DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI ROMÂNESC PRIN

CONCEPEREA UNOR PRODUSE TURISTICE COMPETITIVE

Masterande1 : Ionescu Gabriela, Murariu Andreea, an I

Coordonator: Prof. univ. dr. Ana Ispas

REZUMAT
În dezvoltarea durabilă, turismului îi revine un rol esenţial contribuind cu o pondere ridicată la relansarea şi
rederesarea economică a României. Ridicarea produsului turistic de la valorile consacrate la cele corespunzătoare
standardelor şi preferinţelor turiştilor străini presupune iniţierea şi promovarea unor acţiuni care să includă, pe de o
parte, derularea proceselor de educare şi formare a unei mentalităţi adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de altă
parte, accentuarea dezvoltării durabile în regiunile de recepţie turistică.
Pornind de la aceste considerente, lucrarea de faţă îşi propune să determine modul în care trebuie concepute
produsele turistice pentru a respecta principiile sustenabilităţii. În acest scop am realizat o cercetare privind părerea
turiştilor străini sosiţi în România, în Braşov, pentru a afla de la ei ceea ce nu au putut afla cei care au făcut cercetările în
ţara de reşedinţă a turiştilor. Astfel, ne interesează motivul vizitei, mijlocul de transport, zone vizitate, aprecieri asupra
calităţii serviciilor etc.

Cuvinte cheie: produs turistic, cercetare, turist străin, circuit turistic

INTRODUCERE

Turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor,
importanţa acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât şi regional, naţional şi
local.
Un alt aspect care trebuie subliniat vizează faptul că turismul, ca fenomen, dar şi ca
activitate, este unic în felul său tocmai prin acea dependenţă pe care o manifestă faţă de mediul
înconjurător, mediul social şi cel cultural, de valorile acestora. Din cauza acestei dependenţe,
turismul are un interes de necontestat în a le asigura durabilitatea.
De aceea, produsele turistice comercializate trebuie atent realizate astfel încât să nu afecteze
mediul înconjurător şi buna desfăşurare a activităţilor turistice. Totodată, dezvoltarea unor produse
turistice competitive duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi relansarea zonelor defavorizate.
Scopul acestei lucrări este acela de a sublinia modul în care sunt create produsele turistice
astfel încât să satisfacă cât mai bine nevoile turiştilor străini.
Acestă lucrare poate fi utilizată atât de tour operatorii români, dar şi de alte persoane
competente în realizarea produselor turistice.

Capitolul 1. Influenţa produselor turistice asupra turismului durabil

Turismul durabil presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi

marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a mediului cu
asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare.
Dezvoltarea competitivă a produselor turistice duce la crearea de noi locuri de muncă, atât
direct - în sfera producerii şi distribuţiei de servicii turistice - cât şi indirect, prin efectul
multiplicator asupra ramurilor conexe.
Lansarea produselor turistice va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor
realiza între gazde şi turişti, raporturile între modul de a aprecia valorile şi nivelul de trai dintre
participanţii la actul de turism, comunicare, schimburi de idei etc
____________________________________________________________
1
Universitatea „Transilvania”Braşov, Fac. de Ştiinţe Economice, specializ. Strategii şi politici de devoltare a turismului
 Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condiţiile existente, cultura oamenilor şi a
locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivaţie şi aspiraţia spre mai bine, vor consacra
dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil.
Localităţile în care se va desfăşura produsul turistic astfel creat vor deveni spaţii unde se vor
asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală.
Va apărea interesul de îmbunătăţire a infrastructurii, de constituire a unei vieţi spirituale a
localităţilor avute în vedere. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice.
Se va observa că produsul turistic exercită o influenţă complexă asupra nivelului general de
dezvoltare economică a localităţilor luate în considerare. Se vor realiza astfel obiectivele strategice
ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman, dotările tehnice şi conservarea
patrimoniului, grupate în trei direcţii de acţiune astfel:
- Stoparea migraţiei populaţiei din anumite medii defavorizate (ex. mediul rural) şi stimularea
revenirii, cel puţin parţial, a populaţiei spre aceste zone;
- Asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediile respective, stimulând stabilitatea
populaţiei active în aceste medii;
- Conservarea şi protecţia mediului natural – factor de atracţie a populaţiei autohtone şi străine.
Turismul rural, montan, ecologic şi cultural prin lansarea produsului turistic pe piaţa
internaţională, va deveni un ambasador cultural- educaţional, un instrument constant şi nu costisitor
– de exemplu continuarea activităţii economice într-un mediu slab productiv (ex. Munţii Apuseni),
prevenirea creşterii ratei şomajului, contribuţia majoră la creşterea gradului general de civilizaţie a
unei mari categorii de populaţie, mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico- sanitare, a
comportamentului social şi cultivarea gustului estetic.

Capitolul 2. Determinarea profilului turistului străin care vizitează România

Pe parcursul anului 2006, pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale a Turismului din România
(www.mturism.ro) au fost prezentate studiile realizate de către o serie de institute de specialitate din
11 ţări în care România are Birouri de Promovare Turistică: Austria, Germania, Italia, Finlanda,
Ungaria, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Spania, Franţa şi Danemarca. Studiile au fost comandate
de către Birourile româneşti şi au avut ca principale obiective, pentru aproape toate ţările: cum este
percepută România, ca destinaţie turistică potenţială, de către turiştii din fiecare dintre cele 11 ţări;
care sunt punctele forte şi cele slabe, oportunităţile şi ameninţările pentru produsele turistice
româneşti şi care este imaginea României ca destinaţie turistică pe piaţa din fiecare ţară; care
produse turistice specific româneşti ar fi cele mai interesante pentru călătorii din cele 11 ţări; cum
este percepută România ca destinaţie turistică, în comparaţie cu alte ţări est europene din punct de
vedere al potenţialului natural, serviciilor oferite, raportului calitate-preţ etc.
Din toate studiile analizate rezultă că România are resurse naturale considerabile, cu un mare
potenţial pentru dezvoltarea turismului.
Cele mai multe exemple menţionate de francezi privesc: tratamentele cu apă minerală sau
termală din staţiunile balneare şi turismul din staţiunile de pe litoral. România beneficiază, de
asemenea, de diversitatea peisajelor naturale (un mediu natural puternic contrastant) şi de călduroasa
primire făcută de populaţie străinilor şi care este recunoscută de toată lumea.
Din studiul realizat de către InterPress pe piaţa Spaniei rezultă că potenţialul pieţei
turistice româneşti este destul de mare pentru a fi făcut cunoscut în Spania: resurse turistice
diverse şi complementare (cultură, natură, sport şi etnografie); caracterul „latin”, cu o limbă cu
origini comune şi anumite trăsături culturale care apropie cele două ţări; relativ aproape de Spania
din punct de vedere geografic (mai puţin de patru ore cu avionul); înfiinţarea recentă a unor legături
aeriene care pot promova călătoriile turistice între cele două ţări; prezenţa din ce în ce mai mare a
românilor în Spania, ceea ce i-a făcut pe spanioli să-şi dorească să cunoască o ţară despre a cărei
situaţie abia dacă ştiau ceva înainte; o natură bine păstrată, în unele cazuri originală şi extrem de
atrăgătoare (în special Carpaţii şi Delta Dunării); bogăţiile culturale enorme, arhitecturale şi artistice
(“cele mai mari bijuterii - mănăstirile, castelele, bisericile şi satele tradiţionale din Maramureş şi
Bucovina ar trebui puse în valoare”, apreciază persoanele intervievate).
Danezii pun accent pe faptul că România are potenţial pentru a oferi multe oportunităţi
pentru o vacanţă în familie, cu copiii. Pe lângă valorile privind aventura şi familia, mulţi foşti
turişti danezi spun că este ieftin să vizitezi România.
Fără intenţia de a prezenta valorile României, aşa cum au fost ele percepute de către turiştii
sau operatorii de turism din toate cele 11 ţări, ne-a atras atenţia părerea exprimată de către englezi.
Conform studiului “Romania in the UK Travel Market – Image and Product Perception
Analysis”, realizat de către TripVision în februarie 2006, punctele forte ale României sunt: natura
nedegradată; viaţa la ţară; patrimoniu; multiculturalitate; diversitate; oraşe mai mici sau mai mari,
frumoase şi nedescoperite (în afară de Bucureşti); stilul de viaţă (în afara capitalei); siguranţă pentru
copii; orientare profundă spre familie; mâncare organică în zonele rurale (bună pentru vegetarieni)
etc.
Există însă şi alţi călători englezi, puternic motivaţi de dorinţa de a vedea lucruri noi şi de a
descoperi noi locuri. TripVision a numit aceste tipuri de indivizi „Exploratori” şi i-a considerat
segmentul de consumatori cu cel mai mare potenţial pentru piaţa turismului românesc.
Exploratorii călătoresc mai mult decât media turiştilor, dar ce este mai important este faptul că ei
sunt mai deschişi şi mai independenţi şi vor să experimenteze autenticitatea, înainte de a se gândi la
confort.
Conform studiului realizat pe piaţa din Marea Britanie, principalele oportunităţi ale
României ar fi: diferenţierea de celelalte ţări est europene (prin limbă, cultură, alimentaţie) şi
promovarea ofertelor de vacanţe specifice şi de imagini care sunt cunoscute a fi de nivel
internaţional. România a fost spontan descrisă de respondenţii englezi ca fiind „romantică”, plecând
de la viaţa la ţară, trecând la arhitectură şi la istoria destinaţiei. Romantismul este ceva ce lipseşte
celorlalte ţări est europene şi acesta ar trebui să formeze mesajul de bază pentru România, în
jurul căruia se pot adăuga un număr de oferte de produse specifice. De exemplu: schiul, săniuşul,
serile plăcute cu mâncare bună şi băutură pentru un preţ mai mic decât în alte staţiuni de schi. Există
un număr suficient de mare de vacanţe cu temă care pot fi puse în legătură cu aceeaşi comunicare
primară pentru a da României un punct diferenţiator, distinctiv şi pozitiv faţă de alte destinaţii, în
special faţă de cele din Europa de est, care pot fi considerate concurente.
În Norvegia, articolele găsite asupra României şi în special imaginea producătorilor de
vacanţe se concentrează pe următoarele probleme:
- o destinaţie de vacanţă nouă, care mai poate fi dezvoltată;
- o destinaţie convenabilă din punct de vedere al preţurilor produselor turistice;
- o destinaţie interesantă pentru consolidarea mitului est european;
- câteva atracţii turistice exotice.
România este o destinaţie care îi surprinde pe cei mai mulţi vizitatori, mai cu seamă datorită
aşteptărilor iniţiale modeste. Operatorii de turism deseori se confruntă cu surprinderea pozitivă a
turiştilor când merg în România, adesea datorată lipsei totale sau modestelor aşteptări anticipate.
Sentimentul de siguranţă este unul dintre aspectele care surprinde pozitiv pe mulţi turişti care merg
în România.
Concluzia finală a acestui studiu este că ceea ce este necesar pentru România nu sunt
neapărat noile invenţii din domeniul turismului. În locul acestora este nevoie de marketing şi atenţie
îndreptată spre faptul că această ţară are multe oportunităţi de oferit pentru cei care sunt interesaţi să
încerce ceva diferit.
 Există numeroase alte sfaturi pe care România le-a primit prin intermediul acestor studii
privind imaginea ţării, ca destinaţie turistică. Spaţiul nu ne permite să le prezentăm pe toate.
Invităm, însă, pe toţi cei interesaţi, să studieze aceste materiale şi să acţioneze în consecinţă.
De asemenea, ne punem toată speranţa că cei care au comandat aceste studii vor trage
învăţămintele de rigoare şi vor face toate demersurile necesare pentru îmbunătăţirea imaginii
României ca destinaţie turistică.
În continuare am prezentat o cercetare de marketing realizată în rândul turiştilor străini sosiţi
în Braşov cu diverse motive de călătorie, în scopul identificării preferinţelor acestora privind
obiectivele turistice din România, preferinţele privind serviciile de cazare (tipul de structură de
cazare, categoria unităţii de cazare, etc.), tipul de pensiune (pensiune completă, demipensiune, etc.),
forma de turism preferată.
Pe baza rezultatelor acestei cercetări, vom realiza un produs turistic forfetar, în zonele
indicate de turiştii străini ca fiind cunoscute de aceştia (sau pe care doresc să le cunoască), cu
obiectivele turistice care pot fi vizitate în zonele respective (avem în vedere forma de turism:
drumeţie montană), cu tipul de cazare cel mai frecvent indicat de aceştia etc.
Cercetarea s-a realizat sub egida Facultăţii de Ştiinţe Economice Braşov, sub îndrumarea
doamnei profesoare Ana Ispas.

2.1 Ipotezele cercetării

- Turişti străini folosesc în proporţie de 50% un mijloc de transport combinat.
- Mai mult de jumătate din turiştii străini călătoresc în scop de afaceri în România
- Mai mult de jumătate din turiştii străini consideră oportună introducerea României într-un
circuit turistic.
Din motive financiare şi pentru că scopul acestei cercetări este unul didactic, nu am putut
respecta mărimea eşantionului şi deci am redus eşantionul la 100 de persoane. Am distribuit 110
chestionare ce pot fi validate pe seama întrebărilor.
Prima variabilă de stratificare a reprezentat-o turiştii străini cazaţi în tipul de unitate
(hoteluri, pensiuni, vile, moteluri), iar a doua variabilă a reprezentat-o mărimea unităţii de cazare în
care sunt cazaţi turiştii străini, în raport cu numărul de salariaţi. Pentru a asigura reprezentativitatea
eşantionului, în selecţia aleatoare a unităţilor de cazare din eşantion în care sunt cazaţi turiştii străini
s-a respectat proporţia acestora în total populaţie de cercetat, respectiv :
• turişti străini cazaţi în hoteluri 52 %
• turişti străini cazaţi în pensiuni turistice urbane 31,5%
• turişti străini cazaţi în pensiuni agroturistice 11,21%
• turişti străini cazaţi în vile, cabane, camping etc. 5,29%

2.2 Desfăşurarea activităţii de teren

Pentru a obţine date cât mai corecte şi mai precise am folosit metoda interviului direct, ceea
ce a implicat deplasarea la fiecare unitate de cazare în parte şi realizarea unui interviu cu turiştii
străini cazaţi. Informaţiile au fost culese direct de la turiştii străini cazaţi care au dorit să participe la
interviu şi care au fost înştiinţaţi cu privire la tema cercetată şi au fost asiguraţi de importanţa
răspunsurilor date. Unităţile de cazare în care au fost cazaţi turiştii străini (hoteluri, pensiuni
turistice, pensiuni agroturistice, vile, cabane turistice etc) au fost alese aleator.
Instrumentul de lucru al acestei cercetări a fost un chestionar, alcătuit din 27 de întrebări
grupate astfel:
 În prima parte a chestionarului au fost întrebări de:
- de identificare a motivelor turiştilor intervievaţi de a vizita România;
- de identificare a calităţii diferitelor tipuri de servicii solicitate de turişti în timpul şederii în
România;
- de identificare a aspectelor pozitive şi negative reţinute de turişti;
- de identificare a zonelor vizitate mai des de turiştii străini.
 În a doua parte a chestionarului au fost întrebări de identificare a subiecţilor de
interviu legate de vârsta, sexul, nivelul de pregătire, ţara de reşedinţă.

2.3 Interpretarea rezultatelor

Motivul principal al vizitei în România

În urma anchetei desfăşurate a
rezultat că din cele 100 de persoane
altul intervievate, 32% au indicat vacanţa,
ca motiv principal pentru care
vacantã vizitează România, 37% afacerile,
vizite prieteni
23% indică vizite la prieteni şi rude,
iar 8% indică alt motiv. Însă observăm
că însumând turiştii care vizitează
România pentru vacanţă cu cei care o
viziteză pentru vizite la prieteni şi rude
rezultă 57% din totalul celor
afaceri
intervievaţi, ceea ce înseamnă că
aceştia ar putea fi dispuşi la o

Mijl. de transp. pentru sosirea în România

autocar
tren
vapor

automobil

avion

drumeţie montană cu vizitarea obiectivelor turistice de mare atracţie.

Fig.1 Motivul principal al vizitei turiştilor străini în România

În ceea ce priveşte mijlocul de transport utilizat pentru sosirea în România, din cele 100 de
persoane intervievate 46% au răspuns că au folosit avionul ca mijloc de transport şi numai 5% au
indicat vaporul. Pe locul al doilea în preferinţele turiştilor este indicat automobilul (27%), deci se
poate concluziona că pentru transportul turiştilor în România se poate utiliza o variantă combinată a
celor două mijloace de transport şi anume avionul şi autocarul.
Fig.3 Zone vizitate în România
Fig.2 Mijloc de transport utilizate pentru sosirea în România

În urma anchetei desfăşurate a rezultat că din totalul celor 100 de turişti intervievaţi 34% au indicat
Bucureştiul ca destinaţie turistică vizitată în România şi numai 2% au indicat Bucovina. Se observă
că, în ordine crescătoare, preferinţele turiştilor intervievaţi se îndreaptă spre Transilvania (21%) şi
Munţii Carpaţi (12%). Deci se poate face o combinare de zone turistice pentru realizarea unui
produs turistic.

Ca atracţie principală, turiştii intervievaţi

Atractiile principale retinute de turisti au indicat în proporţie de 36% afacerile şi pe
poziţia imediat următoare legenda Dracula într-o
altul
peisaj natural
proporţie de 25%, urmată de drumeţii montane
cultura traditionala
într-un procent de 14%. Doar 3% dintre cei
drumetii montane intervievaţi au indicat în egală măsură cultura
tradiţională şi istoria României de unde rezultă
afaceri faptul că aceste două poziţii din urmă ar trebui
ecoturism
mult mai mult promovate, atât la târgurile de
turism, cât şi în unităţile de primire turistice.

legenda Dracula istoria Romaniei

Fig.4. Atracţii principale reţinute de turiştii străini care vizitează România

În ceea ce priveşte oportunitatea introducerii României într-un circuit turistic alături de alte
ţări vecine, 68% dintre persoanele intervievate au răspuns „da” şi numai 32% au dat un răspuns
negativ, ceea ce arată faptul că România ar fi mult mai solicitată ca destinaţie turistică într-un astfel
de circuit.

Motive de alegere a României

altele
siguranta accesibilitate Oportunitatea unui circuit turistic

recomandari atractii
Nu

curiozitate
Da
pret

informatii

Fig.6 Motive de alegere a României ca destinaţie turistică Fig.5 Oportunitatea introducerii României
într-un circuit turistic
 Se observă din analiza întrebării privind motivele de alegere a României, că 26% dintre
turiştii intervievaţi au ales să viziteze România din curiozitate, fiind urmat de recomandări în
proporţie de 22% şi de preţ într-un procent de 20%. Într-o proporţie foarte mică (3%) au ales ca
motiv de vizitare a României siguranţa, ceea ce demonstrează faptul că trebuie făcut mai mult în
ceea ce priveşte siguranţa turiştilor.

Tip de unitate de cazare preferatã Preferinţa turiştilor în ceea ce priveşte tipul de

unitate de cazare utilizat arată că 31% dintre
altele
persoanele intervievate au optat pentru pensiuni
campinguri
turistice, iar în ordinea imediat următoare sunt
hotel 4-5 stele
hotelurile de 4-5 stele, în proporţie de 30%. Într-
un procent foarte mic sunt campingurile care au
fost preferate de 8% dintre turiştii intervievaţi şi
pensiuni turistice
asta datorită faptului că sunt foarte puţine unităţi
de acest tip funcţionabile şi la o calitate
superioară.
hotel 1-3 stele

motel

Fig.7 Tipul de unitate de cazare preferată de turiştii străini

În ceea ce priveşte opinia turiştilor asupra calităţii serviciilor turistice în urma realizării cercetării
s-au înregistrat următoarele valori medii (pe o scală de la 1 –excelentă la 5- foarte proastă 6-nu ştiu)

Tabelul 1. Calitatea serviciilor turistice

Medii
Hotel/Motel 2,23
Pensiuni/B&B şi pensiune completă 2,14
Serv.agenţiei turistice 2,37
Restaurante./Baruri 2,25
Tranporturi 2,80
Locale şi rutiere
Servicii aeroport 2,37
Servicii ghid 2,48
Activităţi agrement 2,57
Atracţii/Muzee 2,13
Cumpărături 2,49
Suveniruri 2,39
Serv. informaţii 2,96

Se observă că cea mai bună medie a serviciilor turistice româneşti conform preferinţelor
turiştilor exprimate în cercetarea realizată este la atracţii/muzee de 2,13 şi la pensiuni de tipul B&B
la care media calculată este de 2,14. Toate celelalte servicii sunt considerate de turişti ca medie între
bună şi satisfăcătoare.
În urma acestei cercetări se poate realiza un profil al turistului străin în România, sau un
tablou al preferinţelor sale în urma căruia se poate realiza un produs turistic care să corespundă
dorinţelor exprimate ale turiştilor intervievaţi.
Iată cum am sintetizat preferinţele:
1. motivul principal al vizitei în România
- vacanţă şi vizite - 55%
2. mijloc de transport folosit pentru sosirea în România
- avion - 46%
- automobil - 27%
3. regiuni preferate a fi vizitate
- Bucureşti - 34%
- Transilvania - 21%
- Carpaţii - 12%
4. atracţii specifice căutate în România
- afaceri - 36%
- legenda Dracula - 25%
- drumeţii montane - 14%
5. oportunitatea realizării unui circuit turistic în care România să intre alături de alte ţări
- Da 68%
6. factorii de alegere a României ca destinaţie turistică
- curiozitate - 26%
- recomandare - 22%
- preţ - 20%
7. serviciile turistice cele mai apreciate în România
- atracţii şi muzee
- pensiune completă
Din analiza acestor date am conceput un produs turistic forfetar sub formă de circuit turistic
în care se vor combina mai multe forme de turism şi în care România va participa alături de alte ţări
vecine precum: Ungaria, Bulgaria.Vom folosi ca mijloc de transport avionul şi autocarul pentru
transportul turiştilor spre destinaţiile turistice. In România, produsul turistic va cuprinde vizitarea
capitalei, Valea Prahovei, Transilvania şi vom folosi ca mijloc de agrement drumeţia montană.
Serviciile turistice vor fi la preţuri accessibile iar cazările le vom alege în pensiuni turistice de 4-5
stele, pe cât posibil, cu pensiune completă sau demipensiune. Acest produs turistic va cuprinde pe
lângă zonele cunoscute de către turiştii străini şi alte regiuni, acesta fiind un mijloc foarte bun de
promovare a acestora.

Capitolul 3. Conceperea produsului turistic combinat

În baza cercetării de marketing pentru realizarea produsului turistic forfetar s-a desprins
faptul că peste 60% dintre turiştii străini intervievaţi, consideră că România (ca destinaţie turistică)
ar fi mult mai atractivă dacă ar fi inclusă într-un circuit turistic împreună cu ţările care o înconjoară:
Bulgaria şi Ungaria.
În cele ce urmează vom prezenta un produs turistic forfetar care constă într-un circuit turistic
în care vom combina turismul de litoral din Bulgaria cu turismul montan din România şi turismul
cultural din Ungaria. Desigur, în cadrul turismului montan pe care îl vom prezenta în România,
alături de drumeţia montană vom vizita şi obiective de interes cultural din zonele pe care le
parcurgem, deci şi aici împletim turismul montan cu cel cultural.
 Produsul turistic forfetar „Aventură în Europa” are ca temă turismul sportiv, împletit cu
descoperirea obiectivelor turistice şi culturale din zona Transilvaniei şi din zona Munţilor Apuseni.
Ţara Moţilor este o zonă deosebit de frumoasă, cu un potenţial natural insuficient valorificat, dar
care oferă condiţii optime de practicare a drumeţiei montane şi a sporturilor de aventură, precum:
parapanta, river-raftingul, escalada, mountain-biking etc.
În afara posibilităţilor de agrement sportiv, turiştii pot vizita obiective turistice cu o valoare
culturală recunoscută peste hotare: Valea Prahovei, cu renumita staţiune montană Sinaia (Mânăstirea
Sinaia, Complexul Peleş care cuprinde Castelul Peleş, Pelişorul, Foişorul, Corpul de gardă şi
Economatul), oraşul Braşov (Biserica Neagră, Biserica Sf. Nicolaie din Scheii Braşovului, Cetatea
Braşovului), oraşul Sibiu, Capitală Culturală a Europei în 2007 (Muzeul Naţional Brukental, Turnul
Sfatului, Turnul Dulgherilor, etc). Împletind formele de agrement sportiv (sporturile de aventură) cu
descoperirea comorilor culturale ale regiunii se urmăreşte satisfacerea deplină a aşteptărilor şi
nevoilor turiştilor, cu atât mai mult cu cât produsul turistic se adresează turiştilor străini.

3.1. Indicarea obiectivelor de vizitat

Produsul turistic forfetar “Aventură în Europa” este un sejur de 18 zile, repartizate astfel:
 Bulgaria - 5 nopţi (6 zile) în Staţiunea Albena de pe litoralul Mării Negre, la hotelul
Laguna Garden de 4 stele, în sistem all inclusive;
 România -10 nopţi (11 zile) dispuse astfel:
Sinaia - 2 nopţi (3 zile) – cazare Vila Boema*** în sistem all inclusive
Sibiu -1 noapte (2 zile) – cazare la Pensiunea Arpăşel 4 margarete - cina
Alba Iulia - 2 nopţi (3 zile) - cazare Conacul San Benedictus în sistem pensiune completă
Gârda de Sus -2 nopţi (3 zile) – cazare Pensiunea "Mama Uta" – cina
Padiş - 3 nopţi (4 zile) – cazare Pensiunea Ic Ponor în sistem pensiune completă
 Ungaria - 2 nopţi cazare la Budapesta Hotel Star***

Transportul turiştilor la destinaţie se face cu avionul, pe ruta ţara de destinaţie a turiştilor –

Varna (Bulgaria), apoi după sejurul de 5 zile pe litoralul bulgar, transport cu avionul pe ruta Varna
(Bulgaria) – Bucureşti (România) iar apoi se realizează transferul cu autocarul de la Bucureşti pe tot
circuitul prin România, inclusiv Ungaria, de unde întoarcerea spre ţara de destinaţie a turiştilor se
realizează cu avionul din Budapesta (Ungaria). În afara serviciilor de bază, de cazare, masă şi
transport se oferă şi o serie de servicii de agrement, constând, pe de o parte, în practicarea drumeţiei
montane, iar pe de altă parte, în vizitarea unor obiective cultural-istorice din zonă.
Drumeţia montană se practică în grup, cu un ghid specializat vorbitor al unei limbi de
circulaţie internaţională, respectându-se anumite reguli şi instrucţiuni.

Capitolul 4. Concluzii şi propuneri

Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetari, poate influenţa dezvoltarea unei zone
defavorizate prin:
- atragerea unui flux de turişti străini în zonă;
- modernizarea şi extinderea infrastructurilor: cazare, alimentaţie, transport astfel încât să nu
afecteze mediul natural existent;
- crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea resurselor umane locale prin perfecţionarea
angajaţilor;
- păstrarea continuităţii tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor spirituale din zonă.
 Produsul turistic creat s-a realizat pe baza preferinţelor turiştilor străini, exprimate în
cercetarea analizată, ceea ce ar trebui să asigure fluxul turistic în zonele promovate de produsul
respectiv şi un înalt grad de satisfacţie al turistului.

Calitatea şi competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea şi menţinerea

unui turism durabil.
Dintre propuneri vom menţiona următoarele:
- informarea şi conştientizarea agenţiilor de turism şi touroperatorilor privind importanţa
creării unor produse turistice competitive care să determine realizarea unui turism durabil în
zonă;
- implicarea statului prin acordarea unor facilităţi agenţiilor de turism care promovează astfel
de produse turistice româneşti în zone defavorizate din punct de vedere economic;
- angajarea de către touroperatori şi agenţiile de turism a personalului specializat, care să aibă
studii superioare în domeniu.

BIBLIOGRAFIE
1. Commission of the European Communities, (2003), “Basic orientations for the
sustainability of European tourism”, Communication from the Commission, Brussels;
2. Commission of the European Communities, (2006), “A renewed EU Tourism Policy:
Towards a stronger partnership for European Tourism”, Communication from the
Commission, Brussels;
3. Holden, A. (2000), “Environment and Tourism”, Routledge, London;
4. Ispas, A. (2007), “Imaginea României ca destinaţie turistică”, în Revista Convorbiri
Economice, nr. 4/aprilie 2007, p.48-53.
5. Stănciulescu, G. (2004), “Managementul turismului durabil în centrele urbane”,
Ed.Economica;
6. Verheugen, G., (2005), ”A renewed EU Tourism Policy: Towards a stronger
Partnership for European Tourism”, speech, Malta;
7. www.wto, “Tourism Vision 2020”
8. www.mturism.ro/studii/studii internaţionale
ANEXA

CHESTIONAR

În vederea efectuării unui studiu privind realizarea unui produs turistic forfetar combinat în
România, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări.Vă asigurăm că,
corectitudinea acestora este de mare importanţă pentru reuşita cercetării!

1. Aţi mai vizitat România până acum ?

□ NU (Treceţi la întrebarea nr. 3)

□ DA (Treceţi la întrebarea următoare)

2. Câte vizite aţi mai făcut în România ?

..................................................................................

3. Care este motivul principal al actualei vizite în România ?

□ Loisir/ Recreere/ Vacanţă

□ Afacere / Conferiţă / Profesional
□ Vizită la prieteni şi rude
□ Altul (student, religie,etc)..............................
4. Ce mijloc de transport aţi folosit pentru a ajunge în România ? (se pot da răspunsuri
multiple)

□ Autocar □ Avion
□ Vapor □ Tren
□ Automobil (excluzând taxiul la / de la aeroport)

5. Alături de România, mai vizitaţi şi alte ţări ca făcând parte din această călătorie ?

□ DA
□ NU (mergeţi la întrebarea 7)

6. Care sunt ţările pe care le vizitaţi ?

......................................................................................................

7. Care din următoarele regiuni le-aţi vizitat în România ? ( sunt posibile mai multe
răspunsuri)

□ Banat şi Crişana ( Timişoara,etc) □ Munţii Carpaţi

□ Bucovina □ Moldova
□ Bucureşti □ Muntenia şi Oltenia
□ Dunărea şi Delta Dunării □ Transilvania (Braşov, Sibiu)
□ Litoralul românesc □ Altele (care)................
□ Maramureş
8. Cine v-a organizat călătoria în România ?

□ Touroperatori străini/ Agenţii de turism străine

□ Touroperatori autohtoni / Agenţii de turism autohtone
□ Pe cont propriu

9. Care a fost motivul principal pentru care aţi ales România pentru această călătorie ? (se
acceptă mai multe variante de răspuns)

□ Relaţii de afaceri □ Inspirat de reclama la tv sau radio

□ La recomandarea unei agenţii de turism □ Participarea la o activitate specifică
□ Vizitarea unui prieten sau rudă □ Recomandarea prietenilor/ rude
□ Inspirat dintr-o carte/ ghid de călătorie □ Vizită neprevăzută
□ Inspirat de un ziar □ Nici un motiv special

10. V-aţi gândit să vizitaţi şi alte ţări în afară de România ?

□ Da
□ Nu (se trece la întrebarea 13)

11. Care sunt ţările pe care v-aţi gândit să le vizitaţi ?

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
12. Care sunt factorii care v-au făcut să alegeţi România înaintea altor ţări ? (sunt
acceptate mai multe variante de răspuns)

□ Accesibilitate □ Preţul
□ Activităţi sau atracţii specifice României □ Recomandările
□ Curiozitate □ Siguranţă
□ Acces uşor la informaţii de călătorie □ Alţii (care)...................

13. Dacă este prima dvs. vizită în România, care sunt imaginile pozitive care v-au rămas în
minte despre această ţară ?
....................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

14. Dacă este prima vizită în România, care sunt imaginile negative care v-au rămas în
minte despre această ţară ?
.................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

15. Care sunt atracţiile specifice pe care le-aţi reţinut în mod special despre România ? (se
acceptă răspunsuri multiple)

□ Peisajul natural □ Ecoturismul

□ Afacerile □ Drumeţiile montane
□ Istoria României □ Cultura tradiţională românească
 □ Legenda Dracula □ Altul (care)..............................

16. Consideraţi o oportunitate, introducerea României într-un circuit turistic alături de

alte ţări vecine?

□ Da
□ Nu

17. Vă rugăm să vă exprimaţi părerea în legătură cu următoarele servicii turistice din

România, încercuind o singură cifră de la 1 la 6 (se acceptă un singur răspuns)

Excelentă Bună Nici/Nici Proastă Foarte Nu ştiu/Nu am

proastă utilizat

Hotel/Motel 1 2 3 4 5 6
Pensiuni/B&Bşi 1 2 3 4 5 6
pensiune completă
Serv.agenţiei 1 2 3 4 5 6
turistice
Restaur./Baruri 1 2 3 4 5 6
Tranporturi 1 2 3 4 5 6
Locale şi rutiere
Servicii aeroport 1 2 3 4 5 6
Servicii ghid 1 2 3 4 5 6
Activităţi agre- 1 2 3 4 5 6
ment
Atracţii/Muzee 1 2 3 4 5 6
Cumpărături 1 2 3 4 5 6
Suveniruri 1 2 3 4 5 6
Serv. informaţii 1 2 3 4 5 6

18. Ca o concluzie, cum consideraţi că a fost călătoria dvs. în România ?

 Excelentă 5 4 3 2 1 Foarte proastă

19. Călătoria în România a fost aşa cum vă aşteptaţi, sau v-a depăşit aşteptările ? (se
acceptă un singur răspuns)

□ Da □ Parţial □ Nu

20. Veţi recomanda o vacanţă în România prietenilor dvs. şi familiei ? ( se acceptă un

singur răspuns)

□ Da □ Poate □ Nu

21. Veţi reveni în România pentru o vacanţă şi în următorii cinci ani ? (se acceptă un
singur răspuns)

□ Da □ Poate □ Nu

22. Care este ţara dvs. de reşedinţă ?

.................................................................................................................................................

23. Vârsta dvs. este inclusă în intervalul ?

□ 15 – 19 ani □ 40 – 49 ani
□ 20 – 29 ani □ 50 – 59 ani
□ 30 – 39 ani □ 60 ani şi peste
24. Sexul :

□ Femeiesc
 □ Bărbătesc

25.Vă rugăm să ne spuneţi care este ultima şcoală absolvită de către dvs.?

□ Şcoala generală □ Şcoala posliceală

□ Şcoala profesională □ Facultate sau studii postuniversitare
□ Liceu

26.Călătoriţi singur sau însosiţi ?

□ Singur □ Însoţit

27. Ce tip de unitate de cazare preferaţi ?

□ Hotel de 4 -5 stele □ Pensiuni turistice

□ Hotel de 1 – 3 stele □ Campinguri
□ Motel □ Altele (care)..............................

Vă mulţumim pentru colaborare !