracțiunea prevăzută de art.103 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei și
biletului la ordin
Definiție:  Oricine cesioneaza o creanţă în condiţiunile prevăzute de art. 100, ştiind că în momentul cesiunii nu există, în total sau în
parte, creanţa cedată, se va pedepsi cu amendă dela 5.000 - 100.000 lei şi închisoare până la 6 luni, afară de cazul când faptul constituie un
delict sancţionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se va aplica aceasta pedeapsă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi subiect orice persoana fizică sau persoana juridică. Participația
este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă. Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a ceda o cambie trasă, care nu a fost prezentată la acceptare
sau o altă cambie trasă care nu a fost acceptată , știind că în momentul cesiunii nu există, în total sau în parte creanța cedată. Refuzul de
acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplată, art.49 din Legea nr.58/1934).
• Cambia reprezintă un instrument de plată prin care o persoană (numită trăgător) ordonă unei alte persoane (numit tras) să plătească unei
a terțe persoane (numită beneficiar) o sumă de bani determinată, la o dată fixă și un loc pre-indicat.
• Articolul 100 În cambia trasă, care, nu trebuie să fie prezentată la acceptare, cum şi în orice altă cambie trasă, în cazul în care nu a fost
acceptată, trăgătorul poate, în limitele sumei prevăzută în cambie, să cedeze printr-o clauză inserată în cuprinsul cambiei, creanţa sa
derivând din vânzarea de mărfuri, pe care o are faţă de tras. Clauza trebuie să cuprindă, sub sancţiune de nulitate, data şi numărul facturii
referitoare la vânzarea de mărfuri.În cazul unei cambii, emisă la ordinul trăgătorului însuşi, clauza de cesiune poate fi inserată în primul
gir.Cesiunea nu poate fi făcută de trăgător decât în favoarea unei societăţi bancare sau a altei societăţi de credit însă va folosi tuturor
giratarilor succesivi. Prin expresia societate bancară sau altă societate de credit se înţelege persoanele juridice prevăzute de legislaţie
privind activitatea bancară şi de credit.
• Cambia cuprinde:1. Denumirea de cambie trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui
titlu.2. Ordinul necondiţionat de a plati o sumă determinata.3. Numele aceluia care trebuie să plătească (tras), respectiv numele şi
prenumele, în clar, ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele trasului
depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trasului, în
limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei.3^1. Codul trasului, respectiv un număr unic de
identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului 4. Arătarea scadentii.5. Arătare locului unde plata
trebuie făcuta.6. Numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcuta.7. Arătarea datei şi a locului emiterii.8. Semnătura celui
care emite cambia (trăgător).
Infracțiunea prevăzută de art.103 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei și
biletului la ordin
Cambia poate fi la ordinul trăgătorului însuşi.Ea poate fi trasă asupra trăgătorului însuşi.Ea
poate fi trasă pentru contul unui terț.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru încrederea în sistemul bancar și
comercial.
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din
însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc cesiunea cambiei . Cesiunea
dobândeşte efect faţă de terţi prin notificarea făcută trasului, notificare ce se poate face şi
prin scrisoare recomandată, cu recipisa de întoarcere; notificarea trebuie să cuprindă
menţiunile exacte pentru identificarea cambiei.Prezentarea cambiei făcută trasului,
rezultând din protestul de neacceptare, ține loc de notificare.(art.101 din Legea nr.58/1934)
Infracțiunea prevăzută de art.103 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei și
biletului la ordin
• În ceea ce privește incriminarea unor fapte legate de emiterea și executarea biletului la ordin, legea nu le încriminează ca infracțiune
specială, acestora aplicându-li-se dreptul comun, respectiv cele privind infracțiunile de fals și înșelăciune.
• Biletul la ordin (promissory note) este un înscris prin care o persoană (emitentul) se obligă să plătească altei persoane (beneficiarul, creditorul),
sau la ordinul acestuia, o anumită sumă de bani la scadență.Spre deosebire de cambie, în biletul la ordin nu figurează numele trasului, deoarece
trăgătorul si trasul se identifică cu persoana emitentului, iar un bilet la ordin este emis la cererea creditorului ca o recunoaștere a datoriei
debitorului.
Decizia nr. 338/2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, reţine: „... fapta de a emite un bilet la ordin pentru onorarea
căruia la scadenţă nu există disponibilităţile băneşti necesare efectuării plăţii, are natură civilă sau penală, după caz, în măsura stabilirii folosirii
sau nefolosirii de manopere dolosive faţă de creditorul obligaţiei de plată, într-unul din cele două momente avute în vedere de legiuitor, respectiv cel
al asumării obligaţiei la încheierea contractului şi/sau neexecutării obligaţiei de plată contractual asumate. Cum, însă, atitudinea psihică a
subiectului activ al infracţiunii de înşelăciune, respectiv voinţa de a săvârşi fapta şi conştiinţa caracterului şi urmărilor acesteia, ca temei al
imputabilităţii intrând sub incidenţa legii penale, nu pot fi stabilite ca atare, acestea urmează a fi constatate deductiv din mijloacele de probă
administrate, privitoare la comiterea faptei, cu referire la emiterea biletului la ordin, prin raportare la obligaţia legală de a asigura acoperirea la
scadenţă. Or, sub acest aspect, constituie probe pertinente, în raport cu obligaţiile legal stabilite pentru comercianţi, privitoare la activitatea
documentară, bugetul de venituri şi cheltuieli şi programul fluxurilor financiare.”
• Biletul la ordin, așa cum este reglementat prin Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin este un titlu de credit negociabil, sub
semnătură privată, prin care emitentul, în calitate de debitor, se obligă ca la un anumit termen să plătească o sumă de bani determinată unei alte
persoane, denumite beneficiar, care are calitatea de creditor.
• La emiterea biletului la ordin, legea nu cere existența pentru emitent a disponibilului pe care se obligă să i-l plătească beneficiarului, astfel că nu se
poate afirma că emitentul induce în eroare pe beneficiar, prezentându-i în mod nereal că este solvabil pentru suma înscrisă în bilet. Emitentul se
obligă doar ca la o anumită dată să plătească o anumită sumă, și nu atestă nereal că și posedă acea sumă în momentul emiterii titlului.
• Pentru existența infracțiunii de înșelăciune, nu este suficientă numai emiterea unor cecuri fără acoperire, fiind necesar a se demonstra că acțiunea
comisă a avut drept scop obținerea unui folos patrimonial, dar injust, ori pricinuirea unei pagube, condiție nerealizată în cauză. Astfel, fiind vorba
de un angajament de plată ce conține asumarea în mod unilateral a unei obligații pecuniare față de beneficiar, în caz de neplată este atrasă doar
răspunderea civilă contractuală generată de neexecutarea unei obligații asumate într-un contract, câtă vreme nu se face dovada folosirii de
manopere dolosive față de creditorul obligației de plată, într-unul din cele două momente avute în vedere de către legiuitor, respectiv cel al asumării
obligației la încheierea contractului și/sau al neexecutării obligației de plată contractual asumate(C. Ap. Oradea, S. pen., Dec. pen. nr. 252/2015)
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !