TRANSPORT RUTIER CONTRA COST DE MARFA IN REGIM DE CABOTAJ conform Regulament (CE) nr.

1072/2009
Operaţiuni de cabotaj înseamnă transport naţional contra cost în numele unui terţ efectuat temporar într-un stat membru gazdă.

Operatorilor de transport rutier de mărfuri li se permite să efectueze până la trei operaţiuni de cabotaj consecutive unui transport internaţional
dintr-un alt stat membru sau dintr-o ţară terţă în statul membru gazdă, odată ce au fost livrate mărfurile transportate în cursul transportului
internaţional care îl are pe acesta ca destinaţie. În cursul unei operaţiuni de cabotaj, ultima descărcare înainte de părăsirea statului membru
gazdă are loc în termen de sapte zile de la ultima descărcare a mărfurilor introduse în statul membru gazdă în cadrul operaţiunii de transport
internaţional care îl are pe acesta ca destinaţie.

Operatorii de transport rutier de mărfuri pot efectua în orice stat membru unele sau toate operaţiunile de cabotaj permise în temeiul primului
paragraf, cu condiţia limitării la o singură operaţiune de cabotaj pe stat membru în termen de trei zile de la intrarea fără încărcătură pe
teritoriul statului membru respectiv.

CONVENTIA referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR)

Domeniul de aplicare
Prezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cind locul primirii marfii si locul
prevazut pentru eliberare, asa cum sint indicate in contract, sint situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta,
independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract.

In sensul prezentei conventii, prin "vehicule" se inteleg automobilele, vehiculele articulate, remorcile si semiremorcile.

Prezenta conventie se aplica chiar daca transporturile intrind in domeniul ei de aplicare sint efectuate de catre state sau de catre institutii ori
organizatii guvernamentale.

Prezenta conventie nu se aplica: 

1 transporturilor efectuate pe baza conventiilor postale internationale; 
2 transporturilor funerare;
3 transporturilor efectelor de stramutare. 
Proba contractului de transport se face prin scrisoare de trasura. Absenta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici
existenta, nici valabilitatea contractului de transport, care ramane supus dispozitiile prezentei conventii.
Scrisoarea de trasura este intocmita in trei exemplare originale, semnate de expeditor si de transportator, aceste semnaturi putind sa fie
imprimate sau inlocuite prin stampilele expeditorului si transportatorului, daca legislatia tarii in care este intocmita scrisoarea de trasura o
permite. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa, iar la treilea se retine de transportator.
In cazul in care marfa de transport trebuie sa fie incarcata in vehicule diferite sau daca este vorba de diferite feluri de marfa ori de loturi
distincte, expeditorul sau transportatorul are dreptul sa ceara intocmirea de scrisori de trasura pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare
fel de marfa ori lot de marfuri.
 Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele date:
1 locul si data intocmirii sale;
2 numele si adresa expeditorului;
3 numele si adresa transportatorului;
4 locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteia.
5 numele si adresa destinatarului;
6 denumirea curenta a naturii marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase, denumirea lor general recunoscuta;
7 numarul coletelor, marcajele speciale si numerele lor;
8 greutatea bruta sau cantitatea altfel exprimata a marfii;
9 cheltuielile aferente transportului (pret de transport, cheltuieli accesorii, taxe de vama si alte cheltuieli survenite de la incheierea
contractului si pina la eliberare);
10 instructiunile necesare pentru formalitatile de vama si altele;
11 indicatia ca transportul este supus regimului stabilit prin prezenta conventie si nici unei alte clauze contrare.
Daca este cazul, scrisoarea de trasura trebuie sa contina si indicatiile urmatoare:
a. interzicerea transbordarii;
b. cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa;
c. totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea marfii;
d.  valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special la eliberare;
e. instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;
f. termenul convenit in care transportul trebuie sa fie efectuat;
g. lista documentelor remise transportatorului.

La primirea marfii, transportatorul este obligat sa verifice:

1 exactitatea mentiunilor din scrisoarea de trasura referitoare la numarul de colete, cit si la marcajul si la numerele lor;
2 starea aparenta a marfii si a ambalajului ei.

Expeditorul are dreptul de dispozitie asupra marfii, in special sa ceara transportatorului oprirea transportului, schimbarea locului prevazut
pentru eliberare sau sa elibereze marfa unui alt destinatar decit cel indicat in scrisoarea de trasura.

Acest drept se stinge in momentul in care al doilea exemplar al scrisorii de trasura este remis destinatarului; din acel moment, transportatorul
trebuie sa se conformeze ordinelor destinatarului.

Dreptul de dispozitie apartine totusi destinatarului din momentul intocmirii scrisorii de trasura, daca expeditorul face o mentiune in acest sens
pe aceasta scrisoare.

Daca, exercitind dreptul sau de dispozitie, destinatarul ordona eliberarea marfii unei alte persoane, aceasta nu poate desemna alti
destinatari.
Dupa sosirea marfii la locul prevazut pentru eliberarea, destinatarul are dreptul de a cere ca al doilea exemplar al scrisorii de trasura sa-i
remis si ca marfa sa-i fie eliberata contra unei dovezi de primire. Daca pierderea marfii este stabilita sau daca marfa nu a sosit la expirarea
termenului prevazut in CMR, destinatarul este autorizat sa pretinda in numele sau de la transportator drepturile care rezulta din contractul de
transport.

Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru avarie, produse intre momentul primirii marfii si cel al
eliberarii acesteia, cit si pentru intirzierea in eliberare.
Transportatorul este exonerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau intirzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei care
are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultind dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante
pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni.

Se considera intirziere la eliberare atunci cind marfa nu a fost eliberata in termenul convenit sau, daca nu a fost convenit un termen, atunci
cind durata efectiva a transportatorului depaseste timpul care in mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, tinindu-se cont de
circumstante si, printre altele, in cazul unei incarcari partiale, de timpul necesar pentru ambalarea unei incarcaturi complete in conditii
normale.
Cel in drept poate sa considere marfa pierduta, fara a prezenta alte dovezi, cind aceasta nu a fost eliberata in termen de 30 de zile de la
expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit un asemenea termen, in termen de 60 zile de la primirea marfii de catre
transportator.
Daca destinatarul a primit marfa fara sa fi constatat starea ei in contradictoriu cu transportatorul sau daca cel mai tirziu in momentul
eliberarii, cind este vorba de pierderi ori avarii aparente, sau in termen de 7 zile de la data eliberarii, in afara de duminici si sarbatori
legale, cind este vorba de pierderi sau avarii neaparente, nu a facut rezerve transportatorului, indicind natura generala a pierderii sau
avariei, se prezuma, pina la proba contrarie, ca a primit marfa in starea descrisa in scrisoare de trasura. Rezervele aratate mai sus trebuie sa
fie facute in scris daca este vorba de pierderi sau de avarii neaparente.

O depasire a termenului de eliberare poate da loc la despagubiri numai daca a fost adresata o rezerva in scris, in termen de 21 de zile de
la data punerii marfii la dispozitia destinatarului.

Data eliberarii sau, dupa caz, cea a constatarii sau cea a punerii marfii la dispozitie nu se include in termenele prevazute in prezentul articol.
Daca un transport care face obiectul unui contract unic este executat in mod succesiv de catre mai multi transportatori rutieri, fiecare dintre
acestia isi asuma raspunderea executarii transportului total; transportatorul al doilea si fiecare dintre transportatorii urmatori devenind, prin
primirea de catre ei a marfii si a scrisorii de trasura, parti la contract, in conditiile prevazute in scrisoarea de trasura.
 Convenţie vamală relativă la transportul internaţional al
mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R*
(Convenţia T.I.R.)
În sensul prezentei convenţii, se înţelege prin operaţiune T.I.R., transportul mărfurilor de la un birou vamal de plecare la un birou vamal
de destinaţie, sub regimul denumit regim T.I.R., stabilit prin prezenta convenţie.

birou vamal de plecare = orice birou vamal al unei Părţi contractante, de unde începe, pentru toată încărcătura sau o parte a
ei,transportul internaţional sub regimul prevăzut prin prezenta convenţie;
birou vamal de destinaţie = orice birou vamal al unei Părţi contractante, unde se încheie, pentru toată încărcătura sau o parte a ei,
transportul internaţional sub regimul prevăzut prin prezentaconvenţie;
birou vamal de trecere = orice birou vamal al unei Părţi contractante prin care un vehicul rutier, un ansamblu de vehicule sau un
container este importat sau exportat în cursul unei operaţii efectuate sub regimul T.I.R.;
mărfuri grele sau voluminoase = orice produse grele sau voluminoase care, datorită greutăţii, dimensiunilor sau naturii lor, nu sunt, în
general, transportate nici într-un vehicul rutier închis, nici într-un container închis;
asociaţie garantă = o asociaţie agreată de autorităţile vamale ale unei părţi contractante să garanteze pentru persoanele care utilizează
regimul T.I.R.

Prezenta convenţie priveşte transportul mărfurilor efectuat fără descărcare şi reîncărcare, peste una sau mai multe frontiere, de la un
birou vamal de plecare al unei părţi contractante, sau al aceleiaşi Părţi contractante pînă la un birou vamal de destinaţie al unei părţi
contractante, sau al aceleiaşi părţi contractante, în vehicule rutiere, ansamble de vehicule sau în containere, cu condiţia că o parte din
traseu între începutul operaţiunii T.I.R. şi terminarea ei să fie un traseu rutier.

Mărfurile transportate sub regim T.I.R. în vehicule rutiere, în ansamblul de vehicule sau în containere sigilate nu vor fi, de regulă,supuse
controlului vamal la birourile de trecere. Totuşi, în vederea evitării abuzurilor, autorităţile vamale vor putea să procedeze în mod
excepţional şi, în special, în cazul unor suspiciuni, la controlul mărfurilor la aceste birouri.

Se va întocmi un singur carnet T.I.R. pentru fiecare vehicul rutier sau container. Se va putea întocmi totuşi un singur carnet T.I.R. pentru
un ansamblu de vehicule sau pentru mai multe containere încărcate într-un singur vehicul rutier sau într-un ansamblu de vehicule. În acest
caz, manifestul mărfurilor din carnet va trebui să cuprindă separat conţinutul fiecărui vehicul făcînd parte dintr-un ansamblu de vehicule
sau al fiecărui container.
Carnetul T.I.R. va fi valabil pentru o singură călătorie. El va conţine cel puţin numărul de volete detaşabile pentru luare în evidenţă şi
descărcare pentru efectuarea transportului în cauză.

O operaţiune T.I.R. va putea comporta mai multe birouri vamale de plecare şi de destinaţie, dar, cu excepţia cazurilor autorizate de
partea contractantă sau de părţile contractante interesate:
a) birourile vamale de plecare vor trebui să fie situate într-o singură ţară;
b) birourile vamale de destinaţie nu vor putea fi situate în mai mult de două ţări;
c) numărul total de birouri vamale de plecare şi de destinaţie nu va putea fi mai mare de patru.
De regulă, şi în afara cazului în care ele ar proceda la controlul mărfurilor, autorităţile vamale ale birourilor vamale de trecere ale
fiecărei părţi contractante vor accepta sigiliile vamale ale celorlalte părţi contractante, cu condiţia ca aceste sigilii să fie intacte. Totuşi,
autorităţile vamale menţionate vor putea adăuga, dacă necesităţile controlului o cer, propriile lor sigilii.
Dacă pe parcurs, dintr-o cauză fortuită, se întîmplă ca un sigiliu vamal să fie rupt sau ca mărfurile să fie distruse sau deteriorate,
transportatorul se va adresa imediat autorităţilor vamale, dacă acestea se găsesc în apropiere, sau, în lipsă, altor autorităţi componente
ale ţării în care se găseşte. Acestea din urmă vor întocmi în cel mai scurt timp procesul-verbal de constatare care figurează în carnetul
T.I.R.

Atunci cînd transportul efectuat sub acoperirea carnetului T.I.R. traversează, pe o porţiune din traseu, teritoriul unui stat care nu este parte
contractantă la prezenta convenţie, operaţiunea T.I.R. va fi suspendată pe timpul traversării. În acest caz autorităţile vamale ale Părţii
contractante al cărui teritoriu este în continuare traversat, vor accepta carnetul T.I.R., pentru reluarea operaţiunii T.I.R., cu rezerva ca sigiliile
vamale şi/sau mărcile de identificare să fi rămas intacte.

Pot fi agreate pentru transportul internaţional al bunurilor sub sigiliu vamal numai containerele construite şi echipate în aşa fel încît:
a) nici un bun să nu poată fi scos sau introdus în partea sigilată a containerului fără a se lăsa urme vizibile de efracţie sau de violare a
sigiliului vamal;
b) sigiliile vamale să poată fi uşor şi eficient aplicate;
c) să nu conţină spaţii în care bunurile ar putea fi ascunse;
d) toate spaţiile în care se pot introduce bunuri să poată fi uşor accesibile controlului vamal.
 DOTAREA CU PLACUTE DIN CARE REZULTA DIMENSIUNILE SI MASELE MAXIME AUTORIZATE

În scopul facilitării controlului vehiculelor care sunt utilizate de întreprinderile de transport în cont propriu sau de operatorii de transport rutier,
aceştia au obligaţia dotării acestora cu plăcuţe din care să rezulte dimensiunile şi masele maxime autorizate ale vehiculului, după cum
urmează:

a) plăcuţa producătorului în care sunt menţionate masele maxime autorizate ale vehiculului;
b) plăcuţa în care sunt menţionate dimensiunile vehiculului.

Plăcuţa producătorului este aplicată de producătorul vehiculului sau de reprezentantul acestuia.

Plăcuţa în care sunt înscrise dimensiunile vehiculului se aplică de Regia Autonomă "Registrul Auto Român" într-un loc accesibil în
apropierea plăcuţei producătorului.

Dimensiunile care se înscriu de Regia Autonomă "Registrul Auto Român" sunt cele determinate în urma efectuării măsurătorilor pe vehicul.
În cazul în care dimensiunile vehiculului nu mai corespund cu cele indicate pe plăcuţă, operatorii de transport rutier/întreprinderile de
transport rutier în cont propriu au obligaţia de a solicita modificarea datelor înscrise pe plăcuţă în mod corespunzător.

În cazul vehiculelor care nu mai sunt dotate cu plăcuţa producătorului sau această plăcuţă este deteriorată ori este confecţionată artizanal,
se aplică de Regia Autonomă "Registrul Auto Român" într-un loc accesibil o plăcuţă care include informaţiile înscrise pe plăcuţele
menţionate.
În cazul mai sus masele maxime autorizate care se înscriu de Regia Autonomă "Registrul Auto Român" sunt cele menţionate în cartea de
identitate a vehiculului.

Începând cu data de 1 ianuarie 2014, termenul-limită de la care devine obligatorie dotarea cu plăcute se stabileste individual pentru fiecare
vehicul în parte si este a zecea zi calendaristică după data până la care trebuie efectuată prima inspectie tehnică periodică pentru
mentinerea în circulatie.

Sunt exceptate de la obligatia dotarii cu placute autovehiculele care transporta vehicule avariate sau defecte.