Sunteți pe pagina 1din 49

- Sistemul de reglementare a sectorului de

microfinanţare pe piaţa financiară nebancară;

- Funcţionarea organizaţiilor de creditare nebancară;

- Funcţionarea asociaţiilor de economii şi împrumut


Un loc aparte în dezvoltarea produselor de
microfinanţare în Republica Moldova revine instituţiilor
financiare nebancare, care reprezintă o sursă alternativă de
finanţare în susţinerea activităţii mediului de afaceri.
Din anul 2010 principalul regulator al pieţei financiare
nebancară este considerată Comisia Naţională a Pieţei
Financiare, stabilind politica şi elaborând acte normative
care reglementează activitatea participanţilor la piaţa
financiară nebancară, protejarea drepturilor participanţilor
la piaţa financiară nebancară.
Din iulie 2023 piața financiară nebancară este
reglementată de către BNM.
Asigurarea stabilităţii, transparenţii, siguranţei şi
eficienţei sectorului financiar nebancar

Prevenirea riscurilor sistemice şi a manipulării pe piaţa


financiară nebancară

Protejarea drepturilor participanţilor la piaţa financiară


nebancară
Legea Nr. LP1/2018 din 16.03.2018 cu privire la
organizațiile de creditare nebancară are ca obiect:
- reglementarea condițiilor de acces la activitatea
de creditare nebancară;
- stabilirea statutului juridic și a particularităților
de constituire și de activitate a organizațiilor de
creditare nebancară;
- asigurarea condițiilor de apărare a drepturilor și
a intereselor legitime ale creditorilor, ale
donatorilor, ale clienților, precum și ale
fondatorilor, ale acționarilor și ale asociaților
organizațiilor de creditare nebancară.
În conformitate cu Legea OCN menţionată anterior se
evidenţiază scopul şi principiile de activitate a
organizaţiilor de creditare nebancară:

Sporirea accesului la resurse financiare al


Scopul de persoanelor fizice şi juridice în vederea
activitate a OCN creşterii nivelului de trai al populaţiei şi a
dezvoltării activităţii de întreprinzător
Asigurarea unei dezvoltări durabile în domeniul creditării nebancare

Asigurarea transparenţei în activitatea de creditare nebancară

Respectarea drepturilor clienţilor

Respectarea normelor concurenţei loiale


La desfășurarea activității de creditare
nebancară, organizațiile de creditare nebancară
respectă prevederile Legii nr. 202/2013 privind
contractele de credit pentru consumatori și ale
legislației cu privire la prevenirea și combaterea
spălării banilor și a finanțării terorismului.
Organizația de creditare nebancară
elaborează și aprobă cel puțin următoarele
regulamente interne:
• privind prestarea serviciilor;
• privind cadrul de administrare a activității;
• privind mecanismele de soluționare a
pretențiilor clienților.
Regulamentul privind prestarea serviciilor
stabilește reguli care se referă cel puțin la
modul de evaluare a bonității beneficiarului, la
criteriile și condițiile de prestare a serviciilor,
inclusiv la dezvăluirea componentelor costului
total al serviciului, a modului de calcul al
penalității, al ratei dobînzii și/sau al ratei de
leasing, precum și la modalitățile de garantare
de către client a rambursării la scadență a
creditului.
Regulamentul privind cadrul de administrare
a activității organizației de creditare nebancară
conține prevederi care se referă cel puțin la
aspecte ce țin de atribuțiile și responsabilitățile
organelor de conducere, inclusiv de elaborare și
aprobare a politicilor, precum și la
administrarea riscurilor și continuitatea
activității.
Regulamentul privind mecanismele de soluționare a
pretențiilor clienților conține prevederi în conformitate
cu Legea nr. 190/1994 cu privire la petiționare și cu
Legea nr. 105/2003 privind protecția consumatorilor,
ținînd cont de cerințele Legii nr. 202/2013 privind
contractele de credit pentru consumatori, și se referă
cel puțin la persoanele sau subdiviziunile responsabile
de examinarea petițiilor în cadrul organizației de
creditare nebancară, la modul și termenele de
examinare a petițiilor și de informare a petiționarului
despre decizia aprobată.
Activitățile de creditare nebancară sînt:

a) acordarea de credite nebancare;

b) leasingul financiar.
Desfășurarea unor activități de creditare
nebancară cu titlu profesional se consideră cazurile
în care veniturile obținute din activitățile de
creditare nebancară menționate la alin. (2)
reprezintă cel puțin 15% din veniturile totale
înregistrate de o entitate într-o perioadă de
gestiune.
În oricare caz, autoritatea de supraveghere este
singura autoritate în măsură să decidă dacă
activitatea desfășurată de o entitate este de natura
activității de creditare nebancară cu titlu
profesional și intră sub incidența prezentei legi,
fiind luate în considerare inclusiv aspectele privind
orientarea entității spre obţinerea de venituri cu
caracter regulat și valoarea absolută a activităților
respective desfășurate.
Organizația de creditare nebancară poate
desfășura operațiuni de factoring, activitate în
calitate de agent bancassurance, activități de
prestare a serviciilor de plată și emitere a
monedei electronice în conformitate cu Legea
nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și
moneda electronică, alte forme de leasing,
precum și alte activități conexe sau auxiliare
legate de realizarea activității de creditare
nebancară.
Organizația de creditare nebancară este în
drept să primească mijloace bănești sub formă
de împrumuturi, credite, donații (granturi),
aporturi (participațiuni) la capitalul său social,
ținînd cont de prevederile art. 9 alin. (1) lit. a).
Se interzic organizației de creditare nebancară :
a) atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public;
b) efectuarea investițiilor și a aporturilor
(participațiunilor) la capitalul social și acordarea
împrumuturilor, a creditelor, a donațiilor, în scopul
procurării valorilor mobiliare sau părților sociale
proprii;
c) prestarea serviciilor de creditare nebancară
condiționate de procurarea de către client a
unor servicii suplimentare oferite de aceasta;
d) externalizarea activităților de acordare a creditelor și a
serviciilor de leasing financiar altor entități, cu excepția
băncilor licențiate și a organizațiilor de creditare nebancară
înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare
nebancară autorizate;
e) aplicarea oricăror plăți (inclusiv dobânzi, comisioane,
taxe, penalități, dobânzi de întârziere şi orice alt tip de
plăți) aferente unui contract de acordare a creditului
nebancar sau de leasing financiar pentru clientul persoană
fizică pe un termen mai mic de 2 ani și/sau în care suma
inițială debursată este de până la 50 de mii de lei (pentru
linia de credit, valoarea de referință se va considera suma
maximă stabilită în contractul de credit), a căror valoare
totală să depășească valoarea debursată conform
contractului respectiv sau valoarea de intrare a bunului în
contractul de leasing financiar; !!!s-a modificat conform
legii
f) în cazul acordării creditelor nebancare clientului
persoană fizică, în care suma inițială debursată este de
până la 50 de mii de lei (pentru linia de credit, valoarea
de referință se va
considera suma maximă stabilită în contractul de
credit):
– să efectueze schimbări ale clauzelor contractuale
respective, care, ca efect, măresc obligația pecuniară
inițială a clientului persoană fizică;
– pentru clientul persoană fizică care înregistrează
întârzieri mai mari de 30 de zile în executarea
obligațiilor conform contractului de credit, să încheie
orice alte acte juridice cu același client persoană fizică,
care, ca efect, măresc obligația pecuniară totală a
acestuia până la stingerea obligației scadente de
rambursare conform contractului de credit curent și
expirarea a cel puțin 10 zile lucrătoare de la această
acțiune.
Capitalul social minim al organizației de
creditare nebancară se stabilește în mărime de
1000000 de lei.
[Art.17 al.(1) modificat prin LP23 din 27.02.20,
MO87-93/20.03.20 art.112; în vigoare 01.01.21]
(2) La momentul înregistrării de stat, capitalul
social minim al organizației de creditare
nebancară trebuie să fie depus integral de către
fondatorii (acționarii/asociații) săi.
(3) Aporturile la capitalul social minim se depun
integral în formă bănească.
Organizația de creditare nebancară prezintă
autorității de supraveghere situațiile financiare
și rapoartele specifice în forma și cu
periodicitatea stabilite de legislație și de actele
normative ale autorității de supraveghere.
În scopul reglementării și supravegherii eficiente a
activității organizațiilor de creditare nebancară,
autoritatea de supraveghere este împuternicită:
 să aprobe decizii,
 să efectueze controale din oficiu și controale pe
teren asupra activității organizațiilor de creditare
nebancară,
 să examineze rapoarte, documente contabile și alte
documente și informații, condițiile în care își
desfășoară activitatea organizațiile de creditare
nebancară și respectarea de către acestea a
legislației,
 să întreprindă acțiuni și să emită prescripții în
vederea implementării prevederilor prezentei legi și
ale actelor normative aferente.
Autoritatea de supraveghere stabilește prin
actele sale normative cerințe aplicate tuturor
organizațiilor de creditare nebancară înregistrate
în Registru, care se referă la:
a) constituirea provizioanelor și criteriile de
clasificare a creanțelor pentru acoperirea
pierderilor din creditele nebancare și dobînzile
aferente și pentru acoperirea creanțelor ce țin de
nerecuperarea ratelor și a dobînzilor de leasing;
b) transparența structurii de proprietate a
organizației de creditare nebancară și actualizarea
informațiilor cu privire la fondatori (beneficiarii
efectivi care dețin cel puțin 1% din capitalul social
sau din drepturile de vot ale organizației de
creditare nebancară);
c) dezvăluirea informației referitoare la activitatea
desfășurată, inclusiv la modalitățile și spațiul de
publicare a informației necesare, precum și
obligarea indicării dobînzii anuale efective în
informațiile precontractuale furnizate și în
contractele de credit nebancar;
d) norme și reguli privind raportarea;
e) reglementarea creditării responsabile, inclusiv
privind condițiile și modul de evaluare a capacității
clientului de rambursare a creditului nebancar
și/sau a leasingului financiar, gradul de acoperire
cu gaj.
Legea Nr. LP139/2007 din 21.06.2007 asociaţiilor
de economii şi împrumut are ca obiect reglementarea
relaţiilor ce reies din exercitarea dreptului persoanelor
la libera asociere prin constituirea de asociaţii de
economii şi împrumut.

Asociaţia de economii şi împrumut – organizaţie


necomercială cu statut juridic special, constituită
benevol de persoane fizice şi juridice, asociate pe
principii comune, care acceptă de la membrii săi
depuneri de economii, le acordă acestora împrumuturi,
precum şi alte servicii financiare, în conformitate cu
categoria licenţei pe care o deţine.
Asociaţia nu poate avea mai puţin de 50 de membri.
Asociaţie națională centrală a asociațiilor de
economii și împrumut – asociaţie de economii
şi împrumut ai cărei fondatori şi membri sînt
toate asociaţiile de economii şi împrumut.
Depunere de economii – sumă de bani, depusă
în asociaţie de către membrul acesteia pe baza
contractului în scris, pe termen stabilit sau la
vedere, cu sau fără dobîndă, care urmează a fi
restituită la scadenţă sau la cerere.
fond de lichidităţi – fond constituit, în scopul
asigurării centralizate cu lichidităţi a
asociaţiilor, din mijloace ale asociaţiilor care
acceptă de la membrii lor depuneri de
economii, precum şi din mijloace financiare
disponibile pentru investiţii de care dispun
asociaţiile, în mărimea şi în modul stabilite de
autoritatea de supraveghere.

fond de stabilizare – fond de mijloace băneşti


centralizat în scopul acordării de asistenţă
asociaţiilor, constituit, gestionat şi utilizat
conform actelor normative ale autorităţii de
supraveghere.
Profitul anual al asociaţiei, în cazul obţinerii
acestuia, se direcţionează, în primul rînd, spre
conformarea cu cerinţa privind rezerva
instituţională, stabilită în condiţiile art.33, apoi
spre rezervele asociaţiei.
Rezerva instituţională se constituie din
cotele de membru,profitul nerepartizat al anilor
precedenţi, profitul net al anului de gestiune,
diminuat cu pierderea neacoperită a anilor
precedenţi şi cu pierderea netă a anului de
gestiune.
Asociaţia care deţine licenţă de categoria A este
obligată să deţină şi să menţină rezerva
instituţională, în raport cu valoarea activelor la
orice dată, după cum urmează:
a) minimum 1% – începînd cu anul al doilea de
activitate;
b) minimum 2 % – începînd cu anul al treilea de
activitate;
c) minimum 3 % – începînd cu anul al patrulea de
activitate;
d) minimum 4 % – începînd cu anul al cincilea de
activitate;
e) minimum 5 % – începînd cu anul al şaselea de
activitate.
Asociaţia care deţine licenţă de categoria B este
obligată să deţină şi să menţină rezerva instituţională,
în raport cu valoarea activelor la orice dată, după cum
urmează:
a) minimum 2 % – începînd cu anul al doilea de
activitate;
b) minimum 4 % – începînd cu anul al treilea de
activitate;
c) minimum 6 % – începînd cu anul al patrulea de
activitate;
d) minimum 8 % – începînd cu anul al cincilea de
activitate;
e) minimum 10 % – începînd cu anul al şaselea de
activitate.
Asociaţia care deţine licenţă de asociație
centrală este obligată să deţină şi să menţină
rezerva instituţională, în raport cu valoarea
activelor la orice dată, după cum urmează:
a) minimum 6 % – începînd cu anul al doilea de
activitate;
b) minimum 8 % – începînd cu anul al treilea de
activitate;
c) minimum 10 % – începînd cu anul al patrulea
de activitate.
Asociaţia este în drept:
a) să dispună de patrimoniul său;
b) să dobîndească şi să exercite în nume propriu
drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale;
c) să-şi asume obligaţii;
d) să ia împrumuturi de la asociaţia centrală,
precum şi de la alţi creditori, cu excepţia
persoanelor fizice;
e) să achiziţioneze active ale altei asociaţii, inclusiv
ale asociaţiei centrale;
f) să se prezinte în calitate de reclamant sau pîrît
în instanţa judecătorească.
Asociaţia nu este în drept:
a) să acorde servicii persoanelor care nu sînt membri ai asociaţiei;
b) să desfăşoare activităţi sau operaţiuni în străinătate;
c) să acorde servicii sau să efectueze investiţii, conform art.7, în
valută străină;
d) să efectueze investiţii, altele decît cele menţionate la art.7
alin.(2);
e) să accepte depuneri de economii pentru rambursarea datoriilor
asociaţiei, inclusiv a creditelor şi împrumuturilor primite de
aceasta.
f) să atragă depuneri dacă nu deţine tipul de licenţă respectiv sau
dacă asociaţia se află în proces de insolvabilitate;
g) să condiționeze încheierea contractelor de acordare a
împrumuturilor sau acceptare a depunerilor de economii cu
membrii săi de cerința de a utiliza alte tipuri de servicii prevăzute
de prezenta lege.
Taxa pentru eliberarea licenţei de categoria A
este de 1625 lei, iar taxa pentru eliberarea
licenţei de categoria B şi a licenţei pentru
activitatea asociaţiei centrale – de 3250 lei.
Taxa pentru reperfectarea licenţei şi/sau
pentru eliberarea copiei de pe aceasta
constituie 10 la sută din valoarea taxei pentru
eliberarea acesteia, dar nu poate depăși 585 de
lei, iar taxa pentru eliberarea duplicatului de pe
licenţă constituie 585 de lei.
În scopul controlului riscurilor asumate de
asociaţie, se stabilesc următoarele categorii ale
licenţei de activitate: A, B şi licenţa asociaţiei
centrale, acordate de autoritatea de
supraveghere.
Licenţa de categoria A poate fi acordată asociaţiei ai
cărei membri sînt doar persoane fizice şi al cărei scop
este prestarea către membrii săi a serviciilor specificate
la art.7 alin.(1) pct.1) şi pct.3)–5) şi anume:
 acordarea de împrumuturi;
 acordarea de servicii aferente împrumuturilor;
 acordarea de consultaţii;
 acordarea altor servicii, cu acordul scris al autorităţii
de supraveghere.
Licenţa este valabilă în limita unităţii administrativ-
teritoriale de nivelul întîi în care este înregistrată
asociaţia şi nu acordă dreptul de instituire a filialelor şi
de deschidere a reprezentanţelor pe teritoriul unităţii
menţionate.
Licenţa de categoria B poate fi acordată asociaţiei care a
deţinut în decurs de cel puţin un an licenţă de categoria A,
valoarea totală a activelor ei fiind de cel puţin 1500000 lei,
ai cărei membri sînt persoane fizice şi juridice în număr
minim de 200 şi al cărei scop este prestarea către membrii
săi a serviciilor specificate la art. 7 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit.
a) şi pct. 3)–5) şi anume:
 acordarea de împrumuturi;
 acceptarea următoarelor tipuri de depuneri de economii: la
termen; la vedere;
 acordarea de servicii aferente împrumuturilor;
 acordarea de consultaţii;
 acordarea altor servicii, cu acordul scris al autorităţii de
supraveghere.

Licenţa este valabilă în limita unităţii administrativ-


teritoriale de nivelul al doilea în care este înregistrată
asociaţia şi acordă acesteia dreptul de a institui filiale şi a
deschide reprezentanţe pe teritoriul unităţii menţionate.
Licenţa de categoria B poate fi acordată
asociaţiilor care vor întruni următoarele cerinţe
minime faţă de încăperi şi faţă de dotarea tehnică:
a) sediul – încăpere cu suprafaţa operaţională de
cel puţin 20 de metri pătrați, amplasată în spaţii cu
destinaţie nelocativă;
b) necesarul de dotare tehnică: legătură telefonică;
safeu; computer cu conectare la reţeaua internet;
software pentru ţinerea contabilităţii, adaptat
necesităţilor asociaţiilor, cu posibilităţi de
întocmire a situaţiilor financiare şi rapoartelor
specifice, de generalizare (consolidare) a
informaţiei financiare şi de analiză a acesteia.
Autoritatea de supraveghere este CNPF fiind unicul organ de
stat care reglementează şi supraveghează activitatea
asociaţiilor.
În scopul reglementării şi supravegherii eficiente a activităţii
asociaţiilor, autoritatea de supraveghere este împuternicită
 să aprobe acte normative (regulamente, instrucţiuni,
decizii, hotărîri);
 să efectueze controale asupra activităţii asociaţiilor;
 să examineze rapoarte, conturi, registre şi alte documente
şi informaţii;
 să întreprindă acţiuni şi să aplice măsuri în vederea
stabilizării activităţii asociaţiilor şi implementării
prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative
aferente;
 să gestioneze fondul de stabilizare, precum şi să
îndeplinească orice alte acţiuni conform prezentei legi şi
legislaţiei în vigoare.
Asociaţie națională centrală a asociațiilor de
economii și împrumut – asociaţie de economii şi
împrumut ai cărei fondatori şi membri sînt toate
asociaţiile de economii şi împrumut.

Asociaţia centrală este fondată de cel puţin 25 de


asociaţii şi este în drept să constituie
reprezentanţe teritoriale în vederea realizării
sarcinilor statutare.
În Republica Moldova în data de 10.09.2019 a
fost înregistrată Asociaţia Naţională Centrală ca
rezultat al reorganizării prin fuziune:

Asociaţiei de Economii şi
Asociaţiei Centrale de
împrumut ”Asociaţia
Economii şi Împrumut
Centrală a Asociaţiilor de
”Uniunea Centrală”
Economii şi Împrumut”

Asociaţia
Naţională Centrală
a AEÎ
Prin adoptarea Legii nr.259 din 23.11.2018 pentru
modificarea Legii asociaţiilor de economii şi
împrumut nr.139/2007, Parlamentul potrivit
recomandărilor Băncii Mondiale, a susţinut
 reformarea sistemului asociaţiilor de economii şi
împrumut, prin constituirea unei singure Asociaţia
Naţională Centrală a AEÎ membrii ai căreia să fie
toate asociaţiile de economii şi împrumut din
sector;
 stabilirea măsurilor de stabilizare şi administrare
specială în vederea prevenirii riscurilor de
insolvabilitate;
 interzicerea investirii în valori mobiliare
corporative de către asociaţii pentru minimizarea
riscurilor de lichiditate aferente efectuării acestor
investiţii.
Ulterior asociaţiile de economii şi împrumut ce
deţin acţiuni emise de S.A. „Corporaţia de Finanţare
Rurală” au fost obligate să le înstrăineze către
Asociaţia Naţională Centrală, ultima fiind singura
asociaţie de economii şi împrumut care este în drept
să deţină valori mobiliare corporative.
S.A. „Corporaţia de Finanţare Rurală” a fost
fondată pentru coordonarea metodologică şi
intermediere financiară între:
creditor debitor

asociaţiile de economii şi
Banca Mondială - Guvern
împrumut
Principiile de asociere a membrilor asociaţiei
centrale sînt:
a) participarea obligatorie în asociaţia centrală
a tuturor asociaţiilor care dețin licențe de
activitate, eliberate în conformitate cu
legislația;
b) participarea asociaţiilor membre, prin
reprezentanţii lor, în organele de conducere şi
de control ale asociaţiei centrale;
c) deţinerea de către fiecare membru a unui
singur vot la adunarea generală a membrilor
asociaţiei centrale;
d) prestarea de servicii doar membrelor.
Activitatea asociaţiei centrale se finanţează din
următoarele surse:
a) cotele de membru;
b) veniturile obţinute de la prestarea serviciilor;
c) mijloacele financiare provenite din donaţii,
granturi şi din asistenţă financiară externă;
d) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate
de asociaţia centrală;
e) dobînzile şi alte venituri rezultate din plasarea
sumelor disponibile ale asociaţiei centrale;
f) contribuțiile financiare anuale plătite de
membri;
g) alte surse de venituri neinterzise de legislaţie.
Asociaţia centrală care dispune de licenţă este în drept:
a) să acorde asociaţiilor împrumuturi şi servicii aferente
împrumuturilor;
b) să accepte de la asociaţii investiţii în fondul de lichidităţi şi să
administreze acest fond;
c) să acorde asociaţiilor asistenţă din fondul de lichidităţi în
vederea menţinerii lichidităţii acestora;
d) să reprezinte interesele asociaţiilor în relaţiile cu instituţiile şi
organizaţiile private, cu autorităţile publice, inclusiv cu instanţele
judecătoreşti și executorii judecătoreşti, în conformitate cu
legislaţia și în baza acordului încheiat cu asociația;
e) să organizeze procesul de instruire a personalului asociaţiilor;
f) să acorde asistenţă metodică asociaţiilor;
g) să prezinte autorităţii de supraveghere, după caz, propuneri
privind necesitatea aplicării măsurilor de stabilizare a asociaţiilor;
h) să investească resursele financiare disponibile;
i) să acorde asociaţiilor servicii fiduciare şi de intermediere la
plasarea fondurilor şi rezervelor acestora în diverse instrumente
financiare;
j) să obţină resurse creditare de pe piaţa financiară şi de la
organizaţii internaţionale.
Apariţia instituţiilor de microfinanţare a fost
determinată de necesitatea activităţii acestor instituţii în
sectorul rural, precum şi de necesitatea susţinerii
financiare a businessului mic şi mijlociu, şi anume – a
activităţii antreprenoriale în sfera de producţie, comerţ şi
prestarea serviciilor.
Dezvoltarea instituţiilor de microfinanţare va contribui la
identificarea şi îndepărtarea barierelor pentru crearea pieţei
capitalului, care să asigure îmbunătăţirea relaţiilor dintre instituţiile
financiare şi întreprinderile autohtone prin:
Crearea unor condiţii adecvate de acces la credite pentru
stimularea subiecţilor businessului mic în faza de debut şi
pentru îmbunătăţirea nivelului tehnologic al IMM

Promovarea ideii afacerii proprii şi afacerii de familie,


atragerea şi implicarea populaţiei tinere, a studenţilor în
activităţi de business, promovarea femeilor în afaceri,
educaţia şi formarea disciplinei financiare în cadrul
activităţilor antreprenoriale

Crearea locurilor de muncă atât în zona rurală, cât şi în


zona urbană

S-ar putea să vă placă și