Cap.

1 Aspecte generale privind Convenția internațională TIR

1. Noțiuni generale privind Convenția TIR și evoluția acesteia

2. Principii generale de aplicare a Convenției TIR
3. Carnetul TIR

Cap. 2 Sistemul de tranzit vamal TIR

1. Noțiuni generale, obiectivele și avantajele/dezavantajele sistemului de tranzit vamal TIR

(aici să scriu mai întii despre sistemul de trazit in RM la general)
2. Structura administrativă
3. Activitatea și evoluția sistemlui TIR

Cap. 3 Rolul diferitor organe ale regimului TIR

 1. Noțiuni generale privind Convenția TIR și evoluția acesteia

De scris ceva despre tratatele internaționale

Convenţia TIR este una din cele mai de succes convenţii de transport internaţional
şi constituie de fapt pânǎ în prezent singului sistem de tranzit vamal universal
existent. Convenţia TIR se referă la transportul mărfurilor efectuat cu vehicule
rutiere, ansambluri de vehicule şi în containere, fără transbordare intermediară,
peste una sau mai multe frontiere de la biroul vamal de plecare al unei Părţi
contractante pînă la biroul vamal de destinaţie al altei Părţi contractante, cu
condiţia că o parte anumită din operaţiunea TIR dintre începutul şi sfîrşitul ei se
efectuează cu vehicule rutiere.1 Denumirea TIR provine din limba franceză, și se
traduce ca „Le Convention Transit International routier”2, adică transport rutier
internațional. Prin operaţiune T.I.R., se subînțelege transportul mărfurilor de la un
birou vamal de plecare la un birou vamal de destinaţie, sub regimul denumit
regim T.I.R.3
Convenția TIR din 1975 a fost elaborată de o Conferinţă de Revizuire, convocată
în luna noiembrie 1975 sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor
Unite (CEE-ONU), care a intrat în vigoare în anul 1978. Ansamblul Convenţiei TIR şi
regimul său de tranzit constituie baza numeroaselor sisteme de tranzit regional şi a
contribuit astfel, într-o manieră directă şi indirectă, la facilitarea transportului
internaţional, şi a transportului rutier internaţional în special, şi aceasta nu numai în
Europa şi în Orientul Mijlociu, ci şi în alte părţi ale lumii, cum ar fi Africa şi America
latină.
Lucrul la sistemul de tranzit TIR a început imediat după cel de-al Doilea Război
mondial, sub auspiciile Comisiei E conomie pentru Europa a Naţiunilor Unite (CEE-
ONU). Primul Acord TIR a fost încheiat în 1949 între un număr mic de ţări europene.
Succesul acestui sistem limitat a condus la negocierea Convenţiei TIR adoptată în 1959
de către Comitetul pentru Transporturi Interioare al CEE-ONU şi a intrat în vigoare în
l960. Această primă Convenţie a fost revizuită în 1975 pentru a ţine cont de experineţa
practicǎ dobânditǎ din funcţionarea sistemului şi pentru a ţine seama de progresele
tehnice, precum şi de modificarea cerinţelor vamale şi de transport.
Convenţia TIR s-a dovedit a fi unul din instrumentele internaţionale cele mai eficiente elaborate
sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite (CEE-ONU). În prezent,
ea numără 68 de Părţi Contractante, inclusiv Comunitatea Europeană. Ea acoperă întreaga
Europǎ, ajungând până în Africa de Nord, precum şi până în Orientul Apropiat şi Mijlociu.
Ţările din Asia au fost informate asupra facilităţilor acestui sistem global de tranzit vamal, iar
interesul manifestat dovedeşte că ele ar putea să se alăture de asemenea Convenţiei TIR într-un

1
Monitorul Oficial Nr. 86-87 din 05.12.1997 art. Nr : 879, Hotărîrea Guvernului Nr. 1086 din 25.11.1997 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internaţional
de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Convenţia TIR, 1975)
2
Reglementări vamale: sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova, Eduard Sîrbu, Viorel Melnic, p. 75,
Chișinău 2009 (Combinatul poligrafic)
3
Tratate Internationale Nr. 6 din 30.12.1998 Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor
sub acoperirea carnetelor T.I.R./Convenţia (T.I.R.) Nr. 1975 din 14.11.1975
viitor nu prea îndepǎrtat. Deja la ora actuală Statele Unite ale Americii şi Canada sunt Părţi
contractante, precum şi Chile şi Uruguay în America de Sud.

Convenţia vamală TIR avea să se dovedească a fi una dintre cele mai fructuase
documente internaţionale în beneficiul statelor semnatare, fiind de fapt unicul sistem de tranzit
vamal universal existent.Ansamblul întregii Convenţii TIR şi regimul său de tranzit constituie
baza numeroaselor sisteme de tranzit regional, contribuind astfel de o manieră directă şi indirectă
la facilitarea transportului internaţional în general şi a transportului rutier internaţional în
particular. Respectiva Convenţie nu se aplică doar în zona europeană sau în Orientul Apropiat,
de unde sunt majoritatea statelor semnatare, ci şi în Africa sau America Latină.

În zilele noastre, placa alba şi albastră cu înscrierea TIR , pe care o poartă miile de
camioane şi semi-remorci care traversează autostrăzile utilizînd sistemul de tranzit vamal TIR
este familiară tuturor călătorilor care circulă pe drumurile europene. Pentru şoferii de camion,
agenţii economici transportatori şi expeditori, această plăcuţă este ca o cheie care permite
realizarea unui transport internaţional rapid şi eficient. Lucrările sistemului de transzit TIR au
debutat imediat după cel de-al doilea război mondial sub auspiciile Comisiei economice pentru
Europa a Naţiunilor Unite. Primul Acord TIR a fost încheiat în 1949între un mic număr de ţări
europene.

Succesul acestui sistem limitat a condus la negocierea Convenţiei TIR adoptată în 1959
de către Comitetul pentru transporturi interioare al CEE-ONU şi a intrat în vigoare în anul 1960.
Această primă Convenţie a fost revizuită în 1975 pentru a ţine cont de lecţiile învăţate din
funcţionarea sistemului, de progresul tehnic, de schimbările intervenite în mecanismele vamale şi
de cerinţele transportatorilor.

Experienţa respectivă, care a fost dobîndită pe parcursul celor 15 ani de aplicare a

sistemului, a fost utilizată pentru a face sistemul TIR mai eficient, mai puţin complex şi totodată
mai sigur din punct de vedere vamal. Un alt motiv pentru care sistemul TIR original a trebuit să
fie modificat, a fost faptul că încă de la începutul anilor 60, se formase o nouă tehnică de
transport, şi anume containerul maritim, urmat mai apoi de containerul de suprafaţă utilizat
întransportul feroviar european şi de compartimentul mobil introdus pentru a facilita un transport
pe cale ferată, dar şi rutier mai eficient. Aceste noi tehnici de transport combinat sau multimodal
au necesitat acceptarea containerului, în anumite condiţii, în calitate de unitate de încărcătură
care asigură securitatea cerută de reglementările vamale, fapt care înseamnă sistemul TIR
acoperă nu numai transportul rutier, dar şi alte modalităţi de transport, cum ar fi: transportul
fluvial, feroviar, transportul maritim, atunci cînd cel puţin o parte din operaţiunea totală de
transport trebuie să se efectueze pe cale rutieră.

Convenţia TIR a dovedit în timp că este unul dintre instrumentele internaţionale cele mai
eficace, printre cele care au fost elaborate sub auspiciile Comisiei economice pentru Europa a
Naţiunilor Unite. Astăzi, Convenţia TIR este semnată de 64 de state în calitate de părţi-
contractante, inclusiv de către Uniunea Europeană . Ea acoperă în totalitate Europa, se întinde
pînă în Africa de Nord, ca şi în Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu. Ţările Asiei au fost
informate de facilităţile pe care le conferă acest sistem de global de tranzit vamal
transportatorilor şi autorităţilor vamale, motiv pentru care şi aceste ţări s-ar putea bucura în
viitorul apropiat de aceste avantaje. Deja la timpul actual, Statele Unite ale Americii şi Canada
sunt părţi-contractante, la fel ca şu Uruguayul şi Chile în America de Sud.

În aceeaşi măsură se poate evalua succesul regimului TIR prin numărul de carnete TIR
emise şi distribuite în fiecare an. Astfel, dacă în anul 1952 au fost emise în jur de 3000 carnete,
acest număr a crescut în mod considerabil şi constant, atingînd 100.000 în anul 1960, apoi
800.000 în anul 1970. Pe parcursul anilor 1970-1980, cererea de carnete TIR a oscilat între
500.000 şi 900.000, ceea ce poate să se explice prin accederea mai multor state la Comunitatea
Europeană, care pe teritoriul său aplica sistemul de tranzit comunitar. Astfel, carnetele TIR nu
mai sunt utilizate pentru oepraţiuni de tranzit vamal între ţările comunităţii.

Ca urmare a expansiunii schimburilor comerciale est-vest-europene, mai ales după anul

1989, şi a creşterii considerabile a transportului internaţional rutier, numărul de carnete TIR
emise a depăşit un milion în anul 1992 şi 2001 atinge 2,7 milioane, ceea ce înseamnă practic
începerea zilnică a unui număr de aproape 8000 de tranzite sub acoperirea unui carnet TIR în
mai mult de 50 de ţări şi peste 50.000 de proceduri de trecere a frontierelor. De asemenea,
numărul de agenţi economici transportatori autorizaţi de către autorităţile vamale naţionale să
utilizeze Carnetele TIR, se ridică la peste 34.000.

Creşterea considerabilă a utilizării sistemului TIR de tranzit vamal poate fi explicată mai
ales prin avantajele speciale pe care sistemul TIR le oferă transportatorilor şi autorităţilor vamale
, asigurîndu-se un tranzit vamal simplu, flexibil, avantajos şi sigur pentru transportul
internaţional de mărfuri. După anul 1975, Convenţia TIR a fost amendată de douăzezi şi două de
ori, ultimile amendamente ale Convenţiei care au intrat în vigoare la 17 februarie 1999 si 12 mai
2002, sunt rezultatul unui vast proces de revizuire iniţiat de Comitetul de transporturi interioare
al Comisiei economice pentru Europa şi Organizaţiei Naţiunilor Unite în ianuarie 1995. În anul
1994, ca urmare a dificultăţilor considerabile întimpinate în aplicarea Convenţiei din cauza
organizaţiilor criminale transfrontaliere care utilizau fraudulos facilităţile oferite de Convenţia
dată, părţile-contractante, secretariatul Comisiei CEE-ONU şi Uniunea Internaţională a
Transportatorilor Rutieri (IRU) au luat o serie de măsuri de termen scurt pentru a salva sistemul
TIR. Aceste măsuri au privit în particular implementarea unui sistem informatic EDI FACT de
control internaţional al carnetelor TIR, utilizînd împreună de autorităţile vamale naţionale,
asociaţiile naţionale ale transportatorilor şi IRU. În ultima perioadă , mai mult de 80% din
operaţiunile de transport TIR sunt inregistrate într-un fişier central şi analizate de acest sistem
informatic.

Totuşi, pentru a stabiliza sistemul TIR pe termen lung, modificări mai profunde în
aplicarea sa şi în mecanismele guvernamentale de control şi de cooperares-au dovedit a fi
necesare totuşi. Din acest motiv, în anul 1995, grupul de lucru pentru problemele vamale ale
transportatorilor de la nivelul Comisiei CEE-ONU, susţinut de mai multe grupuri de experţi, au
început să lucreze la o revizuire fundamentală a sistemului TIR. Obiectivul principal al acestui
proces de revizuire, niciodată intreprins în istoria sistemului TIR, este edificarea unui sistem de
tranzit vamal stabil, fără ambiguităţi, transparent, modern şi global, bazat pe metodele procedurii
TIR: o succesiune de operaţiuni naţionale de tranzit vamal legate printr-o serie de date sau de un
fişier standardizat (carnetul TIR) şi de un lanţ internaţional de garanţie. Prima fază a procesului
de revizuire TIR s-a terminat cu succes în 1997 şi amendamentul de intrat în vigoare în toate
statele semnatare ale Convenţiei TIR la data de 17 februarie 1999. S-a introdus astfel un acces
controlat la sistemul TIR pentru oepratorii de transport rutier, asociaţiile naţionale garante
emitente de carnete TIR, ca şi pentru organizaţia internaţională responsabilă cu imprimarea şi
distribuirea centralizată a carnetelor TIR. Faza respectivă a luat în considerare în aceeaşi măsură
transparenţa funcţionării sistemului internaţional de garanţie şi introducerea unui organ
funcţional Interguvernamental de supraveghere- Comisia de control TIR.

A doua serie de amendamente la Convenţia TIR (cea de-a doua fază), a intrat în vigoare
începînd cu data de 12 mai 2002. Aceste amendamente stipulează clar şi fără echivoc, toate
responsabilităţile juridice şi administrative ale autorităţilor vamale, operatorii de transport şi
organizaţia internaţională care a devenit în aceeaşi măsură responsabilă cu organizarea şi
funcţionarea eficace a lanţului internaţional de garanţie.

În anul 2000, lucrările celei de-a doua faze a procesului de revizuire a sistemului TIR au
început prin a avea drept obiectiv introducerea mijloacelor moderne de tratare electronică a
datelor în sistemul TIR, fără a-i schimba ideea de bază sau structura sa juridică şi administrativă,
care a recent a fost modernizată. Odată cu încheierea procesului de revizuire a Convenţiei TIR,
regimul TIR va fi capabil să facă faţă exigenţelor viitoare ale comerţului internaţional, şi si
noilor reglementări vamale. De altfel, Convenţia TIR va permite controlul guvernamental, sau
dacă este necesar, intervenţia acestuia pentru a asigura o procedură de tranzit eficace
transportatorilor şi comerţului internaţional.

Conform prevederilor legislației în vigoare, Convenţia TIR se referă la transportul mărfurilor

efectuat cu vehicule rutiere, ansambluri de vehicule şi în containere, fără transbordare
intermediară, peste una sau mai multe frontiere de la biroul vamal de plecare al unei Părţi
contractante pînă la biroul vamal de destinaţie al altei Părţi contractante, cu condiţia că o parte
anumită din operaţiunea TIR dintre începutul şi sfîrşitul ei se efectuează cu vehicule rutiere. 4
Mărfurile transportate cu respectarea procedurii TIR se scutesc de plata sau depozitarea taxelor
de intrare sau ieşire şi a impozitelor la birourile vamale intermediare. La aceste birouri vamale
nu se percep taxe pentru perfectarea vamală a carnetelor TIR.
Mărfurile transportate în cadrul procedurii TIR în vehicule rutiere sigilate, în ansambluri de
vehicule sigilate sau în containere sigilate,de regulă, nu vor fi supuse controlului vamal la
birourile vamale intermediare. Controlul vamal la aceste vămi poate fi efectuat doar în cazuri
excepţionale, dacă există destule motive de a presupune că în secţiile sigilate ale vehiculelor sau
în containerele sigilate se află obiecte care nu sînt indicate în manifestul carnetului TIR.
Prevederile Convenţiei TIR nu împiedică aplicarea restricţiilor impuse de considerente de ordin
moral şi social, de ocrotire a sănătăţii sau de igienă, precum şi efectuarea controlului veterinar şi
fitosanitar.

4
Monitorul Oficial Nr. 86-87 din 05.12.1997
 2. Principii generale de aplicare a Convenției TIR
De scris ceva la general despre principii și despre principiile dreptului vamal
O scurtă descriere a principiilor regimului de tranzit vamal TIR, aşa după cum
sunt stipulate în Convenţia TIR din 1975, este redatǎ în continuare. Ea
demonstrează atracţia exercitată de către sistem, atât asupra transportatorilor
cât şi asupra autorităţilor vamale, graţie simplităţii şi eficienţei funcţionării
sale. Pentru a se asigura că mărfurile pot călători cu un minimum de
intervenţie pe parcursul traseului lor , oferind un maximum de garanţii
administraţiilor vamale, regimul TIR conţine cinci condiţii fundamentale - cei
cinci piloni principali ai sistemului de tranzit vamal TIR, acestea avînd și
statutul de principii generale ale Convenției TIR.
 Primul pilon al acestui sistem de principii este: agrearea autovehiculelor
rutiere şi a containerelor, ceea ce înseamnă că mărfurile trebuie să fie transportate în
autovehicule sau containere care să ofere vămii toate garanţiile de securitate. In ceea ce
priveşte cerinţa de securitate, Convenţia TIR prevede că toate mărfurile trebuie să fie
transportate în containere sau autovehicule rutiere ale căror compartimente rezervate
încărcăturii sunt construite astfel încât să nu se poată avea acces la interior, odată ce
ele au fost sigilate de autorităţile vamale, iar orice tentativă de infracţiune la această
dispoziţie trebuind să fie uşor dovedită.
În acest scop, Convenţia TIR defineşte normele de construcţie şi procedurile
de agreare, iar mărfurile nu pot fi transportate sub acoperirea unui Carnet TIR decît în
compartimentele de încărcare ale autovehiculelor rutiere sau containerelor agreate
conform acestor norme. Dacă un container sau un compartiment de încărcare
îndeplineşte exigenţele Convenţiei, autorităţile naţionale competente, abilitate sǎ aprobe
sau sǎ inspecteze, eliberează aşa-numitul certificat de agreare pentru autovehiculele
rutiere sau containere. In principiu, aceste certificate vor fi recunoscute în toate Părţile
Contractante la Convenţia TIR.
În cazul în care autorităţile naţionale competente abilitate sǎ autorizeze sau sǎ
inspecteze ar avea un dubiu în ceea ce priveşte conformitatea noilor construcţii propuse
de fabricanţi cu exigenţele tehnice prevăzute de Convenţia TIR, ele se pot adresa, prin
intermediul autorităţilor lor guvernamentale respective, Comisiei de control TIR şi
secretariatului TIR, Comitetului de gestiune TIR sau Grupului de lucru al CEE- ONU
privind problemele vamale care interesează transporturile (WP.30) pentru a solicita
avizul lor în aceastǎ problemǎ. Grupul de lucru al CEE-ONU şi Comitetul de gestiune
TIR pot emite un comentariu sau, dacă este vorba de o construcţie nouă importantă,
aplicabilă într-o manieră generală, dar neacoperită încă de Convenţia TIR, să
pregǎteascǎ, dacă este necesar, o propunere de amendament pentru modificarea
Convenţiei.
 Sistemul de garanţie internaţional este al doilea principiu și presupune
faptul că pe toată durata transportului, drepturile şi taxele respective trebuie să fie
garantate printr-o garanţie recunoscutǎ pe plan internaţional. Sistemul de garanţie
internaţional constituie cel de-al doilea element de bază al sistemul de tranzit TIR.
Acest sistem a fost conceput pentru a se asigura că taxele şi drepturile vamale
exigibile în cursul operaţiunilor de tranzit sunt acoperite în orice moment de o
asociaţie garantă naţională, dacǎ transportatorul TIR nu poate fi făcut responsabil.

Funcţionarea sistemului garanţiei de tranzit TIR este simplă. Fiecare asociaţie

naţională care reprezintă interesele sectorului de transporturi dintr-o anumitǎ ţară şi
este autorizatǎ de administraţia vamală a acestei ţări, garantează în acea ţară plata
drepturilor şi taxelor care ar deveni exigibile în caz de neregularitate comisă în cursul
unui transport sub regim TIR. Această asociaţie garantă naţională garantează astfel
plata drepturilor şi taxelor transportatorilor naţionali şi străini care efectueazǎ un
transport sub un Carnet TIR eliberat de aceastǎ asociaţie garantǎ naţionalǎ sau de o
asociaţie dintr-o altǎ ţarǎ.
Fiecare ţară dispune astfel, pentru toate transporturile TIR efectuate pe
teritoriul său, de o garanţie furnizatǎ pe acest teritoriu. Intotdeauna există, într-un fel
oarecare, un partener naţional căruia autorităţile vamale pot să se adreseze personal în
caz de neregularitate, indiferent dacǎ această neregularitate a fost comisă de un
operator de transport naţional sau străin. Sistemul de tranzit TIR poate fi deci
considerat ca o succesiune de mişcări de tranzit naţional care se sprijină pe garanţii
internaţionale mai degrabă decât pe garanţii naţionale. Totuşi, măsurile care
guvernează instituirea garanţiei sunt bazate pe jurisdicţia naţională şi sunt în general
conţinute într-un acord între autorităţile vamale naţionale şi asociaţiile naţionale.
Ansamblul asociaţiilor naţionale garante constituie un lanţ de garanţie care
uneşte toate ţările TIR. In prezent singurul lanţ de garanţie existent şi funcţional este
administrat de Uniunea Internaţională a T ransporturilor Rutiere (IRU) de la Geneva
(Elveţia), care este o organizaţie neguvernamentală reprezentînd interesele
transportatorilor rutieri din lumea întreagă. Lanţul de garanţie este asigurat de mai
multe companii mari de asigurǎri şi este supravegheat de Comisia de control TIR
(TIRExB).
In caz de neregularitate, înainte de a se adresa asociaţiei garante, autorităţile
vamale trebuie, în măsura posibilului, să solicite plata de la persoana direct
responsabilă. Atunci când garanţia trebuie să fie utilizatǎ (de exemplu din cauza
insolvabilităţii persoanei direct responsabilă), întotdeauna asociaţia garanţă din ţara în
care a fost constatată neregularitatea este cea interpelatǎ de autorităţile vamale
naţionale ale acestei ţări, ceea ce permite rezolvarea problemei în interiorul ţǎrii, în
conformitate cu legislaţia naţională. Dar această asociaţie garantă va solicita, prin
intermediul lanţului internaţional de garanţie, rambursarea cheltuielilor sale.
Limitele monetare ale garanţiei sunt fixate pentru fiecare ţară separat.
Valoarea maximǎ recomandatǎ, care poate fi solicitatǎ de fiecare asociaţie naţională
este, în prezent, limitată la 50.000 dolari SUA per Carnet TIR.

 Carnetul TIR, reprezintă un alt pilon, document vamal internaţional, care

constituie structura de bazǎ administrativă a sistemului TIR şi constituie de
asemenea dovada existenţei unei garanţii internaţionale pentru mărfurile transportate
sub regim TIR și presupune faptul că mărfurile trebuie să fie însoţite de un document
vamal acceptat pe plan internaţional (Carnetul TIR) deschis în ţara de plecare şi care
serveşte drept document de control în ţările de plecare, de tranzit şi de destinaţie.
Sub supravegherea Comisiei de control TIR (TIRExB), IRU este în prezent,
singura organizaţie internaţională autorizată să tipărească şi să elibereze,
centralizat, Carnete TIR asociaţiilor sale naţionale garante conform condiţiilor
stabilite printr-un angajament contractual aprobat de Comitetul de gestiune TIR.
Fiecare asociaţie naţională eliberează la rândul său Carnete TIR operatorilor de
transport din ţara sa, conform condiţiilor stabilite prin declaraţia de angajament
încheiată între fiecare operator de transport şi asociaţie.
Coperta Carnetului TIR şi seria de voleţi şi mătci, grupate câte două în
interior, reprezintă funcţia esenţială a Carnetului TIR din punct de vedere al
controalelor efectuate de autorităţile vamale şi pentru funcţionarea sistemului de
garanţie. Un set de doi voleţi şi de două mătci este utilizat în fiecare ţară în care se
efectuează o operaţiune TIR.
Prezentarea unui Carnet TIR valabil, purtîd numele, ştampilele şi semnăturile
organizaţiei internaţionale şi cele ale asociaţiei emitente şi completat corect de către
 transportator, constituie în sine dovada existenţei şi valabilităţii garanţiei. Carnetul
TIR rămâne valabil până la încheierea transportului TIR la biroul vamal de destinaţie
finală, cu condiţia ca el să fi fost luat în evidenţă la biroul vamal de plecare în
termenul fixat de asociaţia emitentă.

 Al patrulea element de bază, pe care se sprijină sistemul TIR este

principiul conform căruia măsurile de control vamal luate în ţara de plecare ar trebui
să fie acceptate de ţările de tranzit şi de destinaţie, acesta fiind recunoaşterea
internaţională a măsurilor de control vamal, astfel Măsurile de control vamal luate în
ţara de plecare trebuie să fie acceptate de toate ţările de tranzit şi de destinaţie.
Ca o consecinţă a acestui principiu, mărfurile transportate în regim TIR în
compartimente de încărcare sigilate ale autovehiculelor rutiere sau în containere
nu vor fi, ca regulă generală, verificate la birourile vamale de trecere, ceea ce
constituie unul din principalele avantaje ale sistemului TIR pentru transportator.
Bineînţeles acest lucru nu exclude dreptul autorităţilor vamale de a efectua controale
sporadice în cazul în care ele suspectează neregularităţi, dar este bine înţeles, şi chiar
stipulat în Convenţie faptul că acest gen de control ar trebui să rămână o măsură
excepţională.
Această procedură, foarte atrăgătoare pentru transportator, înseamnă de fapt că
acel control efectuat de biroul vamal de plecare este acceptat de toate celelalte birouri
vamale în cursul operaţiunii de tranzit TIR. In consecinţǎ, şi pentru a justifica
încrederea tuturor autorităţilor vamale implicate în funcţionarea eficientă a sistemului
TIR, biroul vamal de plecare joacă un rol crucial. Este în consecinţă esenţial ca
inspecţia vamalǎ de la biroul de plecare să fie riguroasǎ şi completǎ, dat fiind faptul că
funcţionarea întregului sistem se bazează pe aceasta. Biroul vamal de plecare trebuie,
de asemenea, înainte de aplicarea sigiliilor, să verifice integritatea compartimentului
de încărcare al autovehiculului rutier sau containerului şi, în cazul compartimentelor
de încărcare sau al containerelor cu prelată, să verifice integritatea prelatelor şi a
legăturilor de închidere, întrucât acest material nu este consemnat în certificatul de
agreare.

 Accesul controlat la sistemul TIR, ultimul dintre principiile convenției:

In 1999, Faza I a procesului de revizuire TIR a adus un anumit număr de
modificări la Convenţia TIR, instituind noi cerinţe şi obigaţii pentru utilizarea
sistemului TIR de către industria de transport. Aceste măsuri au fost introduse pentru
a poteja sistemul împotriva activităţilor frauduloase, comise în special de crima
organizată la nivel internaţional.
In Anexa 9 la Convenţie, care prevede autorizarea de cǎtre autorităţile
naţionale competente (în general autorităţile vamale) a asociaţiilor naţionale de a
emite Carnete TIR, sunt stipulate un minimum de condiţii şi de exigenţe pentru o
astfel de autorizare (care pot fi furnizate prin încheierea unui contract scris sau printr-
un Decret guvernamental). In afara condiţiilor comerciale care pot fi solicitate de
organizaţia internaţională (adică IRU), Convenţia revizuită stipulează că asociaţiile
naţionale pot obţine această autorizare numai dacă aceste asociaţii există deja de cel
puţin un an, sunt fiabile din punct de vedere financiar, dispun de un personal
experimentat şi nu au comis infracţiuni grave sau repetate la reglementările vamale
sau la legislaţia fiscală. Mai mult, aceste asociaţii trebuie să încheie un acord scris cu
autorităţile competente al ţării în care ele sunt stabilite şi trebuie, inter alia, să facă
dovada acoperirii de garanţie pentru toate datoriile pe care ele le-ar putea avea faţă de
autorităţile vamale naţionale (un exemplu de acord de abilitare figurează în Capitolul
6 a Manualului TIR).
Anexa respectivă mai stipuleazǎ de asemenea necesitatea ca autorităţile
 vamale sǎ controleze accesul la regimul pentru toţi utilizatorii săi, adică
transportatorii. Condiţiile şi exigenţele minimale stipulate în Convenţie includ o
situaţie financiară solidă, absenţa infracţiunilor grave sau repetate la reglementările
vamale sau la legislaţia fiscală şi depunerea unei declaraţii scrise la asociaţia naţională
emitentă de Carnete TIR specificând responsabilităţile transportatorului.
Informaţiile privind toţi transportatorii autorizaţi să utilizeze Carnete TIR sunt
centralizate într-o bancă de date internaţională TIR (ITDB) la Comisia de control TIR
(TIRExB) de la Geneva utilizâd un sistem de coduri de identificare unice (ID). Orice
retragere a abilitării de cǎtre autorităţile vamale, precum şi excluderea din sistem
conform Articolului 38 al Convenţiei sunt de asemenea înregistrate.

3. Carnetul TIR
Carnetul TIR este un document de tranzit vamal care facilitează comerţul
internaţional şi transportul rutier internaţional, garantînd plata taxelor vamale pentru
mărfurile transportate sub regim TIR, în condițiile prevăzute în Convenţia TIR.
Carnetul TIR poate fi deţinut de orice societate care a fost admisă la Regimul
vamal TIR conform Procedura admitere. Fiecare carnet TIR are un număr de referință
unic și poate avea 4, 6, 14 sau 20 voleți. Data de valabilitate a unui carnet TIR este
stabilită și înscrisă de către asociație în rubrica 1 de pe copertă, fiind ultima dată la care
acesta poate fi prezentat la vama de plecare. Odată ce transportul TIR a fost încheiat,
carnetul TIR se va returna la asociație conform procedurilor în vigoare. Un carnet TIR
poate fi utilizat numai pentru un singur transport TIR, fiind necesari câte doi voleți
pentru fiecare țară non-UE tranzitată. De exemplu, pentru un transport din România în
Turcia, având o singură încărcare și o singură descărcare, sunt necesari 4 voleți, astfel:
• un volet pentru vama de plecare din România
• un volet pentru vama de ieșire din UE
• un volet pentru vama de intrare în Turcia
• un volet pentru vama de descărcare din Turcia
Transporturile efectuate sub acoperirea unui carnet TIR pot comporta mai multe
birouri vamale de plecare şi de destinaţie, dar numărul total de birouri vamale de
plecare şi de destinaţie nu va putea fi mai mare de 4.5
Carnetul T.I.R. se completează penru fiecare transport și reprezintă documentul
care garantează efectuarea transportului rutier în condiții bune.
Transportarea mărfurilor însoțite de carnetul TIR permite trecerea mărfurilor
prin punctele de frontieră, punctele de intrare sau ieșire ale țărilor membre fără a fi
efectuate controale vamale. La fel, vămile de tranzit recunosc plomba vamală din țara
de expediție și nu este necesară depunenea de garanții vamale la intrarea în țările de
tranzit, deoarece asociațiile I.R.V. garantează că datele cu privire la denumirea mărfii și
cantitatea , precum și valoarea înscrisă în documente sunt reale.
Însă, vămile de tranzit, pot efectua printr-un sondaj anumite controale, mai ales
în situațiile cînd există anumite suspiciuni, chiar dacă transportatorul circulă sub
acoperirea carnetului TIR. Aceste controale se efectuează în scopul evitării și prevenirii
practicării activităților de contrabandă. Iar unele organe vamale pot solicita depunerea
de garanții vamale la intrarea într-o țară de tranzit dacă valoarea mărfii încărcate în
autovehicul depășește suma de 50.000 dolari SUA.
În vederea evitării unor abuzuri, autoritățile vamale, atunci cînd vor considera
necesar, vor putea să escorteze în cazuri speciale, vehiculele rutiere pe interiorul țării
lor, pe cheltuiala transportatorului, să procedeze, în timpul transportului la controlul
vehiculelor rutiere sau al containerilor și al încărcăturii lor. Aceste operațiuni de control
trebuie să se facă doar în cazuri excepționale. Conform prevederilor legale, se impune a

5
http://www.artri.net/carnetul-tir_160.html, accesat la 18:47, 12.11.2019
se arăta că dacă totuși un transportator auto va eluda legislația vamală, asociația IRV va
compensa daunele ce ar rezulta, pe care le stabilește vama națională a țării respective.
Dacă nu se folosește carnetul T.I.R., atunci echipajul fiecări autovehicul încărcat cu
mărfuri, trebuie să depună de fiecare dată la intrarea pe teritoriul străin, o importantă
garanție vamală în valută.
O asociație nu va putea fi acceptată în țară decît dacă garanția sa se extinde și la
răspunderile pe care le atrage asupra sa în această țară ca urmare a operațiunilor
efectuate sub acoperirea carnetelor T.I.R. eliberate de către asociații străine afiliate la
Organizația Internațională la care ea însăși este afiliată.
Carnetul T.I.R. se emite în țara de expediție sau în țara în care titularul este
stabilit sau domiciliază, fiind impirmat în limba franceză. La acesta pot fi adăugate
pagini suplimentare, care să reproducă în limba țării emitente traducerea textului tipărit
al carnetului. Specificația va fi completată în limba țării de expediție. Autoritățile
vamale ale altor țări prin care trec mărfurile, își rezervă dreptul să ceară o traducere în
limba lor. Pentru a se evita staționările care ar putea rezulta în urma acestei cereri, celor
care execută transportul li se recomandă să predea conducătorului vehicolului
traducerile necesare. În cazul în care autoritățile vamale vor cere, în vederea
identificării exacte a mărfurilor, să se anexeze carnetului T.I.R. liste de ambalaj,
fotografii, xerocopii, etc., aceste documente vor fi vizate de către autoritățile respective
și atașate într-un singur exemplar la carnetul T.I.R. și se vor menționa aceste
documente în toate exemplarele specificației. Greutatea, volumul și celelalte mărimi
vor fi exprimate în unități ale sistemului metric, iar valorile în moneda țării de expediție
sau în moneda prescrisă de autoritățile competente din țara respectivă.
La biroul vamal de intrare trebuie să fie prezentate următoarele documente:
- carnetul TIR completat şi perfectat de către organele vamale ale
statului de expediere şi ale statelor de tranzit, certificatul de agreare și
documentele de transport şi de însoţire a mărfurilor.
Carnetul T.I.R. nu trebuie să cuprindă ștersături și nici scrieri suprapuse. Dacă
acest lucru totuși de întîmplă, indicația dorită, rectificarea, adăugirea sau modificarea
va fi certificată de către autoritățile vamale.
Grupele de verificare documentară de la birourile vamale de intrare verifică
corespunderea completării carnetului TIR cu regulile stabilite. La perfectarea carnetului
TIR o atenţie deosebită se acordă completării manifestului mărfurilor (datele din
manifest trebuie să corespundă datelor indicate în documentele de transport şi de
însoţire a mărfurilor, precum și prezenţei ştampilelor vamale ale biroului vamal de
plecare şi al birourilor vamale intermediare pe cotoarele carnetului TIR. Colaboratorii
vamali trebuie să se asigure că carnetul TIR nu figurează în lista carnetelor furate şi că
transportul mărfurilor se efectuează de către transportatorul indicat la rubrica 3 de pe
copertă şi la rubrica 4 din paginile carnetului TIR, adică deţinătorul carnetului TIR.
Grupele de control vamal de la birourile vamale de intrare verifică starea
tehnică a secţiilor marfare ale vehiculelor sau a containerelor, verifică prezenţa
certificatului de agreare sau a plăcilor de agreare de pe containere, precum și starea
sigiliilor vamale de pe secţiile marfare ale vehiculelor sau de pe containere iar în cazuri
excepţionale efectuează controlul secţiilor marfare sau controlul containerelor.
În cazul depistării unor abateri de la procedura TIR, biroul vamal de intrare
poate să supună mărfurile şi vehiculele regimului vamal de tranzit sau procedurii de
livrare în conformitate cu legislaţia vamală a Republicii Moldova.Dacă în urma
verificării documentelor şi a controlului vamal n-au fost descoperite abateri de la
procedura TIR, atunci se ia decizia privind posibilitatea deplasării mărfurilor şi
vehiculelor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu procedura TIR. După
luarea deciziei privind posibilitatea deplasării mărfurilor şi vehiculelor pe teritoriul
Republicii Moldova în conformitate cu procedura TIR se aplică, în caz de necesitate,
asigurări vamale suplimentare şi se face o notă respectivă la rubrica "Pentru uz de
serviciu" pe ambele foi detaşabile ale completului și se determină costul vamal al
mărfurilor. Pentru aceasta se folosesc notele de plată, documentele de transport şi de
asigurare, declaraţiile vamale ale ţărilor de plecare, foile de ambalare sau alte
documente de însoţire a mărfurilor. Costul vamal în valuta contractuală, se indică la
rubrica "Pentru uz oficial" a ambelor foi detaşabile. În cazul imposibilităţii stabilirii
costului vamal, la această rubrică se face însemnarea "Costul nu este stabilit".
La rubrica 10 a ambelor foi detaşabile se face, în măsura posibilităţilor, o
descriere detaliată a mărfurilor transportate, suficientă pentru identificarea lor în caz de
eliberare, pierdere sau nelivrare, se stabileşte termenul livrării (data livrării se indică la
rubrica 20 a ambelor foi detaşabile ale carnetului TIR), se completează rubricile 18-23
ale ambelor foi detaşabile ale completului şi cotorul nr. 1 al completului (cotorul nr. 1
completat, cu ştampila vămii, rămîne în carnetul TIR) și se detaşează foaia nr. 1 (de
culoare albă) a completului.
Carnetul TIR se înregistrează într-un jurnal special în modul stabilit de
Departamentul Controlului Vamal al Republicii Moldova, iar ulterior acesta, perfectat,
se înapoiază transportatorului și se permite plecarea vehiculului din zona controlului
vamal prin punerea ştampilei personale numerotate a funcţionarului răspunzător de
verificarea documentelor, a semnăturii lui şi a datei, la rubrica 23 a foii detaşabile nr. 1
şi la rubrica 6 a cotorului nr. 1. Foaia nr. 1 a completului se ia la control la biroul vamal
de intrare şi se păstrează într-o mapă specială.
La biroul vamal de destinaţie, după sosirea vehiculului sau containerului,
trebuie să fie prezentate următoarele documente carnetul TIR cu notele biroului vamal
de intrare, documentele de transport şi de însoţire a mărfurilor, necesare pentru
perfectare vamală. Aici, grupele de control documentar verifică corespunderea
completării carnetului TIR cu regulile stabilite şi prezenţa în el a ştampilelor biroului
vamal de intrare.
Grupele de control vamal de la biroul vamal de destinaţie verifică starea
tehnică a secţiilor marfare ale vehiculelor sau a containerelor și starea ştampilelor şi
sigiliilor vamale pe secţiile marfare ale vehiculelor şi pe containere. Totodată, aceste
grupe de control efectuează controlul vamal al secţiilor marfare sau al containerelor şi
supraveghează descărcarea mărfurilor din vehicule sau din containere.
În cazul descoperirii unor încălcări ale legislaţiei vamale a Republicii
Moldova la transportarea mărfurilor în cadrul procedurii TIR, biroul vamal de
destinaţie trebuie să perfecteze carnetul TIR cu rezerve, deoarece dacă carnetul TIR
este perfectat fără rezerve, organele vamale nu pot cere de la asociaţia garantă plata
taxelor şi impozitelor vamale, cu excepţia cazurilor în care adeverirea perfectării
vamale a fost obţinută în mod ilicit sau fraudulos sau cînd mărfurile încă n-au fost
aduse la birourile vamale de destinaţie sau de ieşire. Dacă în urma verificării
documentelor şi a controlului vamal n-au fost descoperite încălcări ale legislaţiei
vamale a Republicii Moldova, se completează rubricile 24, 25, 26, 27 şi 28 ale foii
detaşabile nr. 2 şi cotorul nr. 2 ale completului, se pune data, se aplică ştampilele
personale numerotate şi semnăturile funcţionarilor organului vamal la rubrica 28 a foii
detaşabile nr. 2 şi la rubrica 6 a cotorului carnetului TIR (cotorul rămîne în carnet) și
se rupe foaia detaşabilă nr. 2 a completului. Ulterior, carnetul TIR se înregistrează într-
un jurnal special în modul stabilit de Departamentul Controlului Vamal și se înapoiază
transportatorului.
Carnetul, precum și fiecare exemplar al specificației de mărfuri vor fi date de către
titularul carnetului sau de către reprezentantul său. Un transport de mărfuri grele sau
voluminoase protejat de un carnet T.I.R. nu poate include decît un singur birou vamal de
expediție și un singur birou vamal de destinație. Celelalte transporturi efectuate sub protecția
unui carnet T.I.R. pot cuprinde mai multe birouri vamale de expediție și de destinație, însă, în
afară de cazurile în care se dispune o autorizație specială:

a) birourile vamale de expediție (orice birou vamal interior sau de frontieră al

unei părți contractante unde începe, pentru toată încărcătura sau o parte a ei,
transportul internațional, prin vehicul rutier, sub regimul prevăzut de această
convenție) trebuie să fie situate în aceeași țară.
b) birourile vamale de destinație (orice birou vamal interior sau de frontieră al
unei părți contractante unde ia sfîrșit, pentru toată încărcătura sau o parte a
ei, transportul internațional, prin vehicul rutier, sub regimul prevăzut de
această convenție) nu pot fi situate în mai mult de două țări.
c) numărul total al birourilor vamale de expediție și de gestiune nu poate fi mai
mare de patru.

În situația în care transportul include un singur birou vamal de expediție șu un singur

birou vamal de destinație, carnetul T.I.R. trebuie să conțină cel puțin: două foi detașabile pentru
țara de expediție, două foi pentru țara de destinație și două foi pentru fiecare din țările pe
teritoriul cărora trece transportul. Pentru fiecare loc de însărcare sau descărcare suplimentară
sunt necesare alte două foi. În afară de aceasta, mai sunt necesare încă două foi în plus dacă
locurile de descărcare suplimentară sunt situate în două țări diferite.

La fiecare birou vamal de expediție, de trazit sau de destinație, organele vamale detașează
cîte o foaie din carnetul T.I.R.. Foile neperechi sunt folosite pentu operațiile de luare în primire,
iar foile perechi, pentru operațiile de descărcare.
Convenția T.I.R. prevede că, în practică pot interveni următoarele situații:
- un sigiliu aplicat de către autoritățile vamale a fost rupt ori mărfurile au fost distruse sau
deteriorate;
- s-a ivit un accident care impune transbordarea pe un alt vehicul sau un alt container.
În ambele situații, autoritățile în care se găsește autovehicolul vor întocmi procese verbale de
constatare, conform modelului din anexa la Convenția T.I.R., pentru fiecare țară prin care se
efectuează transportul. Cel care efectuează transportul va trebui să se adreseze autorităților
vamale, dacă se găsesc în apropiere, sau în caz contrar, altor autorități competente.
- se ivește un accident care impune transbordarea pe un alt vehicul sau un alt container – în acest
caz autoritățile locale vor intocmi un proces-verbal de constatare în care vor certifica efectuarea
operațiilor.
- carnetul T.I.R. nu conține mențiunea „mărfuri grele sau voluminoase”.

Vehicului sau containerul care îl înlocuiește pe cel vechi va trebui să fie aprobat și
sigilat, sigiliul folosit urmînd să fie descris în procesul-verbal de constatare. Dacă nu există la
dispoziție nici un vehicul sau container aprobat, transbordarea va putea fi autorizată pe un
vehicul sau container, cu condiția ca acesta să ofere garanții suficiente.

În ultima situație, autoritățile vamale ale țărilor următoare vor aprecia dacă pot să
îngăduie transportul mai departe, sub protecția carnetului T.I.R., a noului vehicul sau container.
- există pericolul iminet care impune descărcarea imediată, parțială sau totală.
Conducătorul auto poate lua cu puterile sale măsurile necesare fără să mai ceară sau să mai
aștepte internevția autorităților competente. Acesta va trebui să dovedească, de o manieră
satisfăcătoare, că a fost nevoit să procedeze astfel, în interesul vehiculului, al containerului sau al
încărcăturii transportate. Imediat după luarea măsurilor preventive de primă urgență,
conducătorul auto va face mențiunea respectivă în carnetul T.I.R. și va anunța autoritățile
competente pentru ca acestea să constate faptele, să verifice încărcătura, să sigileze vehiculul sau
containerul si să redacteze un nou proces verbal de constatare.

Asociația garantă stabilește perioada de valabilitate a carnetului T.I.R., specificînd o

ultimă zi de valabilitate, după care carnetul nu poate fi prezentat la biroul vamal de plecare,
pentru luarea în evidență. Carnetul rămîre valabil pînă la terminarea operațiunii T.I.R. la biroul
de destinație, cu condiția ca el să fi fost luat în evidență la biroul vamal de plecare, în ultima zi
de valabilitate sau înaintea acestei date.

Intervalul de timp în care cererea de plată a taxelor va fi adresată asociației garante este
de:

- 3 ani, calculat de la data cînd această asociație a fost vizată că nu s-a dat descărcare
sau descărcarea s-a dat cu rezerve, sau de faptul că descărcarea a fost obținută într-un
mod abuziv sau fraudulos.
- 1 an, calculat de la data cînd hotărîrea judecătorească a devenit executorie (se referă
la situația în care instanța de judecată a fost sesizată în termenul de 3 ani menționat
anterior).

Pentru a achita sumele cerute, asociația garantă va dispune de un termen de 3 luni,

calculat de la data cererii de plată, care i-a fost adresată.
Asociația va obțire rambursarea sumelor vărsate, dacă în cele 12 luni de la data cereri de
plată, ea stabilește în fața autorităților vamale ca nicio neregularitate nu a fost comisă cu
transportul în cauză.

În conformitate cu art.8 din Conveția T.I.R., asociația garantă se angajează să

achite drepturile și taxele de import sau export exigibile, majorate, dacă este cazul, cu
dobînzile de întîrziere care trebuie să fie achitate conform legilor și reglementărilor
vamale ale țării în care o abatere legată de operațiunea T.I.R. este constatată. Asociația
este obligată, împreună și în solidar cu persoanele care datorează sumele mai sus
menționate, la plata acestor sume. Atunci cînd normele legale ale unei părți contractante
nu pevăd plata drepturilor și taxelor de import sau de export, în cazul prevăzul în articolul
menționat mai sus, asociația garantă se va angaja să achite, în aceleași condiții, o sumă
egală cu cuantumul despăgubirilor și taxelor de import sau export majorate, dacă este
cazul cu dobînzile de întîrziere. Pe fiecare carnet T.I.R. se menționează sumele ce pot fi
pretinse asociației garante.

Asociația garantă devine răspunzătoare față de autoritățile țării unde este situat
biroul vamal de plecare din momentul în care carnetul T.I.R. a fost luat în evidență la
biroul vamal. În țările următare, traversate în cursul unei operațiuni de transport sun
regimul T.I.R., această responsabilitate va începe atunci cînd mărfurile vor fi importate,
sau în cazul suspendării operațiunii T.I.R., atunci cînd carnetul T.I.R. va fi luat în
evidență de biroul vamal la care operațiunea T.I.R este reluată.
 Răspunderea asociației garante față de autoritățile unei țări se naște din momentul
cînd carnetul T.I.R. a fost acceptat de către autoritățile vamale ale acestei țări și este
angajată cu privire la: mărfurile enumerate pe carnetul T.I.R. și mărfurile care, deși nu
sunt enumerate pe carnetul T.I.R., se găsesc în partea sigilată a vehicului rutier sau în
containerul sigilat. Ea nu se va extinde la nici o altă marfă. În cazul în care nu s-a dat
descărcare cu rezerve unui carnet T.I.R., într-o țară, sau atunci cînd s-a dat descărcare cu
rezerve unui carnet T.I.R., autoritățile competente nu au dreptul să pretindă de la asociația
garantă plata sumelor menționate anterior, dacă în termen de un an, calculat de la data
luării în evidență a carnetului t.I.R. de către aceste autorități, ele nu au avizat în scris
asociația despre nedescărcarea sau despre descărcarea cu rezerve. Dacă descărcarea a fost
obținută în mod abuziv sau fraudulos, termenul nu va mai fi de un an, ci de doi ani.

Operațiunea T.I.R. va fi suspendată pe timpul traversării, atunci cînd transportul

efectuat sub acoperirea carnetului T.I.R. traversează pe o poerțiune din traseu, teritoriul
unui stat care este parte contractantă la această convenție. În această situație, autoritățile
vamale ale părții contractante al cărei teritoriu este în continuare traversat, vor accepta
carnetul T.I.R. pentru reluarea operațiunii T.I.R., sub rezerva ca sigiliile vamale și /sau
mărcile de identificare să fi rămas intacte. În același mod se va proceda și pentru acea
parte a traseului pe parcurul căruia carnetul T.I.R. nu este utilizat de titularul carnetului
pe teritoriul unei părți contractante, fie datorită existenței unor proceduri mai simple de
tranzit vama, fie atunci cînd utilizarea regimului de tranzit vamal nu este necesară.6

Cap. 2

1. TIR este un sistem internațional internațional de tranzit și garanții vamale. Acesta permite
să transportați mărfuri din țara de plecare către țara de destinație în compartimentele de încărcare
închise care trec controlul vamal printr-un sistem multilateral recunoscut reciproc. El este cel
mai simplu, sigur și mai fiabil mod de a transfera bunuri pe mai multe frontiere internaționale,
ceea ce economisește timp și bani pentru operatorii de transport și autoritățile vamale.

Plasarea în regim vamal de tranzit sub acoperirea carnetului TIR, în prezent se

efectuează în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1086 din 25.11.1997 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relative la
transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Convenţia TIR, 1975) și

6
Drept Vamal, Carmen Mladen, Editura Economică Preuniversitaria, p. 169
desigur prevederile Convenţiei TIR.
În prezent, Hotărărea de Guvern aterior menționată este în proces de actualizare, inclusiv
prin racordarea la prevederile Convenţiei TIR şi la cerinţele și la standardele internaţionale
privind metodele efective de supraveghere şi control. Iar în scopul facilitării aplicării
prevederilor Convenției TIR, de către secretariatul Comisiei Economice pentru Europa a
Națiunilor Unite (CEE-ONU), în colaborare cu Secretariatul TIR, a fost publicat un Manual
TIR care conține textul Convenţiei TIR din 1975, comentarii importante privind anumite
prevederi, precum şi alte informaţii utile pentru autorităţile vamale şi transportatori.
Astfel, prima parte descrie sistemul de tranzit vamal TIR, domeniul său de aplicare,
obiectivele şi funcţionarea sa şi analizează posibilele evoluţii ulterioare. A doua parte
cuprinde textul complet al Convenţiei TIR. Comentariile cuprinse în Manualul TIR nu au
putere de lege pentru Părţile Contractante ale Convenţiei TIR. A treia parte furnizează
informaţii privind aplicarea Convenţiei TIR din 1975, cuprinde textul rezoluţiilor şi
recomandărilor adoptate privind Convenţia şi dă exemple de cele mai bune practici precum şi
textul unui model de abilitare şi acord, care trebuie încheiat între autorităţile competente şi
asociaţiile naţionale garante. La sfârşitul acestei părţi sunt furnizate un model de Carnet TIR
corect completat, precum şi cele mai bune practici privind completarea carnetului TIR.

Sistemul TIR, creat acum 60 de ani, şi Convenţia TIR s-au dovedit a fi un sistem
internaţional de tranzit vamal foarte eficient şi joacă un rol important în facilitarea
comerţului şi a transportului internaţionale, în special în Europa, dar mai recent şi între
Europa şi ţǎrile vecine.
Odată cu creşterea accelerată a traficului european est-vest şi recentul acces la
independenţǎ a numeroase ţări din Europa centrală şi de est, sistemul de tranzit TIR trebuie să
facă faţă astǎzi numeroaselor provocări, fără precedent ca amploare. De altfel, autorităţile
vamale sunt confruntate cu un număr incalculabil de fraude şi de contrabandă rezultând din
schimbările intervenite în sistemele politice, economice şi sociale ale numeroaselor ţări din
regiune şi din creşterea foarte importantǎ a drepturilor şi taxelor vamale.
În plus, gestonarea şi controlul sistemului TIR pun probleme autorităţilor vamale
naţionale, în special în ţările care au accedat recent la independenţă, întrucât ele au încă
nevoie câteodată să dobândească experienţa necesară şi nu dispun întotdeauna de un personal
suficient ca număr, instruit corespunzător pentru acest gen de sarcini.
În scopul evitării evoluţiilor nedorite, anumite guverne precum şi alţi actori ai
sistemului TIR, impun uneori măsuri unilaterale, cum ar fi solicitarea de garanţii suplimentare
pentru operaţiunile de tranzit TIR sau excluderea anumitor categorii de mărfuri, care nu sunt
conforme dispoziţiilor sau spiritului Convenţiei TIR.
Dacă astfel de măsuri sunt susceptibile să aducă o anumită uşurare temporară, nu
numai că ele vor determina pe termen lung ca alte ţări să introducă măsuri similare, dar ele
vor creşte costurile comerţului şi transportului pe plan internaţional şi ar putea conduce
eventual la o prăbuşire totală a sistemului de tranzit TIR – fără altă alternativă valabilă în
vedere.
Insăşi Convenţia TIR oferă deja numeroase modalităţi de protecţie garantând
interesele legitime ale autorităţilor vamale, cum ar fi solicitarea de servicii de
escortare, stabilirea de itinerarii de tranzit şi reducerea timpilor de parcurs în tranzit. Alte
măsuri pot fi puse în aplicare dacă Părţile Contractante la Convenţia TIR doresc acest lucru.
Soluţii durabile pe termen lung nu pot fi găsite decât într-o acţiune com unǎ
concertată între toate Părţile Contractante la Convenţia TIR. Comisia de control TIR (TIRExB)
a CEE-ONU şi Grupul său de lucru cu probleme vamale care interesează transporturile
constituie un forum pentru o astfel de colaborare şi coordonare. Experienţa a dovedit că au
fost găsite soluţii la numeroasele probleme survenite recent în aplicarea Convenţiei TIR în
cadrul diferitelor organisme înfiinţate în cadrul Convenţiei TIR şi al CEE- ONU.
Obiectivul secretariatului CEE-ONU şi al secretariatului TIR este de a-şi
continua activitatea în acest sens şi de a constitui un mecanism internaţional fiabile,
apt să îmbunătăţească colaborarea şi coordonarea între Părţile Contractante la Convenţia TIR
şi industria transportului. Este esenţial de a continua îmbunătăţirea cadrului juridic în sistemul
de tranzit şi de a-i raţionaliza funcţionarea, astfel încât acesta să fie mereu în conformitate cu
exigenţele industriei transportului şi ale autorităţilor vamale.
Organizaţia Naţiunilor Unite, al cărui caracter este universal, este depozitarul
Convenţiei TIR şi, cu acest titlu, ea oferă cadrul şi serviciile necesare gestionării sale. In caz
de necesitate, ea adaptează de asemenea Convenţia la modificările care trebuie aduse acesteia.
Experienţa a dovedit că această Convenţie TIR, care face parte integrantă din activitatea de
facilitare a transportului întreprinsǎ în cadrul CEE-ONU, a servit interesele tuturor Părţilor
implicate, atât autorităţilor vamale cât şi transportatorilor şi există toate motivele de a crede că
acest lucru va continua pe viitor.
Pentru a putea face o analiză a avantajelor, dar și dezavantajelor prezente în utilizarea
sistemului TIR, ar trebui înainte de toate să analizăm procedura, dar și condițiile apicării
procedurii TIR.
Așadar, putem afirma că procedura TIR se aplică în condiţia, cînd mărfurile sînt însoţite
de carnetul TIR, completat şi perfectat în conformitate cu normele legal stabilite, sunt
asigurate de garanţia asociaţiei garante și sunt transportate în vehicule rutiere, ansambluri
de vehicule şi în containere agreate în prealabil pentru transportare sub sigilii vamale (cu
excepţia transportului mărfurilor grele sau a celor voluminoase), totuşi, vehiculele se vor
considera ele însele marfă la mînarea lor cu mers propriu, dacă sînt indicate în manifestul
carnetului TIR. Pe vehiculele respective este necesar să fie fixate plăci dreptunghiulare cu
inscripţia "TIR". Una din ele se fixează - în faţa vehiculului, iar alta - în spatele
vehiculului rutier sau al ansamblului de vehicule, astfel, încît ele să fie vizibile. Aceste
plăci trebuie să fie detaşabile sau construite şi instalate în aşa mod, încît să poată fi
întoarse, acoperite, îndoite etc., ceea ce ar putea demonstra că acest transport nu are
atribuţie la procedura TIR.
Operaţiunea TIR se poate efectua prin cîteva birouri vamale de plecare în una sau cîteva
state cu condiţia, ca numărul birourilor vamale de plecare şi de destinaţie să nu fie mai
mare de patru. În cazul existenţei a cîtorva birouri vamale de plecare, carnetul TIR
trebuie completat aşa, încît mărfurile încărcate ulterior la diferite vămi să fie introduse
suplimentar în manifest şi ca birourile vamale de plecare să indice la rubrica a 16-a datele
referitoare la noile ştampile aplicate şi să facă însemnări de confirmare a mărfurilor,
încărcate ulterior. Birourile vamale de intrare şi birourile vamale de ieşire ale Republicii
Moldova pot stabili termenul de sosire a mărfurilor la birourile vamale de destinaţie sau
de ieşire, care se află pe teritoriul Republicii Moldova, şi să stabilească itinerarul
deplasării vehiculelor.
Dacă suma taxelor şi impozitelor vamale achitate pentru mărfurile transportate este mai
mare decît suma garanţiei sau dacă există motive de a presupune că transportatorul nu
poate garanta respectarea prevederilor legislaţiei vamale a Republicii Moldova, atunci
poate fi aplicată însoţirea mărfurilor de către funcţionarii organelor vamale. Modul de
însoţire este stabilit prin Regulamentul cu privire la însoţirea vamală.
Dacă transportul efectuat sub acoperirea carnetului TIR traversează pe o porţiune de
traseu pe teritoriul unei ţări care nu este Parte contractantă a Convenţiei TIR sau dacă
procedura TIR se întrerupe în legătură cu aplicarea altor sisteme de tranzit mai
 avantajoase, atunci operaţiunea TIR este sistată pe această porţiune de drum. Transportul
conform procedurii TIR se poate relua cu condiţia ca sigiliile vamale sau alte mijloace de
identificare vamală să nu fie deteriorate.7
O inovație pentru organele vamale din Republica Moldova a constituit implementarea în
SI Asycuda World a tehnologiei „SafeTIR în timp real” pe scurt - RTS (Real Time
SafeTIR), care se referă la garantarea integrării de module software în sistemul
informaţional nominalizat, pentru schimbul de informaţii relevante procedurilor TIR între
IRU (Uniunea Internaţională a Transportatorilor Rutieri) şi autorităţile vamale.
Tehnologia „RTS” a fost dezvoltată de către experţii IRU pentru automatizarea
operaţiunilor vamale TIR. Aceasta oferă acces colaboratorilor vamali la cele mai recente
informaţii cu privire la statutul şi termenul de valabilitate a carnetului TIR, în scopul de a
detecta în timp util posibilele încălcări. În plus, la sfîrşitul operaţiunii TIR, modulul RTS
trimite un mesaj la IRU în SafeTIR în mod automat. Mai mult decît atît, în caz de
dezacord cu privire la operaţiunea TIR, tehnologia RTS oferă servicii electronice de
verificare a datelor în SafeTIR. Statutul carnetului TIR - este actualizat în mod constant
prin informaţia obţinută de la IRU din baza de date. O altă performanţă elaborată de către
IRU pentru deţinătorii de carnete TIR, ce funcţionează pe baza internetului, este aplicaţia
EPD (declaraţia electronică prealabilă), care oferă posibilitatea de a introduce de către
transportatori în formă electronică informaţia, conţinută în carnetul TIR, pînă la sosirea
mărfurilor la biroul vamal de plecare sau de destinaţie. Pentru început, această aplicaţie,
oferită transportatorilor, are posibilităţi reduse. Această aplicaţie a fost implementată şi în
SI Asycuda World, cu scopul reducerii, la prima etapă, a eforturilor organelor vamale la
introducerea datelor TIR în sistemul informaţional, avînd ca efect reducerea timpului de
aşteptare la frontieră. Dezvoltarea ulterioară a acestei aplicaţii va duce, cu certitudine, la
posibilitatea utilizării ei în calitate de declaraţie prealabilă TIR, oferind posibilitatea
organelor vamale de a lucra cu datele în scopul identificării unor tranzacţii de risc.
Utilizarea carnetelor TIR este un fenomen destul de frecvent, ţinînd cont de facilităţile pe
care le pune la dispoziţie acesta. De asemenea, sistemul de siguranţă şi securitate, ţinînd
cont de garanţiile asociaţiilor garante joacă un rol important la aplicarea acestui sistem în
diferite state ale lumii. Totodată, în ultimii ani, numărul cazurilor de utilizare a carnetelor
TIR la nivel mondial s-a micşorat. Probabil că în calitate de una din explicaţiile acestui
fapt ar fi utilizarea de către statele Uniunii Europene a sistemul NCTS (New
Computerized Transit System), bazat, în special, pe procedurile T1 şi T2. Odată cu
abolirea frontierelor vamale între statele respective nu mai este necesar de utilizat un
carnet TIR. Iar la trecerea prin UE a unor mărfuri în tranzit cu utilizarea carnetului TIR,
se completează doar un singur complet de foi, ca şi pentru o singură ţară. În plus sistemul
TIR s-a dovedit a fi mai conservativ şi mai puţin flexibil pe planul implementării
tehnologiilor informaţionale şi al unor proceduri simplificate. Cum ar fi, de exemplu,
obligativitatea completării acestui carnet pe suport de hîrtie cu aplicarea respectivă a
ştampilelor şi sigiliilor vamale de către colaboratorul vamal respectiv sau lipsa unei
variante electronice, aprobate la nivel de Convenţie, care ar substitui sau ar crea o
alternativă variantei pe suport de hîrtie.8

7
Monitorul Oficial Nr. 86-87 din 05.12.1997
8
Revista Vama (nr. 35), ianuarie/martie 2014, Destinația vamală „zona liberă”, Regimul vamal „tranzit”, p. 30
 2. Convenţia TIR din 1975 este una din convenţiile vamale internaţionale cele mai moderne
şi actualizate. Ea funcţionează în mod eficient şi nu înregistrează decât un minimum de
litigii, care decurg din dispoziţii vagi şi din interpretări diferite.
Mai multe motive explică facilitatea aplicării Convenţiei, unul dintre ele fiind interesul pe
care toate Părţile implicate, fie că este vorba de transporatori sau de autorităţile vamale,
de a menţine sistemul operant, întrucât el le permite economisirea de timp şi bani.
Un alt motiv constă în faputl că autorii Convenţiei TIR au furnizat deja o interpretare a
textului juridic prin introducerea în Convenţie a Notelor Explicative. Aceste Note
Explicative, cuprinse în Anexa 6 a Convenţie, fac parte integrantă din Convenţie. Ele dau
lămuriri privind anumite dispoziţii ale Convenţiei şi A nexelor sale şi descriu practicile
recomandate pentru buna funcţionare zilnică a sistemului TIR. Aceste Note Explicative
nu modifică cu nimic dispoziţiile Convenţiei, dar ele precizează conţinutul şi scopul lor.
Schimbările tehnologice survin foarte rapid în zilele noastre şi ceea ce era "stare de fapt"
în 1975 în momentul creării Convenţiei nu este în mod necesar valabil astăzi. Acest
lucru se aplică, nu numai tehnicilor vamale, dar şi construcţiei autovehiculelor şi
containerelor, precum şi tehnicilor de fraudă. In plus, având în vedere că mărfurile
pasibile a fi fraudate, în special stupefiantele, devin din ce în ce mai scumpe, profiturile
fraudorilor cresc în egală măsură şi antrenează tehnici de fraudǎ din cele în ce mai
elaborate. Dat fiind aceste evoluţii, sistemul TIR şi Convenţia TIR care-i serveşte drept
bază juridică, trebuie să fie permanent actualizate. Această sarcină a fost încredinţată
Comitetului de gestiune a Convenţiei TIR şi Comisiei de control TIR (TIRExB),
precum şi Comisiei economice pentru Europa al Naţiunilor Unite de la Geneva (CEE-
ONU).

Comitetul de gestiune, care este format din toate Părţile Contractante la

Convenţie, este organismul cel mai important al Convenţiei. El se reuneşte în general
de două ori pe an, primăvara şi toamna, sub auspiciile CEE-ONU la Geneva pentru a
aproba amendamentele la Convenţie şi pentru a da tuturor ţărilor, autorităţilor
competente şi organizaţiilor internaţionale implicate ocazia de a face un schimb de
opinii privind funcţionarea sistemului. Până în prezent au fost adoptate mai mult de
douăzeci de amendamente la Convenţia TIR, şi numeroase rezoluţii, recomandări şi
comentarii au fost aprobate de Comitet.

Comisia de control TIR (TIRExB) a fost creată de Părţile Contractante la

Convenţie în 1999. Obiectivul său este de a promova colaborarea internaţională între
autorităţile vamale privind aplicarea Convenţiei TIR şi de a supraveghea şi a - şi
aduce aportul în aplicarea sistemului TIR şi a sistemului de garanţie internaţional.
TIRExB este format din 9 membri aleşi cu titlu personal de Guvernele care sunt Părţi
Contractante la Convenţie, pentru mandate de doi ani.
TIRExB este printre altele mandatat sǎ supervizeze tipărirea şi distribuirea
centralizată a Carnetelor TIR, sǎ supravegheze funcţionarea sistemului de
garanţie şi de asigurare internaţională, precum şi pentru a coordona şi favoriza
schimbul de informaţii confidenţiale între autorităţile vamale şi alte autorităţi
guvernamentale.Hotărârile TIRExB sunt executate de Secretarul TIR asistat de
secretariatul TIR. Secretarul TIR va fi membru al secretariatului CEE-ONU.
Activităţile TIRExB sunt finanţate, pentru moment, printr-un drept prelevat pe fiecare
Carnet TIR emis.

Lucrările Comitetului de gestiune TIR sunt susţinute de Grupul de lucru al

CEE-ONU privind problemele vamale care interesează transporturile care ţine
două- trei sesiuni pe an, la Geneva, în general împreună cu sesiunile Comitetului de
gestiune a Convenţiei TIR. Participarea la lucrările Grupului de Lucru este
deschisă tuturor statelor membre ale Naţiunilor Unite şi organizaţiilor internaţionale
interesate.
Grupul de lucru adoptă de asemenea cu regularitate comentarii privind
anumite prevederi ale Convenţiei. Aceste comentarii nu au forţă de lege pentru Părţile
Contractante la Convenţie, aşa cum au Articolele şi Notele Explicative ale Convenţiei.
Ele sunt totuşi importante pentru interpretarea, armonizarea şi aplicarea Convenţiei
TIR, întrucât ele reflectă opinia consensuală a Grupului de lucru în cadrul căruia sunt
reprezentante majoritatea Părţilor Contractante şi principalii utilizatori ai sistemului
TIR (comentariile adoptate de Grupul de lucru sunt în general transmise Comitetului
de gestiune a Convenţiei TIR pentru examinare şi aprobare).
Grupul de contact TIR a fost creat de Grupul de lucru al CEE-ONU privind
problemele vamale care interesează transporturile (WP.30) pentru a servi ca
mecanism consultativ pentru guvernele membre ale CEE-ONU, Părţile Contractante
la Convenţia TIR şi organizaţiile neguvernamentale implicate, pentru a reacţiona
rapid faţă de noile probleme care survin în aplicarea sistemului TIR şi pentru a oferi
o abordare armonizată pe plan internaţional a aplicării Convenţiei TIR la nivel
naţional.
Grupul de contact TIR raportează direct Grupului de lucru al CEE-ONU
pentru problemele vamale care interesează transporturile (WP.30) şi este asistat de
secretariatul CEE- ONU. Ultima datǎ când Grupul de contact TIR a fost convocat a
fost în 2002.

La biroul vamal de plecare, care este în general locul unde sunt efectuate
formalităţile de export, autorităţile vamale verifică încărcătura, cu ajutorul
informaţiilor furnizate în Carnetul TIR (manifestul mărfurilor) completat de
transportator. Ele sigilează compartimentul încărcăturii, adnotează Carnetul TIR,
prelevând o filǎ (voletul alb) şi completează cotorul corespunzător. Carnetul TIR este
remis transportatorului, care începe operaţiunea de transport. La trecerea frontierei
la ieşirea din ţara respectivǎ, vama verifică sigiliile, prelevează o a doua filǎ (voletul
verde) din Carnetul TIR şi completează cotorul corespunzător. Autovehiculul poate
ieşi din ţară. Cotoarele completate de autorităţile vamale constituie dovada pentru
transportator că operaţiunea TIR din ţara respectivǎ a fost încheiată.
Autorităţile vamale vor proceda apoi la încheierea operaţiunii TIR, adică
recunoaşterea de către vămi că operaţiunea TIR a fost corect încheiată urmând
procedura următoare (deşi pot fi utilizate şi alte proceduri, cum ar fi utilizarea de
mijloace electronice sau de birouri centralizate): biroul de trecere d e la ieşire (adică
cel de la frontieră) transmite voletul detaşat (fila verde) la biroul de plecare. Acesta
compară voletul primit cu voletul detaşat iniţial. Dacă nu există nici o obiecţie sau nici
o rezervă din partea biroului de trecere de la ieşire, operaţiunea TIR poate fi încheiată
de către autorităţile vamale.
Dacă voletul detaşat de către biroul de trecere de la ieşire comportă rezerve,
dacă el nu parvine la biroul de plecare, sau dacă autorităţile vamale au un alt motiv
de a se îndoi de desfăşurarea corectǎ a operaţiunii TIR, va fi deschisă o anchetă
internă. Operatorul de transport şi asociaţia naţională garantă respectivǎ vor fi de
asemenea informaţi că încheierea operaţiunii TIR a fost certificată cu rezerve, nu a
avut loc de loc sau că alte motive au condus la dubiul privind desfăşurarea corectă
a operaţiunii TIR şi li se vor solicita explicaţii. Dacă explicaţiile furnizate nu satisfac
autorităţile vamale, ele aplică dispoziţiile Convenţiei TIR şi ale legislaţiei naţionale
pentru a stabili drepturile şi taxele datorate vămii. Atunci când recuperarea acestora de
la persoana (persoanele) direct responsabilă(e) se dovedeşte imposibilă, autorităţile
vamale informeazǎ asociaţia garantă cǎ va trebui să plătească suma solicitată în
conformitate cu termenele fixate de Convenţie.
Pentru fiecare ţară traversată, sistemul este similar celui care este aplicat în
ţara de plecare. Biroul vamal de trecere de la intrarea de tranzit verifică sigiliile şi
prelevează un volet din Carnetul TIR iar biroul de trecere de la ieşire face acelaşi
lucru. Cei doi voleţi sunt comparaţi pentru un ultim control şi operaţiunea TIR poate fi
încheiatǎ sau, în caz de neregularitate, aceşti voleţi sunt supuşi procedurii descrise mai
sus. In ţara de destinaţie, dacă biroul de la frontiera de intrare este în acelaşi timp
birou de destinaţie, acest birou completează Carnetul TIR, prelevează cei doi voleţi
şi ia în evidenţă mărfurile care vor fi transferate sub un alt regim vamal (antrepozit,
vămuire pentru import, etc.). Dacă încărcătura trebuie direcţionată către un alt birou
vamal al aceleaşi ţări, biroul de intrare procedează ca un birou de trecere de la intrare
iar celălalt birou din interiorul ţării devine birou de destinaţie finală.
In mod normal sistemul funcţionează conform descrierii de mai sus, dar
procedurile administrative naţionale şi dreptul de control al fiecăruia din birourile
vamale interesate rămân neafectate. Dacă un birou vamal are suspiciuni de fraudă,
găseşte sigiliile în stare proastă, sau se îndoieşte privind autenticitatea unui Carnet
TIR, el va controla marfa şi va putea întrerupe operaţiunea TIR, dacă este nevoie.
Pentru a asigura un control mai eficient, vama poate stabili un itinerar de
călătorie, pe care autovehiculele sunt uşor de reperat dartoritǎ plăcii TIR cu care
trebuie să fie dotate. De asemenea, călătoria trebuie să se efectueze într-un interval de
timp rezonabil. Operatorii de transport care nu pot respecta termenele de cǎlǎtorie sau
itinerariile stabilite din diverse motive (inundaţii, zăpadă, pană a autovehiculului,
etc.) trebuie să poată justifica acest lucru. In cazurile cele mai grave (ruperea sigiliilor,
necesitatea de a transborda marfa într-un un alt autovehicul, distrugerea parţială sau
totală a încărcăturii, etc.) operatorul de transport trebuie să solicite încheierea unui
proces verbal oricǎrei autorităţi locale disponibile existente în zonă, prin
utilizarea «Procesului verbal de constatare» conţinut în Carnetul TIR. Autorităţile
vamale pot proceda, pe baza unui astfel de document, la orice investigaţie necesarǎ.