CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERAL A JUDEULUI
VLCEA
1.1 Cadrul natural
1.2 Istoricul judeului
1.3 Condiiile economico-sociale
1.4 Turismul vlcean
1.5 Oraele judeului
CAPITOLUL II DELIMITAREA FORMELOR DE TURISM
2.1 Turismul balnear
2.2 Turismul montan
2.3 Turismul cultural i monaal
2.4 !"roturismul
2.5 Turismul s#ortiv i de a"rement
CAPTOLUL III BAZA TEHNICO-MATERIAL
3.1 $a%a de ca%are i alimentaie #ublic&
3.2 $a%a de a"rement
3.3 $a%a de tratament

CAPITOLUL IV DEZVOLTAREA TURISMULUI PRIN PRISMA
ORIENTRII DE MAEKETING

4 4.1 'olitica de mar(etin" turistic
4.2 !do#tarea unui mi) de mar(etin" viabil
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
I*T+O,-C.+.

Turismul este un #rinci#iu de viat& i de de%voltare/ adic& o nevoie vital&
a omului.
+&s#ndirea turismului trebuie s& #ermit& multor re"iuni s&-i "&seasc& o
vocaie nou&/ mai ales dac& activitaile tradiionale sunt 0n declin/ s& o#reasc&
de#o#ularea lor/ s& le readuc& la via&.
Turismul este o surs& multi#l& de revitali%are1 demo"ra2ic&/ economic&/
#atrimonial& i cultural&. .ste o industrie initiala care atra"e altele.
Turismul tre%ete/ stimulea%& sau redesco#er& economiile re"ionale i
conduce "ru#urile sociale catre o stare de #ros#eritate. 3n ceea ce #rivete
e2ectele sociale i #olitice se #oate a2irma c& turismul suscit& crearea de
instituii sociale noi 4scoli servicii administrative/ ba%e de tratament/ etc.5/
de%volt& mijloacele de comunicare i de in2ormare/ 0mbun&t&ete i"iena/ locuina
i ciar #racticile alimentare.
6tr&batera unor s#aii locale/ statale/ continentale/ intercontinentale au
re#re%entat #reocu#&ri ale oamenilor din cele mai veci tim#uri.
,icionarele #reconi%ea%& c&/ din #unct de vedere etimolo"ic/ termenul
7turism8 #rovine din cuvntul en"le%esc 7tour8 4calatorie5 sau verbul 7to tour8/ 7 to
ma(e a tour8 4a c&l&tori/ a 2ace o c&l&torie5/ ce a 2ost creat 0n !n"lia 0n jurul
anilor 19:: #entru a desemna actiunea de a voiaja 0n .uro#a/ 0n "eneral/ i 0n
;ranta/ 0n s#ecial. <a rndul sau acest termen en"le% deriv& din cuvntul
2rance% 7tour8 4calatorie/ #limbare/ drumetie5 2iind ulterior #reluat de majoritatea
limbilor euro#ene cu sensul de c&l&torie/ de a"rement/ recreere/destindere.
Termenul 2rence% are 0ns& r&d&cini i mai adnci derivnd din cuvntul "rec
7tournos8 i res#ectiv cel latin 7turnus8 i 0nseamn& tot c&l&torie dar 0n circuit/
s#re deosebire de 7#eri#lu8 care se re2er& la calatoria 0n circuit dar numai #e
mare/ 0n jurul unei insule/ &ri/ continent sau 0n jurul 'amntului.
,in termenul 7turism8 a derivat i cel de 7 turist8/ adic& #ersoana
care e2ectuea%& c&l&toria #entru #l&cerea #ro#rie.
2
7=omo vi%itator8 sau 0n %ilele noastre 7omo turisticus8 re#re%int&
noiuni ce ar"umentea%& a2irmaia c& omul se mic& 0n s#aiu i 0n tim#/
c&l&torete/ cu alte cuvinte din vremuri imemorabile 0n tim# si va calatori 0n
s#atiul cosmic/ nu numai cel terestru.
,esi considerat ca un 2enomen #ro#riu #erioadei contem#orane/ turismul
s-a cristali%at la s2rsitul secolului al >I> ? lea iar #rimele 0ncercari de de2inire
si clasi2icare a lui datea%a din aceasta #erioada.
-na din #rimele 0ncercari de de2inire a turismului ca 2enomen economic
a#artine lui +. @uier-;reuler/0n lucrarea 7=endbuc der 6cAei%eriscen
BoltsAirtsca2t841C:55 care arata ca 7turismul/in sensul modern al cuvntului/este un
2enomen al tim#urilor noastre/ba%at #e cresterea necesitatilor de re2acere a sanatatii si
scimbarea mediului de viata/ #e nasterea si de%voltarea sentimentului de
rece#tivitate #entru 2rumusetile naturii8.
Ctiva ani mai tr%iu/ bel"ianul '.'icard 0n lucrarea8Industria
calatorului8/de2inea turismul ca 7ansamblul or"anelor si 2unctiilor lor/nu numai din
#unctul de vedere al celui ce se de#lasea%a/ al calatorului #ro#riu-%is / dar/ 0n
#rinci#al / din #unctul de vedere al valorilor #e care calatorul le ia cu el si al celor
care / in tarile unde soseste cu #orto2elul doldora/#ro2ita direct4in #rimul rnd otelieri5
si indirect de celtuielile #e care le 2ace s#re a-si satis2ace nevoile de cunostinta sau
de #lacere ...8.
3n 1C4: #ro2esorul elvetian dr.D.=un%i(er a elaborat o de2initie a
turismului/acce#tata #e #lan modial 1 7Turimul este ansamblul de relatii si 2enomene
care re%ulta din de#lasarea si sejurul #ersoanelor 0n a2ara domiciliului lor/ atta tim#
ct acestea nu sunt motivate #rintr-o stabilire #ermanenta si o activitate lucrativa
oarecare8.
,ictionarul enciclo#edic romn din 1CEE #ro#une urmatoarea de2rinitie a
turismului 1 7!ctivitatea cu caracter recreativ sau s#ortiv/constand in #arcur"erea #e jos
sau cu di2erite mijloace de trans#ort a unor distante #entru vi%itarea re"iunilor #itoresti
al localitatilor/ale obiectivelor culturale/economice/istorice/etc8
7,ictionaire touristiFue international din 1CEC8 de2inea turismul 7 ca un
ansamblu de masuri #use in a#licare #entru or"ani%area si des2asurarea unor calatorii
de a"rement sau in alte sco#uri/ reali%ate/ 2ie #rin intermediul unor or"ani%atii/
societati sau a"entii s#eciali%ate/ 2ie #e cont #ro#riu/ #e o durata limitata de tim#/
#recum si industria care concura la satis2acerea nevoilor turistilor8/ si tot in acest
3
dictionar se #reconi%ea%a ca 7turismul se distin"e de calatorie #rin aceea ca im#lica /
#entru #ersoana in cau%a/ #e de o #arte/ ale"erea deliberata a tintei/ #e de alta/
#reocu#area e)clusiva #entru satis2acerea #lacerii sale8.
Cu alte cuvinte/#rin turism se intele"e /in #rimul rnd ansamblul de activitati #rin care
omul isi #etrece tim#ul liber calatorind in alta tara sau localitate #entru a vi%ita oameni
si locuri / monumete si mu%ee / #entru a-si imbo"atii cunostintele "enerale / #entru a
se distra si a 2ace s#ort / #entru odina si tratament/ etc/ iar in al doilea rnd/ industria
creata #entru satis2acerea tuturor nevoilor #entru bunurile si servciile solicitate de
turisti la locul de destinatie la un inalt nivel calitativ/ si in conditiile #rotectiei si
conservarii resurselor turistice/ in s#ecial/ si-a mediului inconjurator/ in "eneral.
+omnia dis#une de un vast si valoros #otential natural si antro#ic/ca si de o
bo"ata traditie in domeniul calatoriilor/ceea ce ar"umentea%a #entru viitor inscrierea
turismului intre ramurile de ba%a ale economiei
3n +omnia/ semnele unei activitati turistice ince# sa a#ara abia 0n secolul al
>I>-lea determinate 2iind de initiativele #articulare. Basile !lecsandri/ *icolae
$alcescu/ !lecu +usso/ Giail eminescu/ *icolae ;ilimon/ au 2ost #asionati
calatori/ #rin scrierile lor 0ndemn0nd si #e altii sa calatoreasca.
<a s2rsitul secolului al >I>- lea si 0nce#utul secolului al >>-lea/ *icolae
Ior"a/ !le)andru Blauta/ Calistrat =o"as au scris numeroase carti de calatorie/
invitatii la cunoasterea 2rumoaselor melea"uri romnesti. Im#ulsul catre calatoria
turistica se 2acea resimtit si din articolele unor %iaristi ca *estor -recia/ Giai
=aret/ Baleriu 'uscasu si altii.
'rin tem#erament si u%ante/ romnii sunt un #o#or mobil/ dinamic/
motivat s#re calatorie. !st2el 0nct/ de la s2rsitul secolului al >I>-lea 0nce# sa
2ie or"ani%ate #rimele "ru#ari/ asociatii sau societati create #rin otarrea
comuna a unor #riteni/ cu sco#ul 7de a 0ntre#inde e)cursiuni8.
3n 1H95 ia 2iinta 76ocietatea +omn de @eo"ra2ie8 0n cadrul careia se
or"ani%au e)cursii #rin tara cu membrii sai.
3n 1HH:/ 0n Transilvania ia 2iinta 76ocietatea Car#atina !rdeleana a
Turistilor8/ cu membrii coti%anti din 6ibiu/ $rasov/ Cluj/ $ucuresti/ Biena/
;ran(2urtImain/ <ondra.
Turismul in +omnia ar 2i #utut sa se de%volte intr-o masura mai mare daca
in2rastructura de acces nu ar 2i 2ost slab de%voltata/ dac reteaua de cai 2erate si sosele
ar 2i 2acut le"atura cu toate le"aturile tarii.
4
CAPITOLUL I
'+.J.*T!+.! @.*.+!<! ! K-,.T-<-I
BL<C.!
1.1 C!,+-< *!T-+!<
Kudetul Blcea se a2la 0n #artea central-sudica a +omaniei/ 0n ba%inul
mijlociu al raului Olt/ la sud de Car#atii Geridionali. 6u#ra2ata totala
0nsumea%a 5.9E5 (m/ adica 2/4M din teritoriul tarii. Kudetul nostru se
0nvecinea%a cu judetul !r"es/ judetul Olt/ judetul ,olj/ judetul @orj/ judetul
=unedoara/ judetul !lba si judetul 6ibiu.
In ba%a le"ii nr. 151I1CC9 a de%voltarii re"ionale/ Balcea 2ace #arte/
0m#reuna cu Oltul/ ,oljul/ @orjul si Geedinti din +e"iunea de ,e%voltare 6ud ?
Best 7Oltenia8.
Im#artirea administrativ teritoriala a judetului Balcea cu#rinde1
1
-doua munici#ii1 +amnicu Balcea si ,ra"asaniN
-sase orase1 $aile @ovora/ $aile Olanesti/ Calimanesti/ $re%oi/
=ore%u/ Ocnele GariN
-99 de comune cu 5EH de sate.
+esedinta judetului este munici#iul +amnicu ? Balcea.
+elie2ul este muntos 0n nord/ cu 0naltimi care ajun" la #este 2.2:: m
altitudine. Guntii Ca#atanei si Co%iea 0ncadrea%a de#resiunea <ovistei. In nord
#atrund #arti ale Guntilor ;a"aras si <otrului. Jona centrala si sudica a
judetului este dominata de #odisuri si dealuri cu#rinse 0ntre 4:: si H:: m
altitudine/ care 2ac #arte din 6ubcar#atii Balcii si 'odisul @etic.
;ormele majore de relie2 sunt dis#use sub 2orma unui mare am2iteatru
dis#us #e directia *-6 taiat lon"itudinal de Balea Oltului. 'artea de nord a
1
,umitru ,umitrescu ? +esuese turistice locale 4note de curs5/ 2::2
5
judetului este dominata de munti a#artinnd celor doua mari "ru#e de munti ale
Car#atilor Geridionali1
-"ru#a Guntilor ;a"arasiN
-"ru#a Guntilor 'arn" .
3ntre cele doua "ru#e de montane se a2la de#resiunea <ovistea sau Tara
<ovistei si #itorescul ,e2ileu al Oltului. Caracteristica #entru %ona subcar#atica
sunt de#resiunile submontane1 ,e#resiunea Kiblea/ ,e#resiunea 'ausesti/
,e#resiunea 'ietrari/ ,e#resiunea =ore%u si de#resiunile intradeluroase 0ncise
la e)terior de dealuri subcar#atice.
Cea mai mare #arte a judetului este re#re%entata de trea#ta #odisului
#iemontan re#re%entat #rin culmi #relun"i 0nclinate usor #e directia *-6. <a
2ormele de relie2 amintite mai adau"am Balea Oltului care se im#une 0n cadrul
relie2ului judetului #rintr-o lunca bine de%voltata care se lar"este mult 0n #artea
sudica a judetului #re%entnd terase bine conturate si conservate mai ales #e
#artea stn"a.
Guntii re#re%inta cca. 35M din su#ra2ata judetului. ,intre muntii care
a#artin judetului amintim1

1. Guntii ;a"arasi sunt cu#rinsi 0ntre Balea To#olo"ului si Balea
Oltului/ 2iind re#re%entati #rin doua sectoare1 0n #artea nordica a judetului 2iind
culmea nordica a Guntilor ;a"arasi / iar 0n #artea sudica 2iind Guntii Co%ia.
'otentialul turistic este deosebit 2iind re#re%entat #rin versanti abru#ti si
#ra#astiosi/ tancuri inaccesibile / circuri "laciare si un interesant relie2 car#atic
al#in.
2. Guntii Co%ia sunt se#arati de Guntii ;a"arasi #rin ,e#resiunea
<ovistea/ #re%entnd un versant nordic destul de abru#t cores#un%ator unui #lan
de 2alie. Catre sud Co%ia domina ,e#resiunea Kiblea/ iar s#re vest ,e2ileul
Oltului. 6unt 2ormati dintr-o roca numita "neiss/ datorita altitudinilor mici se
0ncadrea%a 0n "ru#a muntilor mijlocii.
3. Guntii 'arn" 2ac #arte din Guntii 'arn" #ro#riu-%isi. !ltitudinile de
#este 2.::: ale 'arn"ului au determinat de%voltarea si e)tensia "etarilor
cuaternari de vale cu lun"imi de #este 5 (m.. 're%enta numeroaselor circuri
"laciare a 2avori%at 2ormarea lacurilor "laciare de circ cum ar 2i1 lacul "laciar
Clcescu/ lacul "laciar @auri/ lacul "laciar Janoa"a.
6
4. Guntii <atoritei sunt cu#rinsi 0ntre Balea <otrului si Balea <atoritei. 3n
#rivinta a#artenentei du#a unii ei a#artin Guntilor 'arn" / du#a altii ei constituie
o unitate bine individuali%ata.
5. Guntii Ca#atnii sunt cu#rinsi 0ntre Balea <atoritei si <otrului la nord si
6ubcar#atii Blcii la sud. +e#re%inta o ramura des#rinsa din Guntii 'arn".
E. Guntii <otrului sunt situati 0ntre Balea 6adului la nord si Balea <otrului
la sud. !lcatuirea "eolo"ica este asemanatoare cu cea a Guntilor 'arn"/
#redominnd sisturile cristaline care dau si o nota de masivitate a acestor
munti. 3n %ona Balea ,oabra de ln"a $re%oi si #e Balea Calinestilor si a
$etelului muntii sunt alcatuiti din con"lomerate slab cimentate. .ro%iunea a creat
aici 2orme deosebit de #itoresti asa numitele turtudane/ cei 0n"uste/ #ereti
adnci. Gai la vest #e Balea @lodului/ tot 0n con"lomerate se 0ntlneste un alt
obiectiv turistic numit T!;O*.
!ccesul 0n Guntii <otrului se 2ace relativ usor dins#re Balea <otrului #e
Baile Basilatu/ 'ascoaia/ Boilesita sau #e traseele de culme.
,.!<-+I<. 6I ,.'+.6I-*I<. 6-$C!+'!TIC. se des2asoara 0n sudul
Guntilor Co%ia si Ca#atnii/ ocu#nd o su#ra2ata de cca. 15M din su#ra2ata
judetului. ;ac #arte din 6ubcar#atii Blcii si atin" altitudinea ma)ima de H91 m.
3n ,ealul +oboaia.
're%inta o structura cutata/ s#eci2ica tuturor subcar#atilor si au altitudini 0n
"eneral 0ntre 5::-H::m.. Caracteristice #entru 6ubcar#ati sunt de#resiunile
submontane 1 Kiblea/ 'ietrari/ ,obriceni/ 6meureni/ 'ausesti-Ga"lasi/ Guereasca
si de#resiunile intracolinare1 @ovora/ Ocnele-Gari/ Ocnita.
,.!<-+I<. 'I.GO*T!*./ cu#rind dealurile si vaile situate 0n sudul
subcar#atilor/ 2acnd #arte dintr-o mare unitate de relie2/ denumita 'odisul @etic
sau 'iemontul @etic. !ceasta trea#ta ocu#a cca. 45M din su#ra2ata judetului
#re%entnd o 0nclinare "enerala de la nord la sud. ,in #unct de vedere litolo"ic
sunt 2ormate din de#o%ite sedimentare 4nisi#uri/ #ietrisuri/ marme/ ar"ile/ "resii5
de#use #e un 2undament de ti# car#atic. !ltitudinile varia%a 0ntre 5:: m. 0n
#artea de nord la contactul cu subcar#atii si 3:: m . 0n sudul judetului . Catre
Olt/ dealurile se termina #rin terase aco#erite cu #aduri de stejar/ #lantatii de
#omi si vita de vie. Baile au as#ecte de culoar #re%entnd una sau mai multe
terase/ uneori 2oarte bine conturate/ alteori mai sterse.
7
,e#resiunile si vaile sunt #ro#ice culturilor a"ricole/ iar #asunile al#ine
#astoritului.
+.O.!-! =I,+O@+!;ICP este bo"ata/ 2iind alimentata de un re"im
anual al #reci#itatiilor cu#rins 0ntre E:: mm si 1.2:: mm. Oltul/ unul dintre
marile rauri ale +omaniei/ strabate judetul Balcea de la nord la sud #e o
lun"ime de 13: (m/ intrnd 0n judetul Blcea la localitatea +ul Badului si
iesind 0n dre#tul comunei Boicesti/ adunand a#ele a numeroase rauri si #araie/
#rintre cele mai im#ortante 2iind1 <otrul/ To#olo"ul/ Oltetul/ Cerna/ <uncavatul/
Olanestiul/ $istrita/etc. ,ebitul lor bo"at si constant a #ermis de%voltarea unei
#uternice retele idroener"etice/ 0n s#ecial #e Olt si <otru.
3n 2unctie de caracteristicile 2i%ico-"eo"ra2ice ale unittailor de relie2 #e care
le traversea%a Oltul #re%inta doua sectoare1
:1
- sectorul +ul Badului-Co%ia cores#unde sectorului montan 2iind 0n
acelasi tim# sectorul cel mai #itoresc. 3nce#nd de la Turnu +osu 0nce#e
de2ileul #ro#riu-%is/ lun" de cca. 4H (m./ unul dintre cele mai 2rumoase de2ilee
din tara. 3ntre +ul Badului si Cineni/ Oltul si-a croit valea #rintre
- versantii cristalini ai ;a"arasului si ai <otrului/ du#a care intra 0n
,e#resiunea <ovistea/ iar valea se lar"este #ermitnd a#aritia unor ase%ari
omenesti.
Im#ortanta turistica a acestui sector e data numai de #eisajul 0nconjurator/
numeroase trasee #ermitnd accesul s#re culmea ;a"arasului si <otrului/ dar si
#rin e)istenta a numeroase obiective antro#ice.
,intre a2luentii #e care 0i #rimeste Oltul #na la con2luenta cu <otrul1
Balea +obesti si Calinesti #e drea#ta/ $oia/ Titesti si $aias
3n aval de con2luenta cu <otrul 0nce#e cel de-al doilea sector de de2ileu
de #e teritoriul judetului Blcea si cel mai s#ectaculos/ Oltul sa#ndu-si valea
#rintre #eretii verticali ai Co%iei si *aratului.
'na la iesirea din de2ileu s-a 2ormat un sector 0n"ust/ lun" de cca. H
(m./ iar dintre elementele de interes turistic amintim1 Bestitele Crli"e 4crli"ul
mare/ crli"ul mic5/ Gasa lui Traian/ iar la iesirea din de2ileu se a2la Ganastirea
Co%ia/ Ganastirea Turnu.
0
're2ectura +m. Blcea ? Kudeul Blcea/ #". 1:
1
8
-sectorul Co%ia ? Boicesti 0n aceasta %ona/ Oltul #rimeste un manunci de
a2luenti/ cei mai multi avndu-si i%voarele 0n %onele 0nalte ale muntilor. ,intre
a2luentii #e care-i #rimeste Oltul 0n acest sector sunt1 Gueresca/ Olanesti/
$istrita/ @ovora/ To#olo".
B.@.T!TI! rolul turistic al ve"etatiei consta 0n1
-com#onenta asociatiilor ve"etaleN
-#re%enta unor #lante endenice si relicteN
-dimensiunea si vrsta anumitor #lanteN
-ritmurile evolutiilor anuale.
Be"etatia este etajata 0n 2unctie de altitudine si de clima / deosebind din acest
#unct de vedere doua etaje1
-etajul al#inN
-etajul #adurilor.
.tajul al#in cu#rinde doua asociatii ve"etale1
-ve"etatie al#inaN
-ve"etatie subal#ina.
Be"etatia al#ina se 0ntlneste #e culmile muntilor situata la #este 22:: m/
res#ectiv 0n Guntii ;a"arasi si 'arn" si #e su#ra2ete mai restrnse 0n Guntii
Ca#atnii si <otrului . ,atorita conditiilor climatice li#sesc arborii. ,intre s#ecii
amintim bujorul de munte.
Be"etatia subal#ina se 0ntlneste 0ntre 1E:: ? 22:: m. / este re#re%entata #rin
tu2anisuri de jnea#an/ ienu#ar/ merisor/ 2loare de colt/ a2in.
.tajul #adurilor cu#rinde #aduri de coni2ere si de 2oioase care re#re%inta
cca. 4E M din su#ra2ata judetului Blcea.
'adurile de coni2ere ocu#a su#ra2ete variabile ca 0ntindere 0n Guntii ;a"arasi/
Guntii <otrului/ Ca#atnii si 'arn"
'adurile de molid se 0ntlnesc 0n ba%inul <otrului/ aici a2lndu-se cel mai mare
cor# de molid din tara si din sud ? estul .uro#ei. 'adurile de amestec - coni2ere
si 2a" - se 0ntalnesc 0ntre 12:: ? 15:: m. / 0n Guntii <otrului si Guntii Ca#atnii.
'adurile de 2a" se 0ntalnesc la altitudini cu#rinse 0ntre E:: ? 12:: m. . Cele mai
im#ortante #aduri se 0ntlnesc #r versantul nordic al Guntilor Ca#atnii si Co%ia/
#e versantul sudic al Guntilor <otrului/ 0n estul de#resiunii <ovistea si 0n
dealurile subcar#atice.
9
'adurile de "orun urca de la altitudinea de 3:: m. la altitudinea de H:: m. / iar
0n masivul Co%ia ca urmare a microclimatului ajun"e #na la altitudinea de
12:: m. #e versantul sudic.
,intre s#eciile de #lante ocrotite #e teritoriul judetului Blcea au 2ost
declarate monumente ale naturii 19 s#ecii dintre care amintim1
- tisa 0n $uila Bnturarita/ Ceile Olanestilor/ Guntii Ca#atniiN
- #aduri de larita 0n Guntii Ca#atnii/ Guntii <atoritei unde se 0ntlneste
si cele mai mari cor#uri de larita din taraN
- iedera alba 0n Guntii Co%iaN
- 2loarea de colt 0n Co%ia / *aratu / ;a"arasi/ 'arn"N
- laleaua #estrita 2oarte rara se 0ntlneste 0n Co%ia si 0n $uila
BnturaritaN
3n a2ara #lantelor declarate monumente ale naturii si care sunt #rotejate
0n toata tara mai e)ista arbori seculari/ declarati monumente ale naturii si ca
atare ocrotiti 0m#otriva taierii 1 "orunii de la Ganastirea ,intr-un <emnN 2a"ul lui
Giu de la Ocnele GariN "orunii seculari de la $udesti.
3n #re%ent #e teritoriul judetului Blcea e)ista 2: de re%ervatii naturale
care bene2icia%a de #rotectie din #artea autoritatilor. Garea majoritate a acestor
re%ervatii au caracter com#le) si mentionam1 re%ervatia 6telu - ,ealul *e"ruN
re%ervatia de castani de la 6mbotiniN re%ervatia ClcescuN re%ervatia ,e2ileul
<atoriteiN re%ervatia Ceile CeiiN re%ervatia $ora din Guntii <atoritei/ etc.
+.6-+6. ;!-*I6TIC.: ,intre toate com#onentele mediului natural 2auna este
elementul cel mai mobil/ 2a#t ce se ras2rn"e asu#ra modului de inte"rare 0n
"ru#a atractiilor turistice si a e)#loatarii #ro#riu ? %ise ast2el ca #arte inte"ranta a
unor bioceno%e terestre e)trem de variate de la un ti# de relie2 la altul/ de la
un etaj climatic la altul/ ea se evidentia%a #rin diversitatea sa structurala.
Barietatea si etajarea altitudinala a relie2ului judetului #recum si
conditiile climatice se re2lecta 0n com#onenta si varietatea 2aunei. 3n judetul
Blcea traiesc 15 s#ecii de animale ocrotite. ,in rndul animalelor dis#arute sau
#e cale de dis#aritie amintim 1 lostrita #e Balea <otrului/ vulturul barbos/ marmota
al#ina/ castorul.
;auna al#ina este re#re%entata #rin s#ecii de #asarica 1 acvila de munteN ca#ra
nea"ra ce se 0ntlneste 0n toti muntii si unele ra%atoare care se 0ntalnesc #e
culmile Guntilor ;a"arasiN 'aran"N <otru si Ca#atnii.
10
;auna #adurilor de coni2ere este mai bo"ata si mai variata ca urmare a
conditiilor de viata 2avorabile s#eci2ice etajului. ,aca 0n #rivinta s#eciilor de
mami2ere nu "asim elemente caracteristice etajului/ #asarile 0n scimb 0si au
re#re%entanti s#eci2ici cum ar 2i1 cocosul de munte se 0ntalneste 0n Guntii Co%ia/
;a"arasi/
1
<otrului/ <atoritei/ Ca#atnii/ rsul / #isica salbatica.
'e sol se 0ntalneste vi#era comuna/ vi#era cu corn/ so#arla de munte/ ie#urele/
jderul/ vul#ea/ mistretul.
;auna #adurilor de 2oioase este s#eci2ica att #adurilor montane ct si celor din
dealurile subcar#atice si %onelor #iemontane si anume1 vul#ea/ ie#urele/ ca#riorii/
cerbii/ lo#atarii/ mistretii.
6#ecii de animale ocrotite #e teritoriul judetului Blcea mentionam 1
ursul/ rasul/ #isica salbatica/ ca#riorul/ cerbul car#atin/ ca#ra nea"ra/ cocosul de
munte/ cerbul lo#atar/ corbul.
1.2 I6TO+IC-< K-,.O-<-I
!testarea documentara a judetului Balcea este datata H ianuarie 13C2/
2iind cu#rinsa 0n Condica Ganastirii Co%ia/ loc unde se conserva risovul dat de
domnul Tarii +omanesti/ Gircea cel $atrn 413HE ? 141H5/ care daruia manastirii
toate dre#turile asu#ra 7albinaritului din judetul Balcea8.
Bietuirea umana #e aceste melea"uri este mult mai vece. ,e#o%itul
2osilier desco#erit la $u"iulesti 4 comuna Tetoiu 5/ datea%a de 2.:::.::: ?
1.H::.::: de ani si 2ace dovada celei mai 0nde#artate urme de locuire #e
continentul euro#ean.
'rin desco#eririle 2acute 0n mai toate localitatile valcene/ s#ecialistii
Gu%eului judetean de istorie au #us 0n lumina e)istenta unor 0ntinse arii de
locuire si a unor stralucite civili%atii #reistorice. ,e mare interes sunt
desco#eririle din cetatile dacice de la Ocnita/ @radistea/ +oesti si Tetoiu/ un
adevarat sistem de2ensiv #entru a#ararea dins#re sus ? est a resedintei re"ilor
,aciei din Guntii Orastiei.
Cercetarile de la Ocnita au dus la identi2icarea anticei cetati dacice
$uridava 0n a#ro#ierea masivului de sare de la Ocnele Gari. 6 ? au desco#erit
acolo 2ra"mente ceramice inscri#tionate +.$ si $-+/ #recum si un 2ra"ment de
1
,-GIT+- ,-GIT+.6C- ? o#. cit.
11
vas avand inscri#tia $!6I<.O6 T=I!G!+CO6 .'OI.I/ #astrand memoria unui
re"e local/ contem#oran cu 0m#aratul roman Octavian !u"ustus.
3n e#oca sta#anirii romane 41:E ? 2915/ teritoriul judetului a 2ost strabatut
de o mare artera de comunicatii care 2acea le"atura 0ntre trritoriile sud ?
dunarene si #rinci#alele orase ? castre de dincolo de munti/ 0n Transilvania. .a
era #rotejata de o #uternica linie 2orti2icata 2oemata din castrele +usidava
4,ra"asani5/ 'ons !luti 4Ionesti5/ $uridava 46tolniceni5/ Castra Traiana
46ambotini5/ !rutela 4$ivolari5/ 'raetorium 4+acovita5/ si 'ons Betus 4Caineni5.
3n anii care au urmat retra"erii romane din ,acia 42915/ bastinasii ramasi
nemiscati #e #amanturile lor au avut de 0n2runtat #uternica inva%ie a #o#oarelor
mi"ratoare. *enumarate obsti satesti identi2icate la Costesti/ @oranu/ Inatesti/
Ionestii @ovorei/ <acusteni/ 6te2anesti si #rin alte locuri/ ce 0si duceau e)istenta
#rintre dealurile 0m#adurite si vaile din a#ro#ierea muntilor/ au contribuit din #lin
la 2ormarea statului Tara +omaneasca. ,i#loma Cavalerilor Ioaniti din anul 1249
consemnea%a e)istenta 0n %ona Balcei a cne%atului lui ;arcas . <a C ? 12
noiembrie 133:/ 0n de#resiunea <ovistei/ oastea lui $asarab I a 0nvins armata
un"ara a re"elui Carol +obert de !njou/ #ecetluind cu san"e inde#endenta Tarii
+omanesti. 3ntre"ul ev mediu re#re%inta/ #entru judetul Balcea/ e#oca de
constituire a 2rumosului si bo"atului #atrimoniu de monumente istorice de
aritectura si arta.
Gircea cel $atran a %idit 0ntre 13HE ? 13HH Ganastire Co%ia/ monument
de aritectura medievala romaneasca/ #e #lan triconic/ cu o savanta decoratie a
2atadelor. Co%ia a 2ost #rinci#alul model al aritecturii reli"ioase din Balaia
vreme de #atru secole. 3n ciliiile sale si ? au "asit ada#ost mari carturari
#recum ;ilos-;ilotei/ Gardarie Co%ianul/ @enadie Co%ianul/ @ri"ore Ieromonaul
si altii. ,oua morminte voievodale ada#ostesc osemintele marelui ctitor Gircea
cel $atran si ale lui To2ana/ mama lui Giai Bitea%ul 415C3 ? 1E:15.
Ganastirea @ovora/ ctitorie a lui Blad ,racul a 2ost ridicata in deceniul al
cincilea al veacului al >B-lea .Gnastirea avea sa devina un centru cultural de o
deosebita vitalitate. !ici a luat nastere o scola de co#isti si "ramatici intre care va
stralucii Giail Go)a/ autorul #rimei istorii universale limba romana. ,omnul Tarii
+omanesti Gatei $asarab a in2iintat aici/ in 1E39/ o ti#o"ra2ie de sub teascurile
careia a iesit 'ravila de la @ovora/ cea dinti carte de le"i din cultura
romneasca. <ea"an al culturii romnesti este si Ganastirea $istrita/ ctitorie a
12
boierilor Craiovesti/ re2acuta de voievodul *ea"oe $asarab/ devenind un centru
monastic #entru tot sud-estul .uro#ei.
6ecolul al >BII-ale este dominat de #ersonalitatea voievodului Gatei
$asarab cel 7cel care a in2rumusetat tara cu tot 2elul de %idiri/ manastiri/ case
domnesti care se #omenesc si #ana asta%i8/ du#a cum scria +adu 'o#escu. Intre
1E35-1E39 el a ctitorit Ganastirea !rnota/ ca#odo#era a aritecturii romnesti din
acel veac/ #entru a ada#osti osemintele tatalui sau si #entru a-i deveni si lui loc
de vecii. +e#aratiile ulterioare nu au scimbat trasaturile initiale ale aritecturii /
#icturii si scul#turii. O su#erba #iatra tombala reali%ata de scul#otrul sibian .lias
*icolai intre"este mormantul domnitorului/ care este com#letat cu o 2rumoasa
2resca votiva reali%ata de #ictorul 6troie din Tr"oviste.
<a renasterea s#irituala a e#ocii si-au adus contributia si Ganastirile
6ur#atele si ,intr-un <emn/ care #reced eclatanta e#oca brancoveneasca/ din
aritectura Balaiei. Com#le)ul de la =ure%i este e2i"ia cu #utere de simbol a
artei 2eudale romnesti. Gesterii care au ridicat/ din #orunca domnitorului
Constantin $rncoveanu ase%amntul monaal au #us ba%ele unui stil #ro#riu /
cunoscut ca stilul brancovenesc.
+enasterea s#irituala se intre"este in mod 2ericit cu ti#o"ra2ia de limba
romana 0n2iintata in 19:5 #e ln"a .#isco#ia de +mnic din initiativa lui !ntin
Ivireanul/ viitorul mitro#oilit al Balaiei. Kudetul Blcea se trans2orma intr-un
centru de iradiere a culturii crestine 0n tot sud-estul .uro#ei. Garile biblioteci si
scolile manastirilor/ ti#o"ra2iile/ au 2ost slujite de carturari cu activitate deosebita
ca !ntim Ivireanul/ ,amascin Boinescu/ 'etru +mniceanu Climent/ @ri"ore
6ocoteanu si multi altii.
Cartile ti#arite la +mnic au 2ost ras#ndite 0n toate tarile romne
medivale 4Transilvania / Goldova / Balaia 5 din nordul Garamuresului #na 0n
sudul ,unarii/ din $anat #na dincolo de *istru/ 2iind #urtatoare ale constiintei de
neam si a ideii unei #atrii unice .
3n secolul al >I>-le/ mai multe evenimente de im#ortanta nationala s-au
derulat #e teritoriul judetului. !ici s-a des2asurat ultimul act al +evolutiei de la
1H21/ condusa de Tudor Bladimirescu si considerata 0nce#utul istoriei moderne a
+omniei. <a +ureni a 2ost or"ani%ata tabara militara a revolutionarilor anului
1H4H din Balaia/ comandata de "eneralul @eor"e Ga"eru. 3n acelasi an
1H4H/ a 2ost cntat la +mnic/ #entru #rima data - #e versurile lui !ndrei
13
Guresanu si mu%ica lui !nton 'ann ? cantecul 7,estea#ta-te romne8/ actualul
imn national al +omniei.
Garile momente istorice 4unirea Tarii +omnesti cu Goldova 0n 1H5C. /
Cucerirea inde#endetei de stat 0n 1H99-1H9H / 'rimul ra%boi mondial/ si Garea
-nire de al 1 ,ecembrie 1C1H/ !l doile ra%boi mondial etc.5 au cu#rins 0n
vrtejul lor si tinutul Blcei. 3n anii dee 0nce#ut ai re"imului comunist/ 0n
#erioada stalinista/ "ru#uri 0narmate de anticomunisti au lu#tat 0n muntii din
judet cu s#eranta ca vor reusi sa %adarniceasca o situatie ce 2usese im#usa
+omniei din a2ara.
Garele numar de monumente istorice si monastice situea%a judetul #e
locul doi 0n tara la acest ca#itol .
1.3 CO*,IOII<. .CO*OGICO-6OCI!<.
Industria judetului cu#rinde toate domeniile de activitate necesare unei
de%voltari economico-sociale armonioase1 cimia/ constructiile de masini/
ener"etica/ e)#loatarea carbunelui/ a #etrolului si a "a%elor naturale/ e)#loatarea
si #relucrarea lemnului/ constructiile industriale si civile/ industria usoara si
alimentara.
Chimia vlceana are doua unitati emblematice #entru 0ntrea"a industri
romneasca1 6.C. O<TC=IG 6.! si -JI*.<. 6O,IC. @OBO+! 6.!.
<a 6.C O<TC=IG 6.!. se 2abrica #este 9: de #roduse necesare
industriei/ a"riculturii si constructiilor/ e)#ortate 0n 4: de tari ale lumii.
-JI*.<. @OBO+! 6.! e)#orta cca. 5:M din #roductie/ reali%ata du#a o
e)#erienta de 3: de ani. 'rodusele sunt e)#ortate si a#reciate 0n #este 4: de
tari din lumea 0ntrea"a.
Industria constructoare de masini este re#re%entata de 6ocietatea
Comerciala/ cu ca#ital mi)t 2ranco-romn/ BI<G!+ 6.!. +mnicu Blcea/ +OTI
!-TO ,ra"asani si =.+BI< +mnicu Balcea. BI<G!+ este 0n +omnia
#rinci#alul #roducator de utilaje/ utilaje si eci#amente #entru industriile1 cimica/
#etrocimica/ de e)tractiea #etrolului ener"etica/
miniera/ metalur"ica/ alimentara/ nucleara/ electrotenica/ a cauciucului/ a
celulo%eisi a rtiei/ a trans#orturilor 42eroviare si rutiere5/ a materialelor de
constructii. 6.C. +OTI !-TO reali%ea%a toate ti#urile de jenti #entru
14
autoturismele 2abricate 0n taraN =.+BI< #roduce o "ama 2oarte lar"a de
eci#amente #entru actionari idraulice #e care le livrea%a att 0ntre#rinderilor
din tara/ ct si la e)#ort.
;abrica de 0ncaltaminte din cauciuc ,ra"asani 46.C. .I*C! 6.!.5
reali%ea%a ci%me de #rotectie/ 0ncaltaminte cu 2ete te)tile si cin cauciuc/
0ncaltaminte s#ort #entru toate varstele etc./ a caror calitate este recunoscuta
de multa vreme. ,e alt2el/ 2abrica din ,ra"asani a asi"urat 0ntre"ul necesar de
0ncaltaminte s#ort #entru Olim#iada de la Guncen din anul 1C92.
6/C. BL<C.!*! 6.!. din +mnicu Blcea este recunoscuta #entru
calitatea 0ncaltamintei si 0mbracamintei din #iele. .a e)#orta o buna #arte a
#roduselor sale 0n @ermania/ Italia/ Ci#ru/ Israel etc.
+amura industriei lemnului este #re%enta #rin doua mari societati1 COJI!
;O+.6T si C!+'!TI*!. Cea dinti este s#eciali%ata 0n e)#loatarea si
#relucrarea #rimara a lemnului/ iar a doua 0n reali%area de mobila de calitate
deosebita/ #e care o e)#orta mai ales 0n 6uedia/ @ermania si $el"ia.
Industria alimentara a judetului dis#une de 2abrici moderne care
livrea%a #ietei conserve de le"ume si 2ructe/ carne si #re#arate din carne #ine/
la#te si #re#arate din la#te/ bauturi alcoolice si racoritoare.
Agricultura a reali%at 0n anii 1CC4 si 1CC5 #rin #roducatorii individuali si
asociati/ cele mai mari #roductii de "ru si ore% din tara. 6ectorul %ootenic/ cu
un imens #otential 0nca nee)#loatat #e de#lin/ se a2la si el 0n #lina a2irmare.
6tatiunea de cercetare si #roductie #omicola Blcea este unul din marile
centre de #ro2il ale tarii. Cu ajutorul ei/ 0n decursul anilor/ su#ra2ata cultivata cu
#omi 2ructi2eri a ajuns la a#ro)imativ 33.::: a.
+enumita #od"orie a ,ra"asanilor/ unde vita - de ? vie se cultiva de
#este H.::: de ani/ se a2la sub 0ndrumarea 6tatiunii de cercetare viti-vinicola.
,e-a lun"ul tim#ului/ au 2ost create aici noi soiuri de stru"uri/ att #entru
consum/ ct si #entru vini2icatie. Calitatea e)ce#tionala a vinurilor de ,ra"asani
4 care se com#ara cu cele mai bune din lume5 a adus #roducatorilor #este
2:: de medalii/ dintre care H: de aur / obtinute la concursuri internationale de
#resti"iu or"ani%ate la 'aris/ Biena/ Gilano/ Gont#ellier/ <jubliana/ $uda#esta/
$ratislava/ ;reibur"/ 6o2ia/ 6tutt"art/ $ucureti.
15
'O'-<!OI!1
<a nivelul unitaii teritoriale 4judete/ munici#ii/ orase/ comune 5/ datele cu
#rivire la #o#ulatie se re2era la #o#ulatia stabila.
'o#ulatia stabila a unei localitati la 1 iulie 41 ianuarie5 cu#rinde1
-#ersoanele care la data de 1 iulie 41 ianuarie5 aveau domiciliul
#ermanent 0n localitatea res#ectivaN
-#ersoanele care la data de 1 iulie 41 ianuarie5 aveau resedinta
tem#orara 0n localitatea res#ectiva.
'o#ulatia stabila a unei localitati nu cu#rinde #ersoanele care la data de
1 iulie 41 ianuarie5 aveau resedinta tem#orara 0n alte localitatii.
'O'-<!TI! '. 6.>. 46T!$I<!5
tab. nr. 1.1
'.+IO!,! *-G!+-< 'O'-<!TI.I I* M ;!T! ,. TOT!<
TOT!< Gasculin ;eminin Gasculin ;eminin
1 iulie 1CC5 43C:5: 215H5C 2231C1 4C/2 5:/H
1 iulie 1CCE 43HE:: 215525 223:95 4C/1 5:/C
1 iulie 1CC9 43ECHC 214952 222239 4C/1 5:/C
1 iulie 1CCH 43E144 214394 22199: 4C/2 5:/H
1 iulie 1CCC 435294 2139:1 221592 4C/1 5:/C
1 iulie 2::: 43335E 2125E1 22:9C5 4C/: 51/:
1 iulie 2::1 432395 21225E 22:11C 4C/: 51/:
1 iulie 2::2 43132H 211554 21C994 4C/1 5:/C
1 iulie 2::3 43:913 211454 21C25C 4C/1 5:/C
1 ian. 1CC5 43H3HH 21529C 2231:C 4C/1 5:/C
1 ian. 1CCE 43C:E5 215HCC 2231EE 4E/2 5:/H
1 ian. 1CC9 43H:3C 21522C 222H1: 4C/1 5:/C
1 ian. 1CCH 43E2C5 21431C 221C9E 4C/1 5:/C
1 ian. 1CCC 43E1HH 2142:5 221CH3 4C/1 5:/C
1 ian. 2::: 43493: 2133C9 221333 4C/1 5:/C
1 ian. 2::1 432CH: 2124E4 22:51E 4C/1 5:/C
1 ian. 2::2 432:EH 211C55 22:113 4C/1 5:/C
1 ian. 2::3 431535 211HC2 21CE43 4C/1 5:/C
,in tabelul nr.1.1. se #oate observa c& #o#ulaia masculin& este 0n scadere
2at& de #o#ulaia 2eminin& cu 1/9H M/ iar #e total se 0nre"istra%& o tendin&
descresc&toare a #o#ulaiei.
'O'-<!TI! '. G.,II ,. BI!T!
tab nr. 1.2
'.+IO!,!
*-G!+-< 'O'-<!TI.I I* M ;!T! ,. TOT!<
TOT!< -rban +ural -rban +ural
16
1 iulie 1CC5 43C:5: 19::HH 2EHCE2 3H/9 E1/3
1 iulie 1CCE 43HE:: 192:51 2EE54C 3C/2 E:/H
1 iulie 1CC9 43ECHC 1924C3 2E44CE 3C/5 E:/5
1 iulie 1CCH 43E144 199:E: 25C:H4 4:/E 5C/4
1 iulie 1CCC 435294 199::4 25H29: 4:/9 5C/3
1 iulie 2::: 43335E 1995C3 2559E3 41/: 5C/:
1 iulie 2::1 432395 1999HC 2545HE 41/1 5H/C
1 iulie 2::2 43132H 19942: 253C:H 41/1 5H/C
1 iulie 2::3 43:913 19ECC4 25391C 41/1 5H/C
1 ian. 1CC5 43H3HH 191129 2E92E1 3C/: E1/:
1 ian. 1CCE 43C:E5 191213 2E9H52 3C/: E1/:
1 ian. 1CC9 43C:3C 192595 2E54E4 3C/9 E:/E
1 ian. 1CCH 43E2C5 1934C3 2E2H:2 3C/H E:/2
1 ian. 1CCC 43E1HH 1993:1 25HHH9 4:/E 5C/4
1 ian. 2::: 43493: 1994E9 2592E3 4:/H 5C/2
1 ian. 2::1 432CH: 199CEC 255:11 41/1 5H/C
1 ian. 2::2 432:EH 199H:: 2542EH 41/1 5H/C
1 ian 2::3 431535 19H351 2531H4 41/3 5H/9
3n cadrul acestui tabel se #oate observa c& din #unctul de vedere al
mediului de via&/ #o#ulaia din mediul urban a crescut cu E C:: #ersoane 0n
anul 2::3 2a& de anul 1CC5/ s#re deosebire de cea din mediul rural/ care 0n
aceeai #erioada a sca%ut cu 15 243 de #ersoane.
'O'-<!TI! '. <OC!<IT!TI
<! 1 I-<I. 2::3
tab nr. 1.3
<OC!<IT!T.! 1CC9 1CCH 1CCC 2::: 2::1 2::2 2::3
TOT!< K-,. 43ECHC 43E144 435294 43335
E
432395 43132H 43:913
G-*ICI'II 6I
O+!6. TOT!<
1924C3 199:E: 199:4 1995C
3
1999HC 19942: 19ECC4
+G. B!<C.! 1142HE 11HH99 11H53C 11C34
:
11C941 11CE:1 11C24C
,+!@!6!*I 22E5C 31CC 229:2 229:4 22522 22453 22394
$!I<.
@OBO+!
3151 4H2H 3242 31C9 319: 315: 3139
$!I<.
O<!*.6TI
4H22 9555 4H29 4H23 4H35 4H2H 4H3:
$+.JOI 9E55 HC31 9E54 959H 9E:5 9513 954E
C!<IG!*.6TI HCE2 93EH C:3: HC43 HHCC HC1: HC3:
17
=O+.J- 933C 3E:C 941: 9413 94:E 94:3 935E
OC*.<. G!+I 3E1C 3E22 3E:: 35C5 3E11 35E2 3592
,in acest tabel se constat& c& #onderea #o#ulaiei din munici#ii si orae
0n total #o#ulaie #e jude a crescut 0n #erioada 1CC9 ? 2::3 cu 1/E2 M/ iar
"radul de urbani%are al judeului Blcea este de 41/3M.
1.4 T-+I6G-< BL<C.!*
Tinuturile cu un #itoresc 2ara seaman si bo"atia a#elor tamaduitoare/ cu
care bunul ,umne%eu a 0n%estrat judetul Blcea/ au 2avori%at de%voltarea unui
turism in #rimul rnd balnear. !#ele minerale de la Calimanesti - Caciulata/ de
la $aile @ovora si $aile Olanesti 2ac adevarate minuni in tratarea unui s#ectru
lar" de a2ectiuni.
$aile @ovora #oseda 2actori naturali de cura balneara1 a#e cloruro-
sodice iodurate/ bromurate/ sul2uroase/ namoluri minerale si sa#ro#elice/
tratamentele 2acndu-se tot tim#ul anului #entru a2ectiuni ale a#aratului
locomotor/ ale a#aratului res#irator/ a2ectiuni neurolo"ice #eri2erice si centrale.
$aile Olanesti este si ea o statiune #ermanenta/ cu a#e oli"ominerale /
slab sul2uroase/ i#otone/ cloruro-sodice/ calcice/ ma"ne%iene/ bicarbonatate/
iodurate/ sul2uroase si bromurate/ care alina su2erintele #rovocate de a2ectinui
ale tubului di"estiv si ale "landelor ane)e/ ale rinicilor si ale cailor urinare/ ale
bolilor metabolice 4"uta/ diabet/ obe%itate5/ ale bolilor aler"ice/ cutanate si
res#iratorii.
!#ele statiunii Calimanesti-Caciulata se 2olosesc 0n tratarea a2ectiunilor
tubului di"estiv/ al celor e#atobiliare/ a rinicilor si cailor urinare/ 0n bolile de
nutritie si metabolice/ 0n a2ectiuni ale a#aratului locomotor/ neurolo"ice #eri2erice
#ro2esionale. 6unt a#e termanle 412 - 4C/5 "rade Celsius5 si atermale/ cu e2ecte
curative uneori miraculoase.
,oua statiuni montane - Boineasa si Bidra - a2late la #este 1.2:: m
altitudine/ o2era o #lacuta recon2ortare si #racticarea unor s#orturi de iarna si
vara.
18
Traseele turistice vlcene 0i calau%esc #e doritori s#re cele mai 2elurite
#uncte de interes1 mu%ee/ case memoriale/ tr"uri taranesti/ jone 2olclorice
#eisaje montane/ #esteri / cei salbatice/ re%ervatii de 2lora si 2auna/ etc. ,e-a
lun"ul lor e)ista #osibilitati de #o#as1 a#roa#e 15: de oteluri/ vile/ cam#in"uri
moteluri/ cabane. Cea mai cunoscuta societate de turism a judetului/ care o2era
servicii de calitate clientilor sai/ este 6.C.!lutus 6.!.
'rintre obiectivele turistice de mare interes se mai numara si1
:1
- 6citul Ostrov care a 2ost ctitorit de catre *ea"oe $asarab si sotia sa
,es#ina
si se a2la #e o insula 0n mijlocul r0ului Olt / a#roa#e de Calimanesti . !ici s-au
calu"arit ,es#ina / sotia lui *ea"oe $adsarab si Teo2ana / mama lui Giai
Bitea%ul..
- Casa Gemoriala !nton 'ann "a%duita de un edi2iciu/ datnd din secolul >BIII /
0n care scriitorul a locuit 0ntre anii 1H2E ?1H2H si 1H35-1H39. ! 2ost inau"urata
#e 1: decembrie 1CE9.
- Gu%eul de !rta 7Casa 6imian8 care s-a construit 0n anul 1C21 #rintr-o donatie
a 2amiliei Ca#eleanu . Gu%eul contine un valoros #atrimoniu artistic/ cu o#ere de
Tonit%a/ @ri"orescu/ 'ciurea/ $aba/ 'alladQ .
- Gu%eul 6atului Blcean este amenajat 0n aer liber la E (m de +mnicul
Blcea si a 2ost descis 0n 1C94. Cu#rinde E9 de case construite 0n stil
aritectonic vlcean care contin o interesanta colectie de instalatii tenice
traditionale. ,easemenea/ aici sunt reconstituite o scoala/ un an/ o stna si
cteva ateliere mestesu"aresti.
- 'arcul Gircea cel $atrn se a2la 0n centrul orasului si este unul dintre cele
mai iubite locuri de #limbare ale vlcenilor.
- @radina #ubilca Javoi inau"urata ca loc de #limbare 0n 1H5E. ,ecor natural
deosebit/ 0n care nu2erii sunt o a#aritie inedita .
- 'arcul Ostroveni un loc ideal #entru rela)are 0n Aee(end/ amenajat cu ba%ine/
terenuri s#ortive si debarcader/ sat de vacanta si "radina %oolo"ica.
'entru judetul Blcea/ turismul re#re%inta unul dintre sectoarele cu mare
#otential de de%voltare 0n cadrul economiei re"ionale si un e)celent mijloc de
a2irmare a identitatii culturale.
0
1 O2iciul judeean de turism - Blcea turistic& v& atea#t&/ 1C94/ #". 3
1
19
1.E O+!R.<. K-,.O-<-I
MUNICIPIUL RMNICU VLCEA
+esedinta judetului Blcea - este ase%at& 0n %ona dealurilor subcar#atice/
#e malul dre#t al Oltului/ #e unul din #rinci#alele drumuri nationale 4,* 95/ care
lea"a Ca#itala de 6ibiu si drumul international . 15 !/ care strabate tara de la
vest s#re sud.
+mnicul are o #o#ulatie de #este 1::.::: locuitori/ a2lndu-se la
intersectia unor drumuri straveci/ unde se 0ntretaiau 7drumul Oltului8/ 7Calea
Traiana8 cu 7drumul !r"esului8 din est/ 7al Kiului8 din vest si 7al sarii8 din sud.
.ste situat la sudul Car#atilor Geridionali/ #e 7traseele8 in2erioare ale OltuluiN
orasul este strajuit la vest de dealurile Cetatuia/ 'etrisor si Troian/ iar la est
de malurile Oltului.
.)ista dove%i ale e)istentei vietii locuitorilor #e aceste melea"uri 0nca din
cele mai veci tim#uri. 6a#aturile areolo"ice au scos la iveala im#ortante
marturii istorice. !st2el/ 0n satul Balea +ii/ ln"a +ul 6arat/ se a2la o ase%are
din e#oca bron%ului/ care a#artine culturii Berbicioara. <a 6tolniceni/ #e urmele
unei veci ase%ari dacice/ s-au desco#erit ruinele unui castru roman ? $uridava -/
iar la Ca%anesti s-au "asit urme de ceramica romana.
+mnicul este atestat documentar 0ntr-un risov al lui Gircea cel $atrn/
la 2: mai 13HH/ si 0n tim#ul domniei acestuia devine oras domnesc. 6ituat la
rascrucea unor im#ortante drumuri comerciale a 2avori%at de%voltarea
scimburilor/ Blcea devenind un im#ortant centru comercial romnesc.
3nce#nd din secolul al >BII ? lea/ +mnicu Blcea devine si un centru
ti#o"ra2ic. !ici 0n 1E43 0si descide #ortile #rima 2abrica de rtie din Tara
+omneascaN tot aici domnitorul Constantin $rncoveanu/ 0n anul 19:5/
instalea%a o ti#arnita/ 0n 2runtea careia aduce #e unul dintre cei mai luminati
carturari ai tim#ului/ !ntim Ivireanu.
,e sub teascurile acesteia a#ar #rintre altele1 #rimul 7Ganual didactic si
de norme etice 7 / una dintre #rimele 7 @ramatici 7 0n limba romna/ scrisa de
Ienacita Bacarescu. ,intr-o statistica a anilor 15:H ? 1H3: reiese ca 0n cele 31
20
de centre ti#o"ra2ice e)istente/ +nmicu Blcea avea un loc de 2runte/ alaturi
de $ucuresti/ Iasi/ $laj/ $rasov.
6ecolul >BII 0nscrie orasul si #rintre #rinci#alele centre mestesu"aresti
de #relucrare si comerciali%are a lemnului si vinului. !sta%i orasul este o
#uternica cetate a industriei romnesti/ o moderna ase%are urbana. Cartierele
Ostroveni/ 1 Gai/ 'etrisor/ Traian/ *ord/ 6ud ca si minunatul centru dau
#ersonalitate si ori"inalitate acestei ase%ari moderne.
Industria orasului este re#re%entata de cele doua unitati emblematice
#entru 0ntrea"a industrie romneasca - 6.C. O<TC=IG 6.!. si -JI*.<. 6O,IC.
@OBO+! 6.!.
<a 6.C O<TC=IG 6.!. se 2abrica #este 9: de #roduse necesare
industriei/ a"riculturii si constructiilor/ e)#ortate 0n 4: de tari ale lumii.
-JI*.<. 6O,IC. @OBO+! 6.! e)#orta cca. 5:M din #roductie/ reali%ata
du#a o e)#erienta de 3: de ani. 'rodusele sunt e)#ortate si a#reciate 0n #este
4: de tari din lumea 0ntrea"a.
Industria constructoare de masini este re#re%entata de 6ocietatea
Comerciala/ cu ca#ital mi)t 2ranco-romn/ BI<G!+ 6.! +mnicu Blcea si
=.+BI< +mnicu Balcea. BI<G!+ este 0n +omnia #rinci#alul #roducator de
utilaje/ utilaje si eci#amente #entru industriile1 cimica/ #etrocimica/ de
e)tractiea #etrolului ener"etica/ miniera/ metalur"ica/ alimentara/ nucleara/
electrotenica/ a cauciucului/ a celulo%eisi a rtiei/ a trans#orturilor 42eroviare si
rutiere5/ a materialelor de constructii. =.+BI< #roduce o "ama 2oarte lar"a de
eci#amente #entru actionari idraulice #e care le livrea%a att 0ntre#rinderilor
din tara/ ct si la e)#ort.
6/C. BL<C.!*! 6.!. din +mnicu Blcea este recunoscuta #entru
calitatea 0ncaltamintei si 0mbracamintei din #iele. .a e)#orta o buna #arte a
#roduselor sale 0n @ermania/ Italia/ Ci#ru/ Israel etc.
Industria alimentara a orasului dis#une de 2abrici moderne care livrea%a
#ietei conserve de le"ume si 2ructe/ carne si #re#arate din carne #ine/ la#te si
#re#arate din la#te/ bauturi alcoolice si racoritoare
Agricultura a reali%at 0n anii 1CC4 si 1CC5 #rin #roducatorii individuali si
asociati/ cele mai mari #roductii de "ru si ore% din tara. 6ectorul %ootenic/ cu
un imens #otential 0nca nee)#loatat #e de#lin/ se a2la si el 0n #lina a2irmare.
O$I.CTIB. T-+I6TIC.1
21
-nitati Gu%eale1
-Gu%eul judetean de istorieN
-6ectia de arta #lastica a Gu%eului judeteanN
- Colectiile de etno"ra2ie si arta #o#ulara din comuna $ujoreni care este
un mu%eu 0n aer liberN
-Com#le)ul mu%eistic @. Ga"eruN
-Casa memoriala 7!nton 'ann8/ construita 0n stilul aritecturii traditionale
romnesti. 6unt e)#use obiecte si lucrari a#artinnd lui !nton 'ann/ #recum si o
bo"ata colectie de manuscrise si editii #rinci#ale ale o#erei sale.
Betre Istorice1
-$uridava a2lata la mar"inea satului 6tolniceni ridicata de romani #e
urmele unei #uternice ase%ari dacice.
Gonumente Boievodale1
-Cetatuia a2lata #e dealul cu acelasi nume/ strajuieste #oarta nordica a
+mnicului/ construita 0ntre anii 1E99-1EH: de ierarul Teodosie #e ruinele alteia
veci/ renovata 0n 1H5:-1H53N
-Ctitoria lui Gircea Boievod - %idita de Gircea Boievod/ 2iul lui Ginea cel
+au/ 0nainte de 151:N
-Ctitoria lui 'atrascu Boda/ %idita de acesta 0ntre anii 1554-1559N
-Com#le)ul aritectonic al .#isco#iei/ care a jucat un rol 0nsemnat 0n
istoria culturii romnesti.
6tatuile +mnicului1
-Gonumentul Inde#endentei a2lat la #oalele ,ealului Ca#ela/ la ca#atul
$ulevardului Tudor Bladimirescu/ ridicat 0n 1C15/ 0n memoria eroilor #entru
inde#endenta #atriei 41H99-1H9H5/ de catre scul#torul I. IordanescuN
-Obeliscul 1H4H si 'laca memoriala dedicata +evolutiei de la 1H4H a2late
la #oalele dealului Troian/ ridicate 0n 1:93 0n amintirea anului revolutionar 1H4H/
#e locul unde se a2la tabara "eneralului @. Ga"eruN
-$ustul monumental Constantin $rncoveanu/ o#era scul#torului rmnicean
C. Giailescu/ inau"urat 0n 1C13N
-6tatuia lui $arbu 6tirbei ridicata 0n 1C12-1C14N
-6tatuia lui Gircea cel Gare ridicata 0n anul 1CEEN
-$ustul monumental *icolae $alcescuN
22
-'laca memoriala 1H4HN
-$ustul lui TraianN
-$ustul lui !nton 'ann.
<ocuri de Odina si !"rement
-'arcul Gircea cel $atrn/ situat 0n centrul munici#iuluiN
-'arcul Javoi a2lat 0ntre malul Olanestiului si ia%ul morilorN
-,ealul Ca#ela situat la o altitudine de 44: metri 0n #artea vestica a
ase%arii de #e malul OltuluiN
-$a%a de a"rement si #o#asul turistic Ostroveni/ a2lat la sud de cartierul
Ostroveni/ cu ba%ine de 0not 4a#a sarata si dulce5 si locuri de #arcare .
MUNICIPIUL DRAA!ANI
6ituat #e malul dre#t al Oltului/ la intersectia unor im#ortante drumuri
comerciale ce vin de la Craiova / 6latina / 'itesti /Tr"u Kiu si +mnicu Blcea/
localitatea s-a de%voltat 0nca din vecime ca tr". Orasul s-a ridicat #e locul si
0n jurul Castrului roman +usidava de #e limesul !ltuan/ construit 0n vremea
0m#aratului =adrian. +uinele acestui castru sunt situate 0n %ona actualului
Cartier Gomotesti/ ln"a 7,rumul ,omnului de +oua8. Tot #e aici trece si
7,rumul roman8/ 0ntlnit la circa 25: metri de soseua nationala. 3n urma
investi"atiilor e2ectuate 0n #erimetrul vecii ase%ari/ s-au "asit vase romane/
carami%i/ a#educte. 'e dealul @rdestilor/ 0n #artea drea#ta a #rului
'esceana a e)istat o cetate dacica.
'rima atestare documentara a ,ra"asaniului datea%a din 9 iunie 1535.
: 1
Beci sunt si satele ce au intrat 0n com#onenta orasului ,ra"asani1 Gomotesti
atestat la 12 iulie 1529/ Jlatarei atestat la 1: au"ust 151C 0n unul dintre
documentele lui *ea"oe $asarab si @rdesti atestat 0n 3 iunie 154H. 3n secolul
al B>III- lea/ localitatea ,ra"asani a#are mentionata ca tr". <ocalitatea se
"aseste la 53 (ilometri #e calea 2erata si la 55 (ilometrii #e drumul national de
+mnicu Blcea.
,es#re evenimentele cu lar" rasunet 0n istria romnilor la care a luat
#arte si #o#ulatia din ,ra"asani ne amintesc monumentul bastionului sacru/
ridicat 0n amintirea lu#tei dintre eteristi si turci din 1H21/ si bustul lui Tudor
0
1 @. Bl&ceanu/ I. Iano ? Oraele +om&niei/ .d. Odeon/ $ucureti/ 1CCH/ #". 1C9
1
23
Bladimirescu din #arcul central/ de%velit 0n 1C9:/ o#era scul#torului B.
*astasescu.
Orasul ,ra"asani/ orasul de la #oarta sudica a judetului/ este renumit
datorita celebrelor sale #od"orii cunoscute 0nca din vremuri straveci. Binurile de
,ra"asani au #artici#at/ de-a lun"ul anilor / la di2erite e)#o%itii internationale si
nationale/ 2iind ras#latite cu di2erite medalii si di#lome. Istoria viticulturii
dra"asenene este o"lindita la Gu%eul viei si vinului din strada 23 !u"ust.
Orasul ,ra"asani este un centru industrial de%voltat avnd idrocentrala
#e rul Olt/ constructii de masini +OTI !-TO- K.*TI !-TO/ industrie cimica
si industria alimentara.
6ectorul a"ricol este 2oarte de%voltat. 6T!TI-*.! de C.+C.T!+I 6i
'+O,-CTI. BITICO<! din 1C3E a obtinut cteva soiuri de stru"uri de mare
#roductivitate si calitate deosebitsa. !"ricultura mai cu#rinde si sectorul cerealier
si 2erme %ootenice/ com#le)e avicole si a#icole. 'o#ulatia acestui centru urban
este de 22EC3 locuitori.
3n 0m#rejurimi se #ot vi%ita 1 comuna Ionesti/ centru viticol si #o#as
turistic/ ruinele castrului 'ons !luti re%ervatia de cerb lo#atar/ 6te2anesti a2lata
la 5 (ilometri de ,ra"asani unde se a2la casa memoriala a 2olcloristului Teodor
$alasel/ Ctitoria din 6erbanesti a2lata la sud de 6te2anesti/ 6citul ,obruta
6te2anesti monument istoric/ <un"esti- monument istoric ctitorie a domnitorului
Constantin $rncoveanu/ cu o valoroasa #ictura de 'rvu Gutu reali%ata 0n
19::.
"#RE$U
Oras situat 0n vestul judetului Blcea/ 0n de#resiunea subcar#atica cu
acelasi nume ce 2ace #arte din 6ubcar#atii Oltetului/ la con2luenta #raielor
+mnestilor/ -rsanilor cu <uncavatul. <a sud-vest se 0nalta Ga"ura 6latioarei/ la
vest ,ealul Coasta Cerbului/ iar la sud ,ealul Otesani ;ata. 'erimetrul construit
se a2la la altitudini cu#rinse 0ntre 45: metri si 52: metri catre nord nord-vest
'rima scoala se 0n2iintea%a aici 0n 1H3H. =ore%u este un traditional centru
al ceramicii #o#ulare1 din 1C91 se or"ani%ea%a 0n luna iunie/ TL+@-<
C.+!GICII 7COCO6-< ,. =-+.J8.,e alt2el la Casa de Cultura se #ooate
vi%ita .)#o%itia de ceramica/ iar diverse colectii de arta #o#ulara #ot 2i vi%itate
la mesterii din cartierul olarilor. Ceramica de =ore%eu este reali%ata dintr-o
ar"ila e)trasa din ,ealul *eamtului.
24
,ocumentar =ore%u este mentionat #rima data 0n tim#ul lui Blad
Calu"arul la 5 s#tembrie 14H9. !se%area evoluea%a initial ca loc de #o#as #e
drumul de sub munte ce unea +mnicul Blcea de Tr"ul Kiu. ,u#a 19H: a
devenit cunoscut ca Tr"ul =ore%u . 'o#ulatia este de 93EH locuitori.
3n 0m#rejurimi se #ot vi%ita1 ansamblul de aritectura medievala
Gmastirea =ure%u ctitorit de Constantin $rncoveanu 0n 1E:9 - 1EC9/ Costesti
unde se "aseste o colectie mu%eala de aritectura $istrita/ Ceile $istritei
Blcene/ 'estera cu <ilieci si 'estera =aiducilor. Ganastirea monument istoric si
de aritectura !rnota ctitorita de Gatei $asarab.
Ca%area turistilor 0n orasul =ore%u este #osibila la #o#asul turistic
6tejarii.
1
CALIMANE!%I CACIULA%A
Construind castrul de la !rutela/ romanii au desco#erit aici i%voare de
a#e minerale si termale #e care le-au 2olosit #entru vindecarea ranilor si
0nlaturarera durerilor reumatismale/ continund #robabil mai vecile traditii dacice.
'este secole/ 0ntr-un articol a#arut 0n 1H92 0n 7Curierul romnesc8 se
mentionea%a e2ectul tera#eutical acestor a#e/ iar doi animai tr%iu ,r. GeQer/
trimis de domnitorul @ri"ore @ica 7sa caute a#e minerale #rin tara8 a 2acut o
scurta #re%entare a celor desco#erite 0n aceste locuri.
<a mijlocul veacului trecut/ dili"enta lui *a#oleon al III ? lea al ;rantei
#o#osea aici #entru a lua a#a necesara tratamentului recomandat acestuia de
dr. Carol ,avilla.
3n 1HEH se 2acea #rima anali%a cimica a a#ei si cinci ani mai tr%iu
a#area recunoasterea internationala a acestora/ #rin medaliile obtinute la
e)#o%itia de la Biena. <a e)#o%itia internationala de alimentatie si a#e minerale
de la $ru)ellles/ din anul 1CH3/ #robele de a#e minerale de aici au 2ost
distinse cu 7,i#loma de @rand 'ri)8 si medalia de aur. !sta%i/ mii de tursti din
tara si de #este otare sosesc #entru tratament/ odina sau re2acerea
#otentialului de munca 0n aceasta statiune de #e valea Oltului. O statiune
vece ca atestare/ dar noua #rin aritectura si dotarile medicale/ o adevarata
#erla a Oltului.
!se%are "eo"ra2ica
1
@. Bl&ceanu/ I. Iano ? o#. cit./ #".14:
25
Orasul este situat la #oalele Car#atilor Geridionali/ 0n de#resiunea Kiblea -
$erislavesti/ #e #artea drea#ta a Oltului/ dominata 0n #areta de nord de
evantaiul 2ormat de muntii Co%ia41EEH metri5 ? *arutu 415:C metri5/ munceii
<otrisorului/ de2ileul Oltului si valea <otrisorului. !ltitudine 2E: ? 2H: metri/ climat
blnd/ colinar/ 2ara scimbari bruste de tem#eratura 4media anuala S1: "rade
Celsius5/ deosebit de 2avorabil curei balneare/ 0n tot tim#ul anului. ,urata mare
de stralucire a soarelui/ re"im moderat al vnturilor #e directia nord ? sud/ aer
mereu 0m#ros#atat de #adurile din a#ro#iere.
Cai de !cces
,rumul national 9 sau euro#ean H1/ $ucuresti ? +mnicu Blcea 195
(ilometri/ Calimanesti ? Caciulata 1H (ilometri/ cale 2erata.
;actori *aturali de Cura
!#e minerale sul2uroase/ clorurate/ bromurate/ sodice/ calcice/
ma"ne%iene/0n majoritate i#otone cu o minerali%are totala cu#rinsa 0ntre :/5 ?
11/4C "Il #rovenite din i%voare naturale si din sonde/ 2olosite att 0n cura interna
ct si 0n cea e)terna.
Indicatii Tera#eutice
<a Calimanesti ? Caciulata ? Co%ia se tratea%a cu e)celente re%ultate
a2ectiunile reno ? urinare/ secele #osto#eratorii ale rinicilor si cailor urinare/
a2ectiunile tubului di"estiv si "landele ane)e
!#ele termale din %ona si celelalte dotari de care dis#une statiunea
maresc mult aria a2ectiunilor tratabile. !st2el/ se tratea%a aici bolile a#aratului
locomotor/ s#ondio%a/ #oliartrite/ s#ondiliteancilo%ante/ disco#atii/ secele
#osttraumatice/ entorse etc.
Gicrostatiunea Co%ia dis#une de o sectie ultramoderna de idrotera#ie/
care cu#rinde/ 0ntre altele/ dus subacval si dus scotian/ bai "alvanice cu acid
carbonic/ si namol sa#ro#elic si saune.
'e ln"a #rocedurile balneare se a#lica si tratamente cu #roduse
"eriatrice. 6tatiunea dis#une de cabinete de cosmetica si stomatolo"ie. Toate
tratamentele 0n aceasta statiune se e)cuta 0n 9 ba%e de tratament/ dotate cu
a#aratura moderna.
26
$a%a de Ca%are si !limentatie 'ublica
Ca%area se 2ace 0n otelurile Central din Calimanesti/ Blcea din
Caciulata/ Co%ia si Oltul din Co%ia/ case de odina / casute 0n #o#asurile
turistice 6eaca/ !rutela/ ct si 0n Casa de odina si tratament a sindicatelor.
Gasa se serveste 0n #ensiuni/ restaurante/ bu2ete/ ceainarii si terase.
'entru a"rement1 sala de jocuri mecanice/ #o#icarie mecanica/ cluburi/ terenuri
de s#ort/ #limbari cu va#orasul sau barca #e lacul de acumulare/ #iscine
aco#erite si desco#erite cu a#a termala drumetii 0n masivul Co%ia . .)cursii
#entru vi%itarea monumentelor istorice si a celor mai #itoresti %one din judetul
Blcea si 0n judetele limitro2e/ cinemato"ra2e s#ectacole cultural artistice/ teatru/
mani2estari s#ortive
Obiective Turistice
- Com#le)ul aritectural si ctitoria lui Gircea cel Gare de la Co%ia a 2ost
%idit 0ntre anii 13HE-13HH/ monument de aritectura medievala romneasca.
Co%ia a 2ost #rinci#alul model al aritecturii reli"ioase din Balaia vreme de
#atru secole.
- Castrul !rutela 4139 ?13H era noastra5
- +e%ervatia naturala Co%ia/ cu o su#ra2ata de 5.::: ectare/ re#re%inta o
arie cu o valoare #eisa"istica deosebita 0n care mediul natural nu a su2erit
modi2icari 0nsemnate #rin activitatea antro#ica anterioara si 0n care se mentine
un ecilibru 0ntre 2actorii de mediu si activitatea umana.
- 'arcul Ostrov este un #arc minunat destinat #limbarilor si odinei/ 2iind
0nconjurat de a#ele 0nvolburate ale Oltului.
&AILE #LANE!%I
!2lat 0ntr-un #itoresc cadru natural/ cu o clima #lacuta si bo"ate resurse
idrominerale/ statiunea s-ade%voltat din vremuri straveci. -nii certcetatori
a2irma ca numele localitatii Olanesti #rovine de la olanele din care se 2aceau
a#eductele romane din aceasta statiune .
<ocalitatea este atestata documentar 0n 1529/ cnd voievodul +adu de la
!2umati 0ntareste 2ratelui sau !lbu si s#atarului +adu toate #ro#ietatile #e care
le-a avut +adu @oran 0n Olanesti.

,esco#erita #e la mijlocul secolului al >BIII - lea/ anali%ate din #unct de
vedere cimic 0n 1H3: si mentionate 0n 1H39 0n #rima lucrare de balneolo"ie
"enerala a#aruta 0n +omnia/ a#ele minerale ale acestei statiuni au #rimit
27
medalia de aur la e)#o%itia internationala de la Biena din 1H93. Calitatile
tera#eutice ale a#elor minerale de la $aile Olanesti sunt cotate asta%i #e acelasi
#lan cu cele de al $aden $aden/ TarlovQ ? BarQ/ !i) les $ains etc.
!se%are @eo"ra2ica
.ste ase%ata #e valea rului Olanesti/ 0ntr-un cadru natural deosebit de
0ncntator/ 0n #artea drea#ta a vaii Oltului la 1H (ilometri de munici#iul +mnicu
Blcea/ altitudine 45: metri/ 0n mijlocul unei de#resiuni subcar#atice/ 0ncisa
s#re nord de coline si dealuri/ avnd 0ntre C:: ? 1::: metri altitudine.
Climat cu in2luente mediteraneene cu #resiunea atmos2erica cu#rinsa 0ntre
942/2 m iarna si 93H/2 mm vara/ nebulo%itatea 0n "eneral sca%uta/ tem#eratura
medie anuala este de H/5 "rade Celsius si verile sunt racoroase iar verile sunt
blnde. Be"etatia bo"ata determina o%oni2icarea #uternica a atmos2erei.
Cai de !cces1
-Cale 2erata $ucuresti ? 6ibiu cu o#rire 0n +mnicu Blcea N
-,rumul *ational 9 4. H1 5 $ucuresti ? +mnicu Blcea S drumul national
E4 ! #na 0n statiune N
- ,rumul national E9 Tr"u Kiu ? +mnicu Blcea S drumul national E4 !
- ,ra"asani ? +mnicu Blcea S drumul natiomal E4 ! N
Indicatii Tera#eutice
3n statiunea $aile Olanesti #ro2ilul major este tratarea bolilor a#aratului
urinar/ ale bolilor a#aratului di"estiv si "landelor ane)e 1 2icat/ ve%ica biliara /
#ancreas / a bolilor de nutritie si de metabolism. 3n ultimul tim# a luat am#loare
tratarea bolilor aler"ice/ att cele cutante/ di"estive/ ct si bolile aler"ice
res#iratorii .
;olosirea a#elor sul2uroase din i%voarele 9 si 15 de la Olanesti 0n
tratarea a2ectiunilor aler"ice de ti#ul urticariei/ #uri"o ec%emelor si a altora/
administrate 0n cura e)terna/ ct si #er os si injectat/ au trecut cu succes
#roba tim#ului.
3n asociere cu #ro2ilul major se mai tratea%a la Olanesti boli ale
sistemului nervos central si #eri2eric/ reumatismul cronic de"enerativ si
abarticular/ #recum si boli O+< si "inecolo"ice .
6tatiunea are si o ba%a de tratament cu instalatii #entru bai calde cu
a#a minerala la cada. .)ista 24 de buvete de unde #acientii iau a#a minerala
28
0n conditii de ma)ima i"iena/ instalatii #entru inalatii si aerosoli/ sala #entru
"imnastica medical/ masaj si 0m#acetari de #ara2ina.
$a%a de Ca%are si !limentatie
Ca%area se 2ace 0n otelul Olanesti/ 'arn"/ case de odina toate dotate
cu 0ncal%ire centrala si casute la #o#as turistic. Gasa se serveste 0n restaurante
bu2ete/ terase/ #ensiuni si ceainarii.
Obiective Turistice
Gonument Istoric #rovenit din !lbac satul lui =orea N
Balea Ceii drumul national E4 !/ 0n stan"a s#re vest .
&AILE #V#RA
! 2ost declarat oras 0n anul 1C29 si are o #o#ulatie de circa 3::: de
locuitori. Becile risoave aduc #rima mentiune des#re i%voarele minerale din
@ovora/ la 21 se#tembrie 1C4C. 6e vorbeste des#re otarele Occinei =inta/
0ntarita lacasului monaal de catre voievodul +adu cel Gare/ care sunt 2i)ate si
la 7 Br2ul care 2ierbe8 situat 0ntre @atejesti si 'rajila de unde actualmente se
e)tra"e a#a minerala . ,in aceasta in2ormatie se #oate tra"e conclu%ia ca a#ele
din 7Br2ul care 2ierbe8 au 2ost 2olosite em#iric 0nca din evul mediu
,octor !. $ernard ? conducatorul laboratorului de cimie al univresitatii din
$ucuresti - e2ectuea%a #rimele anali%e cimice ale a#elor minerale 0n 1HH4/ iar
0n 1HHE acestea sunt reanali%ate de catre in"inerul !n"el 6ali"nQ/ 0nce#ndu ?
se 2olosirea lor #e scara mai lar"a la tratarea militarilor su2erin%i . Tot 0n acest
an "eneralul dr. * 'o#escu Jorileanu studia%a a#ele din #unct de vedere al
actiunilor 2i%iolo"ice si tera#euticeN in urma re%ultatelor obtinute/ se iau masuri
de ca#tarea i%voarelor si construirea stabilimentelor de bai/ de vile si de
oteluri si de or"ani%area trans#ortului bolnavilor #na 0n statiune.
!se%are @eo"ra2ica
.ste situata la o altitudinede 33: ? 3H: metri #e valea #rului =inta/
0ntr ? o %ona cu 2armec deosebit. .ste ase%ata 0n %ona subcar#atica a Blcii/ la
2: (ilometri de +mnicu Blcea. $ene2icia%a de un climat dulce/ cu in2luente
mediteraneene/ cu veri racoroase si ierni blande si de o serie de 2actori
naturali de cura care au creat 2aima statiunii.
;actori *aturali de Cura
- !#ele minerale/ renumite #entru calitatile tera#eutice si varietatea lor N
29
- *amolul mineral si namolul sa#ro#elic 2osil N
Indicatii tera#eutice
!ici se tratea%a1
- !2ectiuni ale a#aratului res#irator N
- !2ectiuni ale a#aratului locomotor N
- !2ectiuni neurolo"ice #eri2erice si centrale N
- !numite boli asociate N
6tatiunea dis#une de 1
- Instalatii #entru bai calde cu a#e minerale iodurate N
- $a%in cu a#a mineralaN
- Instalatii #entru 0m#acetari cu namol cald N
- Instalatii #entru bai cu esenta de brad N
- Instalatii #entru (inotera#ie N
- $uvete cu a#a minerala #entru cura interna N
- !erosoli N
- 'osibilitati de investi"atie 2unctionla si 0n sco# dia"nostic N
$a%a de Ca%are si !limentatie
Ca%area se 2ace 0n =otelul 'arc/ Oltenia/ case de odina si doua
#o#asuri turistice/ Casa de odina a sinducatelor. !limentatia #ublica se 2ace
#rin restaurante/ #ensiuni/ bu2ete/ ceainarii/ terase.
!"rement
- 6ala de jocuri mecanice N
- 'o#icarie 0n aer liber N
- Cluburi N
- $iblioteci N
- 6ala de cinemato"ra2 si s#ectacole de teatru N
- Terenuri de s#ort N
- 6trand 0n aer liber cu a#a iodata si dulce N
- .)cursii #entru vi%itarea unor locuri istorice N
Obiective turistice 1
- Gu%eul de istorie si carte vece N
- Ganastirea ,intr-un <emn N
- Ganastirea 6ur#atele N
30
- 'iscul $aba ;loarea N
&RE$#I
Oras situat 0n nordul judetului Blcea. !se%at #e valea <otrului 0n
a#ro#ierea con2luentei acestuia cu Oltul 0n de#resiunea <ovistei unde ocu#&
com#artimentul cu acelasi nume din sud vestul acesteia .
6ituat 0n cadrul #itoresc al unei de#resiuni intramontane/ orasul este
strajuit la nord de culmile Guntilor <otrului/ 0n imediata sa a#ro#iere a2lndu - se
vr2ul Turtudeanu sau $re%oi si la sud Guntii Ca#atnii .
'rima atestare documentara datea%a din 159E 0ntr ? un document emis
de cancelaria lui +adu 'aise/ cnd a#are cu numele actual.
:1
<oclitatea s ? a
de%voltat #e 2ondul unor activitati le"ate de #astorit si lucrul la #adure.
<ocalitatea a 2ost declarata oras 0n anul 1CEH .
3m#reuna cu ase%arile 0nconjuratoare localitatea are o #o#ulatie de 9555
locuitori . <ucrarile de amenajare idroelectrica a <otrului au 2avori%at de%voltarea
orasului 0n ceea ce #riveste industria si as#ectul edilitar .
3n 0m#rejurimi se #ot vi%ita1
-'e Balea Oltului/ la circa 1:/5 (ilometri #e drumul national 9 euro#ean
H1 Cornetu/ ctitoria vornicului Gares $ajescu N
-Co#aceni 4 12 (ilometri comuna +acovita 5 unde se "asesc ruinele
catsrului roman 'raetorium N
-+acovita cu ruinele unui alt castru roman N
- !menajarile idro ? electrice <otru ? Ciun"et Galaia si $radisor N
-Guntii <otrului si ai Ca#atnii N
3n aval #e Balea Oltului la H (ilometri se a2la #o#asul turistic <otrisor.
:2
#CNELE MARI #CNI%A
6tatiune se%oniera - 2unctionea%a numai vara ? localitatea are traditii veci
0nca de #e vremea daco ? romanilor/ 2iind le"ata de e)#loatarea sarii/ e)istenta
din abundenta aici .
3n jurul anului 1H33 se trece la 2olosirea a#ei sarate din asa numita 7
$alta rosie8 la bai calde 0ncal%irea reali%ndu ? se cu bolovani 0ncinsi #e 2oc.
0

1
O2iciul judeean de turism ? o#.cit./ #".22
0
2@. Bl&ceanu/ I. Iano ? o#. cit../ #". 121
2
31
'rimul studiu asu#ra acestor a#e minerale s- a reali%at 0n anul 1HE3 de doctor
'at%elt din $ucuresti/ care semnalea%a e2ectele tera#eutice ale acestor a#e .
3n ultimele decenii s?au 2acut noi amenajari #rin moderni%area vilelor/
amenajarea #lajelor/ a bailor. ! 2ost dat 0n 2unctiune un restaurant/ un
cinemato"ra2/ un #o#as turistic modern cu bun"alouri.
Cerectarile areolo"ice din %ona atesta 2a#tul ca 0n #erimetrul actualei
localitati Ocnita se a2la $uridava dacica .
!se%are @eo"ra2ica
.ste situata 0ntre coline 0m#adurite/ la H (ilometri de +mnicu Blcea.
Climat de deal si coline cu o tem#eratura medie ce oscilea%a 0ntre 2: ? 22
"rade celsius .
;actori tera#eutici
!#a lacului elioterm/ namolul sa#ro#elic 2osil au 2acut vestita statiunea
Ocnele Gari .
Ginerali%area a#elor din Ocnita de#aseste 25: " *aClIl . ,e aici se
e)tra"e si solutia de sare concentrata #rinci#ala materie #rima a Combinatului
de 'roduse 6odice @ovora .
$a%a de Ca%are si !limentatie 'ublica
Ca%area se 2ace 0n vile #recum si 0n bun"alouri si casute. Gasa se
serveste la #ensiune / restaurant / bu2ete.
!"rement
- Cinemato"ra2 N
- 6ala de s#ectacole/ teatru/ mu%ica / mani2estari cultural ? artistice N
- Terenuri de s#ort N
- ,rumetii si #limbari 0n aer liber N
Obiective turistuce 1
- +e%ervatia areolo"ica $uridava ,acica N
- .)#o%itia de areolo"ie N
- ;a"ul Giului N
- <acul ,oamnei N
- Gonumentul eroilor .
V#INEA!A
32
,in $re%oi #e valea <otrului/ la 92 de (ilometri de +mnicu Blcea
#atrundem 0n statiunea Boineasa/ 0n2iintata 0n 1CH1 .
Boineasa si 0m#rejurimile sale daruiesc cele mai de#line satis2actii
iubitorilor muntelui si ai 2rumusetilor naturii. Guntii <otrului/ cu #ajisti 0nsorite
0ntre #aduri de brad / molid si 2a"/ vaile cu lacuri #o#ulate de #astravi/ cu cei
#itoresti si cascade 0ns#umate/ constitue o adevarata 0ncntare.
!se%are @eo"ra2ica
.ste am#lasata 0ntr ? un cadru natural deosebit de #itoresc/ #e valea
rului <otru/ la #oalele muntilor cu acelasi nume. 6ituata la o altitudine de E5:
metri/ inconjurata de #aduri de coni2ere si 2oioase/ cu un climat subal#in /
blnd/ cu aer #ur si o%onat/ bo"at 0n aerosoli si esente volatile de brad.
6tatiunea o2era 0n orice anotim# o atmos2era de liniste si deconectare.
Indicatii Tera#eutice
!ici se tratea%a1 a2ectiuni ale a#aratului locomotor/ ale cailor res#iratorii/
nervo%a astenica / surmenaj 2i%ic si intelectual/ alte boli asociate si odina .
!"rement 1
-$iblioteca N
-6ali de vi%ionare de #ro"rame TB N
-Club de vacanta cu discoteca s i jocuri distractive N
-6ala de s#ectacole si #roiectii 2ilmeN
-Terenuri de s#ort N
-.)cursii #entru vi%itarea locurilor istorice si #itoresti din judet si din
0m#rejurimi N -,in Boineasa/ #e soseaua 0n curs de as2altare/ se urca s#re
Balea Ganaileasa/ ajun"ndu ? se 0n statiunea Bidra.
1
1
@. Bl&ceanu/ I. Iano ? o#. cit./ #". 13:
33
CAPITOLUL II
,.<IGIT!+.! ;O+G.<O+ ,. T-+I6G
2.1 T-+I6G-< $!<*.!+
34
Blcea se 0nscrie #rintre judeele cu 2ond balnear remarcabil/ ceea ce a
2&cut ca activitatea balnear& s& aib& o vece tradiie i s& cunoasc& o am#l&
de%voltare aici.
,incolo de evoluia circulaiei turistice din ultimii ani determinat& de 2actori
conjuncturali/ neconcludeni #entru tendinele #e termen lun" ale turismului
balnear/ cercet&rile i studiile e2ectuate asu#ra cererii turistice releva e)istenta
unei im#ortante cereri #oteniale a #o#ulaiei romneti #entru turismul de
s&n&tate.
'rin urmare turismul balnear vlcean are sarcina de a-i menine tradiia
i renumele 0n condiiile unei concurene tot mai a#ri"e/ de a se de%volta i
ada#ta tendinelor internaionale/ #astrnd 0ns& #rodusul turistic balnear local
nealterat.
'e #lan internaional/ turismul #entru 0ntreinere i re#unere 0n 2orm& este
0neles ca o noiune su#erioar&/ #entru o o2erta de servicii ce 0n"lobea%a att
domeniul turismului balnear ct i turismul recreativ/ de odin&.
3n ceea ce #rivete turismul balnear/ #e #iaa euro#ean& se constat& noi
tendine1
- o 0nde#artare de cura medical& tradiional&/ catre servicii ce vi%ea%&
meninerea s&n&t&ii/ 2itness i 0ntreinerea 2rumuseiiN
- includerea 0n #ro2ilul staiunilor a serviciilor de s&n&tate 7nebalneare8 ?
2oarte scum#e 0n alte &ri/ cum ar 2i tratamentele stomatolo"ice/
tratamentele cosmetice / etc.
- s#eciali%area unor staiuni #entru cura recu#eratorie i #ro2ila)ie #e
se"mentele co#ii si s#ortivi.
3n #rivina turismului recreativ/ asociat acum/ 0n mod obli"atoriu turismului
balnear/ constat&m scimb&ri im#ortante 0n #re2erinele #o#ulaiei/ ast2el1
- se dorete combinarea activit&ilor 7cu s#eci2ic balnear8 cu #limbari 0n
natur&/ scurte drumeii montane/ cure de micare i activit&i s#ortive/
#laja/ baie/ 0not/ etc.
- sunt c&utate att trandurile termale 0n aer liber/ #icinele aco#erite/
saunele/ terenurile de s#ort dar i s#aiile amenajate #entru #icnic/
boAlin"/ discotecile/ s&lile de s#ectacol/ ca%inourile/ etc.
35
Toate acestea trebuiesc am#lasate 0n staiuni 0n aa 2el 0nct accesul
turitilor s& 2ie 2acilitat de amenaj&ri 4sosele / #arcari5 de in2rastructura
cores#un%atoare.
6e a#recia%& c& doar 0mbinarea celor doua 2orme de servicii turistice --
balnear i recreativ - #oate duce la revitali%area i de%voltarea #e viitor a
staiunilor vlcene.
3n #lus este necesar& o ra#id& moderni%are a otelurilor/ #ensiunilor/
locurilor de cam#are i altor 2orme de ca%are din ariile turistice menionate.
,easemenea este de dorit a#ariia 2ormulelor de #arteneriat #ublic ? #rivat la
nivelul unor re"iuni cu mare #otenial turistic 0n domeniul balnear/ 0n cadrul
c&ruia s& 2ie asociate 0ntre#rinderi oteliere inde#endente din mai multe staiuni/
#uternic s#rijinite de administraiile locale.
+emodelarea com#le)elor balneare vlcene/ 0n sensul s#eciali%arii si
ada#t&rii noilor cerine/ la #osibilit&ile 2inanciare ale clientelei interne i e)terne/
este obiectivul esenial ce trebuie urm&rit cu #erseveren&/ eliminndu ? se
totodat& inadecv&rile 2unctionale i or"ani%atorice "enerate de veciul conce#t al
7turismului balnear de masa8.
+esursele idrotermale deosebite ale judeului nostru au dus la
de%voltarea 0n tim# a unor staiuni balneoclimaterice de renume.
C&lim&netiul / Ol&netiul / @ovora i Ocnele Gari sunt nume cunoscute de
toat& lumea / cu o carte de vi%it& im#resionant&.
BAILE OLANESTI ? staiune situat& la 2: (m. nord-vest de +mnicu
Blcea / este sin"urul loc din ar& unde se e2ectuea%& tratament #entru
desensibili%area or"anismului la bolnavii cu diverse a2eciuni aler"ice/ #rin injecii
cu a#& mineral& sul2uroas& i%oton& N deasemenea se mai 2ac tratamente #entru
unele boli #ro2esionale 4into)icatii cianice cu metale "rele/ G" / 'b si Jn5.
6taiunea $&ile Ol&neti este una dintre #uinele localit&i din ar& care
0ntrunete 0n ci# armonios doi 2actori naturali de cur&1 2actorul climatic i
2actorul idromineral constituit din a#ele minerale.
$&ile Ol&neti ocu#& #rimul loc #rintre staiunile balneoclimaterice din
+omnia 0n ceea ce #rivete num&rul de i%voare .
1
1
're2ectura judeului Blcea/ Consiliul judeean Blcea ? 6trate"ia de de%voltare i #romovare a
turismului 0n judeul Blcea/ 2::1/ #". 35
36
'rimele stabilimente balneare au 2ost ridicate la Olaneti la 0nce#utul
secolului al >I>-lea / iar renumele lor a 2acut ra#id 0nconjurul .uro#ei.
Gedaliate cu aur la .)#o%iia Internaional& de la Biena ? 1H93/ a#ele
minerale de la Ol&nei au 2ost anali%ate din #unct de vedere cimic 0nc& din
1H3:. Cele #este 3: de i%voare minerale e)#loatate i ast&%i / #lasea%&
Olanetiul #e unul din locurile 2runtae 0n .uro#a / #e acelai #alier cu !i) les
$ains / $aden-$aden sau TarlovQ-BarQ.
$&ile Ol&neti re#re%int& sin"urul loc din ar& unde se e2ectuea%&
tratament #entru desensibili%area or"anismului la bolnavii cu diverse a2eciuni
aler"ice/ #rin injecii cu a#& mineral& sul2uroas& i%oton&N de asemenea se mai
2ac tratamente #entru unele boli #ro2esionale ? into)icaii cu metale "rele/ G"./
'b. Ri Jn.
CALIMANESTI CACIULATA ? staiune balneoclimateric& de mare renume
se "asete am#lasat& la 1H (m. nord de +mnic / la altitudinea de 2E: m. Cele
5::: de locuri de ca%are i ba%ele de tratament moderne asi"ur& un con2ort
deosebit vi%itatorilor.
Ca#tate cu ajutorul unor sonde de mare adncime 4cca 1.2:: m.5/ cele 12
i%voare de a#e minerale atermale i doua termale / sunt 2olosite 0n tratamentul
balnear de cura interna s#eci2ic a2ectiunilor a#aratului ci"estiv / e#atobiliar / renal
de nutriie i metabolism N la C&ciulata se 2ac i tratamente ale a#aratului
locomotor / ale sistemului nervos #eri2eric i ale unor boil #ro2esionale.
'entru a evidenia calit&ile tera#eutice ale acestor a#e e su2icient sa
amintim c& *a#oleon al III-lea / la recomandarea doctorului Carol ,avila / se
trata cu a#a minerala adus& cu di"ilenta de la i%voarele din C&lim&neti.
3n staiune 2uncionea%a o secie clinica a Institutului de Gedicina ;i%ica/
$alneoclimatolo"ie i +ecu#erare din $ucureti/ #recum i ba%a clinic& a
catedrei de s#ecialitate din cadrul Institutului de Gedicin& i ;armacie din
ca#ital&.
BAILE GOVORA ? staiune renumit& #entru tratamentul a2eciunilor
res#iratorii/ O.+.<./ di"estive i ale a#aratului locomotor.
3n2iintat& 0n 1HHE staiunea $&ile @ovora este una dintre cele mai bo"ate
din lume 0n a#e minerale iodate ? a doua din .uro#a ? i unica 0n +omnia /
#rin marea concentrare de elemente cimice a2late 0n a#&.
37
6ituat& la 21 (m. sud-vest de +mnicu Blcea / la o altitudine de cca 35:
m. 0ntr-o %ona deluroas& / 0m#&durit& cu 2a"/ stejar i brad/ staiunea
bene2icia%& de un climat dulce/ cu in2luene mediteraneene/ avnd un aer
#uternic o%onat/ bo"at 0n aerosoli i ioni ne"ativi.
$&ile @ovora sunt recomandate 0n cure interne sau e)terne ale a#aratului
res#irator/ locomotor/ ale sistemului neurolo"ic #eri2eric sau central i 0n anumite
boli asociate.
Trebuie totui s& menion&m ca 0n aceste orae staiuni se #ractic& doar
aa numitul turism 7la bai 7/ celelalte 2orme de turism 7mai s#ortive8 2iind 0nca
0ntr-un stadiu inci#ient.


2.2 T-+I6G-< GO*T!*
Turismul montan bene2icia%& de condiii deosebite de ca%are i #etrecere a
vacanelor 0n staiunile de acum celebre/ Boineasa i Bidra.
Jona montan&/ re#re%entnd 1I3 din su#ra2aa judeului/ o2er& atracii
2ormidabile1 cei/ cascade/ #eteri/ #este H: de trasee marcate i 0ntreinute/
#osibilitatea #ractic&rii al#inismului/ sciului/ #escuitului i vn&torii s#ortive/
#recum i numeroase #uncte de belvedere.
3n cadrul "ru#ei montane 'aran"-Cindrel se 0nscrie i #itoreasca Balea
<otrului/ a2lat& 0ntre Guntii <otrului 42.2245 si Guntii <atoritei 42.:E35. 6e im#un
#rivirii #eisaje al#ine deosebite 1 2orme "laciare s&lbatice/ asem&n&toare cu cele
38
din !l#i/ de2ileul i cataractele <otrului/ lacurile "laciare din a#ro#ierea Obriei
<otrului de la @albenul i 'etrimanu/ dar mai ales am#lul domeniu sciabil din
Guntii <atoritei.
!ccesul 0n aceast& %on& este 2avori%at de e)istena drumurilor naionale
,*9/ ,*9! i Transal#ina ,*E9!/ care str&bate de la sud la nord/ la #este
2.::: m altitudine Guntii 'aran" si Cindrel.
!rmonia teritoriului/ #rivelitile de o rara 2rumusee din de2ileele Oltului/
<otrului/ <otriorului i $istriei/ salba de lacuri de acumulare/ dintre care nu
#utem s& nu amintim $radiorul i Bidra/ #rtiile de sci i traseele turistice/
toate la un loc 2ac ca turistul s& se simt& bine i s& revin& 0n aceste locuri.
Jona montan& a judeului Blcea cu#rinde de 2a#t #atru #erimetre oarecum
distincte 1
a) Staiunile de pe Valea Lotrului, respeti! Voineasa, Vidra "i O#$r"ia
Lotrului%
#& 'ara Lo!i"tei din st$n(a Oltului, pe uloarul Curtea de Ar(e", )uii,
*eri"ani, C$ineni%
& *arul Naional Co+ia%
d& ,ona Munilor C-p-$nii.
;iecare dintre aceste #atru #erimetre are #robleme s#eci2ice ce #ot 2i 0ns&
re%olvate #e termen mediu/ ast2el 0nct #atrimoniul natural de care dis#un/ s&
#oata 2i #us 0n valoare.

a& Staiunile de pe Valea Lotrului, respeti! Voineasa, Vidra "i
O#$r"ia Lotrului

Staiunea Voineasa
6taiunea Boineasa este o staiune #ermanent&/ situat& 0ntr-un cadru
natural deosebit de #itoresc/ #e valea rului <otru/ la #oalele munilor cu
acelai nume. 6ituat& la o altitudine de E5: metri/ 0nconjurat& de #&duri de
39
coni2ere i 2oioase/ cu un climat subal#in/ blnd/ cu aer #ur i o%onat/ bo"at 0n
aerosoli i esne volatile de brad.
6taiunea o2er& 0n orice anotim# o atmos2er& de linite i deconectare.
#uncte tari 1
- %ona montan& cu resurse naturale/ altitudine moderat& 4E5:-9:: m5/ climat
subal#in blnd cu veri r&coroase i ierni blndeN
- atracii deosebite 1 #escuit 0n rurile <otru/ Boineia i 0n lacurile $r&diorN
vn&toarea 0n #&durile din 0m#rejurimiN
- %ona bine 0m#adurit&/ #ro#ice e)#loat&rilor 2orestiere.
#uncte slabe1
- ba%a material& din turism/ res#ectiv ba%a de ca%are si tratament trebuie
moderni%ateN
- ine)istena unei ba%e cores#un%atoare de a"rement att 0n ceea ce
#rivete celelalte activit&i s#ortiveN
- li#sa in2ormaiilor #rivind traseele turistice din %on&.
Vidra este o staiune montan& a2lat& la #este 12:: m altitudine/ care
o2er& o #l&cut& recon2ortare i #racticarea unor s#orturi de iarn& i de var&.
#uncte tari 1
- %ona montan&/ recomandat& att 0n se%onul rece ct i 0n cel cald/ cu
un #eisaj i resurse naturale deosebite/ #ro#ice #ractic&rii s#orturilor de
iarn&/ altitudine 14::-145: m/ cu aer #uternic o%onat/ bo"at 0n ioni ne"ativi
i esene volatile de brad/ "rad de #oluare %ero
- ba%a de a"rement 1 e)istenta unei #rtii de sci amenajate si a unei
instalatii de trans#ort #e cablu 4telescaun5N #osibilitatea #racticarii de sci
nautic si alte s#orturi #e a#aN
- atracii deosebite 1 #escuit de #&str&vi 0n rul <otru i 0n lacul Bidra/
vn&toare 0n 0m#rejurimi.
#uncte slabe 1
- ba%a material&/ a carei construcie trebuie 2inali%at&N
- alte amenaj&ri/ dotari i moderni%&ri ce trebuie reali%ate ct mai curnd.
O#$rsia Lotrului, staiune montan&/ a2lat& 0n curs de moderni%are/
#ermite #racticarea s#orturilor de iarn&/ 0ntlnindu-se #riveliti miri2ice.
40
#uncte tari 1
- %ona montan&/ recomandat& att 0n se%onul rece ct i 0n cel cald/ cu
un #eisaj i resurse naturale deosebite/ altitudine 14:: m./ cu aer #uternic
o%onat/ bo"at 0n ioni ne"ativi i esente volatile de brad/ "rad de #oluare
%ero N
- atracii deosebite 1 #escuit de #&str&vi 0n rul <otru/ vn&toare 0n
0m#rejurimi / vi%itarea lacului "laciar Clcescu.
#uncte slabe
- ba%a material& ? 0n #re%ent e)istnd doar un cam#in" cu casue N
- ine)istena unei ba%e de a"rement N
- ine)istena in2ormaiilor #rivind traseele turistice din %on& .
#& 'ara Lo!i"tei din st$n(a Oltului, pe uloarul Curtea de Ar(e", )uii,
*eri"ani, C$ineni
Oara <ovitei din stan"a Oltului este ast&%i i%olat& de restul judeului/
neavnd drumuri de acces as2altate care s& #ermit& accesul turitilor 0n %on&.
.senial #entru acest #erimetru este/ #rin urmare/ s& se reali%e%e
moderni%area drumului ce lea"a comuna Cineni de comuna Ruici din judetul
!r"e.
-n asemenea traseu moderni%at/ #lus le"&turile lui cu Balea Oltului ar
#ermite s& readucem 0n actualitate #roblema turismului 0n Oara <ovitei. !r 2i
2ost #osibil ca/ 0n tim#/ aici s& a#ar& ceva asemanator culoarului +ucar-$ran.

& *arul naional Co+ia
Cu o su#ra2a& de 19.1:: a/ 'arcul *aional Co%ia include s#aii
im#ortante din masivul Co%ia i de asemenea s#aii muntoase din nord-vestul
Gunilor C&#&nii/ s#aiu cunoscut sub numele de *ar&u.
,ac& #n& 0n anul 1CHC e)ista +e%ervaia stiini2ic& com#le)a Co%ia-*ar&u
cu o su#ra2a& de 9.:C2 a/ la data de 29 ianuarie 1CC:/ Ordinul nr. 9 al
Ginisterului !#rlor/ 'adurilor si Gediului 0nconjurator stabileste obli"ativitatea
or"anelor silvice de a "os#odari 0n re"im de #rotectie 0nca 12 arii 0n a2ara
41
Guntilor +ete%at/ arii care erau numite 'arcuri *ationale/ 0ntre care se a2la si
Co%ia.
<a data de 4 decembrie 2::: 0n Gonitorul O2icial al +omniei nr. E25
este #ublicat& Ordonana de ur"en& nr. 23E #rivind re"imul ariilor naturale
#rotejate/ conservarea abitatelor naturale/ a 2lorei i a 2aunei salbatice/
ordonant& ce com#letea%& 0n mod 2ericit le"islatia #rivitoare la ariile naturale
#rotejate 0n "eneral si a Co%iei 0n #articular.
3n condiiile actuale ale de%volt&rii tenico-economice i ale cerinelor
societ&ii/ #rotecia 2actorilor naturali a devenit o #roblem& 2oarte com#licat&/
ajuns& la un "rad 2oarte 0nalt de institutionali%are/ #ractic la nivel mondial.
Inte"rat& 0ntrutotul 2enomenului de "lobali%are a #roceselor socio-#olitice/ se a2l&
0n #reocu#&rile multor or"anisme internaionale i "uvernamentale s#eciali%ate.
Oricare eantion de ecosistem #entru a 2i #rotejat trebuie inclus 0ntr-un
#ro"ram de su#rave"ere continu& i de cercetare 0n 2uncie de ambiana 0n
care se a2l& -I*C 4-niunea Internationala #entru Conservarea *aturii/ or"anism
ne"uvernamental al O*-5 a de2init ca arie #rotejat& orice teritoriu #recis
delimitat/ or"ani%at i amenajat i 0ntr-o anumit& 2orm&/ 0n masur& s& ras#und&
la obiectivele de conservare s#eci2ice.
: 1
'arcul natural re#re%int& o arie cu o valoare #eisa"istic& deosebit& 0n
care mediul natural nu a su2erit modi2ic&ri 0nsemnate #rin activitatea antro#ic&
anterioar& i 0n care se menine un ecilibru 0ntre 2actorii de mediu i
activitatea uman&.
'rin re%oluia celei de a >-a adun&rii "enerale a -I*C 4din noiembrie
1CEC/ de la *eA ,eli5 s-au ado#tat de2iniia de #arc naional i recomand&rile
c&tre "uvernele tuturor &rilor de res#ectarea normelor de constituirea unei ast2el
de unitati.
'arcul naional este un teritoriu relativ 0ntins/ asociind ecosisteme #uin
modi2icate sau nemodi2icate antro#ic/ cu s#ecii ve"etale i animale/ isturi
"eomor2olo"ice/ #uncte 2osiliere i 2enomene "eolo"ice de interes deosebit
stiini2ic i educativ/ inclu%nd #eisaje naturale de mare valoare estetic&.
.ste un teritoriu 0n care se a#lic& m&suri de ordin "uvernamental
#entru eliminarea oric&ror intervenii de e)#loatare i #entru res#ectarea totala a
0
1 're2ectura judeului Blcea/ Consiliul judeean Blcea ? o#. cit./ #". 32
1
42
condiiilor ecolo"ice/ "eomoe2olo"ice i estetice care justi2ic& instituirea #arcului
naional. -n teritoriu #osibil de utili%at 0n sco#uri recreative/ educative i
culturale. 3n limitele #arcului naional #ot 2i i sunt cu#rinse 1
- re%ervaii tiini2iceN
- re%ervaii naturale sub re"im #rivat care nu #ot 2i su#use controlului
statuluiN
- re%ervaii s#eciale de conservareN
- arii #o#ulate i e)#loatate su#use unor #lanuri de amenajare/ sunt
admise numai lucr&ri de 0ntreinere a ecosistemelor.
Gana"ementul unui #arc natural cu#rinde lucr&rile #ractice necesare
trans#unerii 0n #ractic& a conce#telor i #lanurilor #rivind ocrotirea i utili%area
teritoriului #arcului.
6arcinile administraiei #arcului se clasi2ic& 0n 4 domenii #rinci#ale1
1 1.sarcini de conducere i coordonare 0n interiorul #arculuiN
2.elaborarea i asi"urarea relaiilor de comunicare 0ntre #arc i
instituiile e)terne/ ca i 0n interiorul #arculuiN
3.r&s#underea #entru reali%area #ractic& a sarcinilor 2i)ate 0n cadrul
#arcului #e tema ocrotirii naturii/ 0ntreinerii #eisajului/ educaiei
ecolo"ice/ turismN
4.0nde#linirea sarcinilor #ro#rii de cercetare/ ca i iniierea i acordarea
de #remii i titluri 0n domeniul cercet&rii tiini2ice.
1
+es#onsabilitatea 0n ceea ce #rivete administrarea #arcului revin 0n
e"al& masur& ,irectorului 4administratorul #rinci#al5/ Consiliului de administraie
i Consiliului tiini2ic 4alcatuit din membrii titulari si membrii de onoare5. !ceste
com#onente trebuie s& colabore%e strns evitndu-se orice dis2uncionalit&i 0n
circuitul in2ormativ deci%ional.
d& ,ONA MUNTILOR CA*AT.NII
Gunii C&#&nii/ ce se 0ntind de la C&lim&neti #n& la Baideeni sunt
0nc& insu2icient cunoscui i #ui 0n valoare.
3n Gunii C&#&nii cele mai ridicate altitudini se 0nre"istrea%& 0n #artea
de vest a masivului *ar&u 41.55:m. 0n Crli"ele Olanestilor5. ,in acest nod
oro"ra2ic
1
1 're2ectura judeului Blcea/ Consiliul judeean Blcea ? o#. cit./ #". 35
43
#ornesc s#re nord numeroase contra2orturi muntoase scurte i 0nclinate iar s#re
Olt/ culmi cu as#ect de mucii #unctate de vr2urile1 6turii -13H:m/ ;oar2eca -
H59m/ 'laiul <otrisorului -H9Em/ vr2ul Olanetilor -141Em/ ,osul 'ammtului
-121Cm/ ;runtea lui ,at -119Cm.
Gai de#arte s#re vest/ cel mai cunoscut masiv este $uila-
Bnturaria1H4Cm/ care #rin 2ormele de relie2/ com#onentele 0nveliului ve"etal i
elementele de 2aun&/ ca i #rin #eisajele s#ecu2ice merit& a 2i inclus 0ntr-o arie
#rotejat& de mari dimensiuni/ mai ales ca e)ista deja re%ervatii naturale cu
#rotectie stricta 0n #erimetrul sau.
Garcarea traseelor/ construcia re2u"iilor i a cabanelor 0n %on&/
#o#ulari%area #rin &ri i #liante a acestui #arc su#ranumit 7'iatra Craiului8 a
vlcii ar 2i doar cteva m&suri ce ar #utea contribui substanial la introducerea
Gunilor C&#&nii 0n circuitul turistic naional si internaional.
Toate localitaile 7de sub munte8 au sarcina s&-i alabore%e #ro#riile
strate"ii de de%voltare a turismului 0n %on&/ innd seama de aceast& avuie.
'o#ulari%area traseelor turistice tradiionale/ marcarea unor itinerarii noi/
amenajarea de locuri de cam#are/ cabane/ #ensiuni/ #uncte de in2ormare/ toate
la un loc #ot stimula turismul i #ot re0nvia tradiia turismului 0n %ona montan&/
adic& drumeia.

2.3 T-+I6G-< C-<T-+!< 6I GO*!=!<
Turismul cultural este 2orma de turism care #oate asi"ura valori2icarea
inte"ral& a resurselor turistice antro#ice i 0n #rimul rnd a #atrimoniului cultural.
'atrimoniul cultural istoric judeean care 0n"lobea%& bunuri mobile i
imobile cu valoare deosebit&/ este o marturie a #otenialului creator al oamenilor
de #e aceste locuri binecuvntate de ,umne%eu/ ale 7Olteniei de sub munte8.
Baloarea deosebit& a %estrei #atrimoniale este con2erit& att de
com#onentele areolo"ice ct i etno"ra2ice/ res#ectiv monumente/ mu%ee 0n
aer liber 4Gu%eul 6atului de la $ujoreni/ Culele de la Galdareti5/ #recum i mai
ales s#lendida aritectur& de cult/ re#re%entativ& #entru evul mediu romnesc.
44
6alba de biserici si manastiri construite de voievo%ii munteni din judetul
Blcea constituie un serios motiv de mndrie locala dar si nationala.
!ici 0n 7Oltenia de sub munte8 se a2la cateva dintre #erlele +omniei/
constructii aritectonice unicat/ de o inestimabila valoare/ simboluri ale trecutului
si #re%entului ortodo)iei #e aceste malea"uri.
Batr& de s#iritualitate #otrivit& #entru linitea su2leteasc& judeul Blcea
renumit #entru 2rumuseea i varietatea #eisajului ocu#& locul I 0n ceea ce
#rivete "radul de concentrare al mn&stirilor/ multe din acestea 2iind unicat
#recum mn&stirea Co%ia/ =ure%i/ @ovora/ $istria/ ,intr-un <emn/ 6ur#atele/
!rnota i .#isco#ia +mniculu.
Gn&stirea !rnota este situat& la 5E (m. de +m. Blcea #e
teritoriul comunei Costeti/ ca#odo#era a aritecturii romnesti din acel veac a
2ost ridicat& 0n anul 1E34 de c&tre Gatei $asarab la 0nce#utul domniei sale/
a 2ost re#arat& i e)tins& de Constantin $rncoveanu 0ntre anii 19:5-19:E
i a#oi 7#re0nnoit&8 0ntre anii 1H52-1H5E de c&tre domnitorul $arbu Rtirbei.
+e#aratiile ulterioare nu au scimbat trasaturile initiale ale aritecturii/
#icturii si scul#turii. O su#erba #iatra tombala reali%ata de scul#torul sibian
.lias *icolai 0ntre"este mormntul domnitorului care este com#letat cu o
2rumoas& 2resc& vitiv& reali%at& de #ictorul 6troie din Tr"ovite.
Gn&stirea $istria situat& la 43 (m. de +m. Blcea #e teritoriul comunei
Costeti este ctitoria boierilor Craioveti i a 2ost ridicat& 0ntre anii 14C2-14C3/
a#oi re#arat& de Constantin $rncoveanu 0n anul 1EH4.
!ici se "&sesc moatele 62ntului @ri"ore ,eca#olitul aduse de $arbu
Craiovescu 0n anul 14C9.
Gn&stirea Cornetu este situat& la 45 (m. de +m. Blcea #e Balea
Oltului 0n comuna +acovia/ la 2 (m. de "ara Cornetu.
Gn&stirea Co%ia a 2ost %idit& 0ntre anii 13HE-13HH de c&tre Gircea cel
$&trn/ monument de aritectur& medieval& romneasc&/ #e #lan triconic/ cu
o savant& decoraie a 2aadelor.
Co%ia a 2ost #rinci#alul model al aritecturii reli"ioase din Balaia
vreme de #atru secole. 3n ciliile sale i - au "&sit ad&#ost mari c&rturari
#recum ;ilos-;ilo2tei/ Gardarie Co%ianul/
@anadie Co%ianul i alii. ,ou& morminte voievodale ad&#ostesc osemintele
marelui ctitor Gircea cel $&trn i ale mamei lui Giai Bitea%ul/ To2ana.
45
Gn&stirea ,intr-un <emn se a2l& la cca 3: (m. de +m. Blcea i a 2ost
ridicat& de !ncua/ 2iica ,oamnei Ciara i a lui Gircea Ciobanul i aa cum
s#une le"enda a 2ost construit& dintr-un sin"ur lemn de stejar.
Gn&stirea ;r&sinei situat& la cca 25 (m. de +m. Blcea/ 0n comuna
Guereasca. $iserica cu ramul 7!dormirea Gaicii ,omnului8/ cu 0ntre"ul
ansamblu de cl&diri 0n 2orm& de cetate/ este ctitoria 6ntului Calinic/ e#isco#ul
+mnicului care a %idit-o 0ntre anii 1HE1-1HE3 cnd o i s2inete. Biaa
monaal& de aici se c&l&u%ete du#& cea de la 62ntul Gunte !tos.
Gn&stirea @ovora/ ctitorie a lui Blad ,racul a 2ost ridicat& 0n deceniul al
cincilea al veacului al >B-lea. Gn&stirea avea s& devin& un centru cultural de
o deosebit& vitalitate. !ici a luat natere o coal& de co#iti i "ramatici 0ntre
care va str&lucii Giai Go)a/ autorul #rimei istorii universale limba romna.
,omnul O&rii +omneti Gatei $asarab a 0n2iinat aici 0n 1E39 o ti#o"ra2ie de
sub teascurile c&reia a ieit 'ravila de la @ovora/ cea dinti carte de le"i din
cultura romneasc&.
Gn&stirea =ure%i situat& la 5: (m. de +m. Blcea/ 0n oraul =ore%u. .ste
unul din cele mai valoroase monumente de art& 2eudal& din Oara +omneasc&/
o e)#resie des&vrit& a cunoscutului stil brncovenesc i un de#o%it de c&ri i
manuscrise #reioase. ,u#& ce a devenit ,omn al O&rii +omneti 0n anul
1EHH/ Constantin $rncoveanu a 0nce#ut lucr&rile de construire a com#le)ului
=ure%i/ care au 2ost 0nceiate 0n anul 1EC9.
Gn&stirea 6tnioara se a2l& #e teritoriul oraului C&lim&neti la 5 (m.
de "ara Turnu/ #e Balea '&ua-6tnioara. 3n anul 1949 s-a %idit o biseric& cu
osardia lui @eor"e Clucerul i a altor boieri din 'iteti/ #e vremea cnd
is#ravnic i e"umen la Co%ia era @enadie Trimandritul. 3n anul 19HH.
Gn&stirea a 2ost #ustiit& de n&v&litori/ biserica ars&/ iar c&lu"&rii omori.
Gn&stirea 6ur#atele a2lat& 0n comuna ;rnceti/ satul 6ur#atele la 33
(m. de +m. Blcea i la 3 (m. de Gn&stirea ,intr-un <emn are ramul
762nta Treime8.
Gn&stirea Turnu a#arine oraului C&lim&neti i se a2l& la E:: m. de
staia C;+ Turnu. .ste ae%at& sub muntele cel mare al Co%iei/ cu 0n2&iare
de turn/ de unde i denumirea de Gn&stirea Turnu. <a Turnu au si&strit 0n
ciliile de #iatr& care se v&d i ast&%i/ muli c&lu"&ri necunosui/ 0ntr-una din
46
ele si&strind ciar i mama celui dinti e#isco# al !r"eului/ Iosi2/ #e nume
Garta/ s2rit& din via& 0n anul 19C3/ anul instal&rii 2iului s&u ca e#isco#.
Gulimea mn&stirilor i sciturilor de #e actualul teritoriu al .#isco#iei
+mnicului/ se constituie 0n tot attea m&rturii ale credinei i evlaviei noastre
str&bune/ asu#ra istoriei naionale/ ca i asu#ra #uterilor creatoare ale #o#orului
romn. ;iecare 0n #arte re#re%inta un act de identitate naional&/ dovada
#erem#torie c& dac& naiunea romn& s-a #lamadit odata cu cretinismul ei/
acesta s-a #lantat or"anic 0ntr-un mediu a carui s#iritualitate/ mer"and 0m#reun&
i conto#indu-se #utea n&%ui s#re una din cele mai 2ericite sinte%e etnice ale
.uro#ei 7#o#or ortodo) de limba latin& 7.
Turismul 7 la mn&stiri 7 se de%volt& constant i trebuie s& a#reciem aici/
0n mod deosebit/ e2orturile de#use de .#isco#ia +mnicului #entru reconstrucia
unor mn&stiri i #entru reamenajarea altora/ unde s-au creat condiii deosebite/
att #entru viaa monaal&/ ct i #entru vi%itatori.
Obiectivele "enerale urmarite 0n acest domeniu #ot 2i sistemati%ate du#a
cum urmea%&1
a5 6usinerea aciunilor de conservare/ restaurare sau aci%iionare de
noi bunuri culturaleN 0mbo"&irea #e aceast& cale a coleciilor e)istente i
s#rijinirea cre&rii altora noi.
b5+eali%area unui centru de in2ormaii culturale inclusiv #entru turismul
cultural reli"ios/ 0n care sa 2ie #use la dis#o%iia cet&enilor toate am&nuntele
necesare.
c5 .)tinderea i moderni%area/ 0n locurile de #elerinaj a #arc&rilor/
construirea unor unit&i de ca%are moderne/ a unor unit&i de alimentaie #ublic&
cu s#eci2ic local/ a unor noi locuri de cam#are or"ani%at& etc .
d5 +eali%area de c&tre cei interesai a unoir itinerarii culturale i de
#elerinaj 0n jude/ intr-o "ama variat& i bene2iciind de servicii deosebite .
e5 !"rementarea circuitelor culturale cu 2ocuri de tab&r&/ "ust&ri la iarb&
verde cu s#ecialit&i ale "astronomieii romneti/ de"ust&ri de vinuri cules de
2ructe de #&dure/ etc .
25 3ncurajarea a#ariiei unor evenimente cu tematic&/ care s& se
des2&oare 0n cladirile sau #e locurile cu valoare istoric&.
47
"5 G&rirea animaiei i atractivit&ii mu%eelor #rin utili%area de actori 0n
costume de e#oc&/ a s#ectacolelor de sunet i lumin&/ #rin #re%ena meterilor
#o#ulari.
5 ,iversi2icarea "amei de #roduse v0ndute la mu%ee/ inclusiv a
obiectelor de cult s#eci2ice mn&stirilor.
i5 Balori2icarea #e #lan internaional a valorilor de e)ce#ie ale
#atrimoniului judeean #rin scimburi internaionale cu or"ani%area de e)#o%iii
tematice sau ateliere de creaie.
j5 3mbun&t&irea in2rastructurii "enerale a judeului/ cu #rec&dere 0n
%onele turistice/ #entru a 2acilita accesul vi%itatorilor 0n aceste #uncte.
Borbind des#re itinerarii culturale/ noi credem ca ar trebui ca %ona 7
Olteniei de sub munte 7/ 2ormat& din judeele Blcea i @orj s& 2ie #rivit& ca
un sin"ur 7bloc cultural 7 i #rin urmare s& 2ie #roiectate ast2el de itinerarii care
s& includ& Co%ia/ =ure%ul/ Tismana i 'olovra"i/ adic& obiective din ambele
judee.
!a cum/ 0n "eneral se vorbete des#re 7 mn&stirile din *ordul
Goldovei 7 i nu des#re cele din 6uceava sau *eam/ aa i la noi ar trebui
im#us& sinta"ma 7 mn&stirile din Oltenia de sub munte 7.
1

2.4 !@+OT-+I6G-<
!"roturismul este cea de a #atra direcie de de%voltare a turismului
vlcean . Ca s& cunoti cu adevarat Blcea / ca s& desco#eri bo"&ia #eisajelor
i #atrimoniul cultural/ s& 0ntlneti locuitorii s&i cu modul lor de via&/ cu
tradiiile i obiceiurile lor/ e)ist& cu adevarat o sin"ur& #osibilitate - vacanta la
ara . 3n judeul Blcea se 0ntlnete a"roturism montan/ viticol/ #astoral i
cultural.
!"roturism montan a2erent %onei de nord a judeului unde e)ist& un
bo"at 2ond cine"etic/ iar 0n a#ele de munte un bo"at 2ond de munte. .)ist&
#osibilitatea #ractic&rii vn&torii i #escuitului. 6e #ot or"ani%a 0n #erioada
se%onului de #escuit i vn&toare concursuri de de #escuit/ vnat/ urmate de
1
're2ectura judeului Blcea/ Consiliul judeean Blcea ? o#. cit./ #". 43
48
or"ani%area unor mese cu meniuri ba%ate/ 0n #rinci#al/ #e #re#arate din vnat
i #ete.
+e#re%entnd o treime din su#ra2aa judeului/ %ona montan& o2er& atracii
turistice variate1 2rumuseea #eisajului/ numeroase #uncte de belvedere/ cei/
cascade/ abru#tur i stnc&rii/ #eteri i un im#ortant domeniu sciabil.
,omeniul sciabil 0nsumea%& su#ra2ee considerabile 0n arealul Obria <otrului/
sub vr2urile Rte2an i C&rbunele/ 0n a#ro#ierea staiunii Bidra sub dealul =oilor
i curm&tura Bidruei. 3n staiunea Bidra un loc im#ortant 0n cadrul o2ertei de
a"rement 0l #oate constitui o ba%& #entru s#orturi nautice. 3n acest sens e)ist&
#osibilitatea amenaj&rii unui debarcader 0n a#ro#ierea %onei centrale a staiunii
dotat cu b&rci cu rame/ alu#e i va#orae.
!"roturism viticol s#eci2ic %onei ,r&"&ani i localit&ilor limitro2e unde se
"&sesc im#ortante domenii cultivate cu vi&-de-vie. +e"iunea este renumit& att
#e #lan intern ct i internaional #entru vinurile de o deosebit& calitate.
Totodat& aici se mai 0ntlnete i o reea de crame care atra"e un anumit
sector de turiti interesai 0n de"ustarea vinurilor i catalo"area bucetului
acestora.
!"roturism #astoral #racticabil att 0n ,e#resiunea 6ubcar#atic& =ore%u/
ct i 0n satele de oieri din de#resiunile subcar#atice/ sate de%voltate din #unct
de vedere economic/ dar care #&strea%& i elemente tradiionale de aritectur&/
etno"ra2ie i 2olclor i unde e)ist& i #osibilit&i de ca%are 0n locuine #articulare.
!"roturism cultural valori2icat #rin diverse circuite/ monumente culturale/
istorice/ aritecturale/ moderne sau medievale/ #recum i elemente de etno"ra2ie
i 2olclor. !ceast& 2orm& de turism se #oate #ractica 0n arealele1de#resiunea
6ubcar#atic& =ore%u 4Gn&stirea ure%i/ Centrul de Ceramic& 'o#ular& =ore%u5/
,e#resiunea @ovora-Ol&neti 4cu numeroase monumente istorice i aritecturale5/
,ealurile 6ubcar#atice/ Culoarul oltului/ Gunii Co%iei. O i#ortan& a#arte o #oate
avea turismul reli"ios #racticabil #e di2erite itinerarii/ bisericile i mn&stirile din
jude sunt obiective turistice deosebit de valoroase.
;ermele si #ensiunile a"roturistice/ ras#ndite #e 0ntre" teritoriul judetului/
#ractica un turism rural bine or"ani%at/ vlcenii 2iind recunoscuti #entru
os#italitatea lor 3n %ona rurala a judetului #oate 2i admirata o e)traordinara
aritectura #o#ulara 2oarte bine #astrat&/ mai ales 0n satele de deal i de la
49
munte. !ceai vocaie #entru 2rumos o vadete i ceramica #o#ular& de
=ore%u/ arta esutului covoarelor/ costumele #o#ulare etc .
!sociaia #entru turism rural/ ecolo"ic i cultural +m.Blcea #ro#une
doritorilor vacane idilice/ or"ani%ate 0n %one cu aer #atriaral/ 0n contact direct
cu natura/ cu ca%are 0n #ensiuni a"roturistice de doua i trei stele in
localitatile1 Calimaneti/ @ovora/ =ore%u/ Olaneti/ G&laia/ Baideeni/ Bl&deti i
Boineasa.
'reurile convenabile sunt un ar"ument 0n #lus #entru turiti/ #e lan"&
2rumuseea #eisajului/ e)istenta lacurilor de acumulare/ i%voarele minerale si
masivele de sare/ munii cu traseele lor turistice/ tuica de Blcea i cramele
,r&"&anilor.
3nce#ut 0n 1CC4/ #rocesul de #romovare a turismului rural 0n ara noastr&
se de%volt& cu "reutate/ a2lndu-se 0n acest momemnt cu mult sub #otenialul
de e)#loatare. ;actorii care contribuie la aceasta 0ncetineal& se numesc1 li#sa
im#lic&rii autorit&ilor locale 0n susinerea acestui ti# de turism/ necunoaterea
#rocedurilor ce trebuiesc #arcurse #entru atra"erea de 2onduri nerambursabile
#entru de%voltarea de a2aceri de turism local/ li#sa de in2ormaii in le"atur& cu
acest sector/ #recum i li#sa unei strate"ii clare de #romovare .
3n au"ust 1CC4/ @uvernul +omniei a ado#tat Ordonanta nr.E2/ #rivind
stabilirea unor 2acilitai #entru de%voltarea sistemului de turism rural din %ona
montana/ ,elta ,un&rii i <itoralul G&rii *e"re/ ado#tata i modi2icata ulterior
#rin le"ea nr.145I1CC4. !ctele normative au constituit #asul de #lecare 0n
le"i2erarea activit&ii de turismm rural/ 0n ba%a lor constituindu-se #rimele
#ensiuni a"roturistice.
Totui/ le"islaia 0n discuie s-a dovedit ine2icient& i neadecvat& st&rii de
2a#t a economiei 0n ansamblu si de aceea/ !utoritatea *aional& de Turism a
iniiat i 0naintat s#re a#robare "uvernului / Ordonanta nr.E3I1CC9/ ado#tat& i
modi2icat& de le"ea nr.1H9I1CCH.
Con2orm le"ii/ #ersoanele 2i%ice/ asociaiile 2amiliale i societaile
comerciale care au ca obiect unic de activitate asi"urarea de servicii turistice 0n
#ensiuni turistice i a"roturistice/ bene2icia%a de unele 2acilit&i/ #recum scutirea
de #lata im#o%itului #e venit res#ectiv #e #ro2it/ #e o #erioada de %ece ani de
la data clasi2ic&rii/ #rioritate la racordarea la reeaua electric&/ de alimentare cu
a#& i canali%are/ de distribuie a "a%ului metan sau de linii tele2onice .
50
,easemenea Ginisterul Turismului/ 0n colaborare cu asociaiile
#ro2esionale/ asi"ur& asistena tenic& de s#ecialitate i #re%int& "ratuit o2erta
turistic&/ 0n materialele i aciunile de #romovare 0ntre#rinse de birourile sale de
in2ormare turistic& din ar& i str&inatate.
'lata #entru consumul casnic de ener"ie electric&/ "a% metan i #entru
serviciile de telecomunicaii 0n #ensiunile res#ective se va 2ace la nivelul stabilit
#entru #ersoanele 2i%ice. <a acestea se adau"& acordarea de credite cu
dobnd& #re2erenial&/ #e o #erioada de %ece ani/ #entru de%volatrea i Isau
moderni%area ca#acit&ilor de ca%are/ dobnda 2iind stabilit& la nivel de 5:M din
nivelul de #e #iata bancar&.
Toate aceste #revederi le"islative se a#lic& #ensiunilor turistice sau
a"roturistice cu o ca#acitate de ca%are de #n& la %ece camere/ totali%nd
ma)im trei%eci de locuri i care 2uncionea%& 0n locuinele cet&enilor sau 0n
cl&diri inde#endente. 'rinci#ala condiie #entru ca dein&torii de #ensiuni s&
bene2icie%e de 2acilit&ile #rev&%ute este clasi2icarea cores#un%atoare serviciilor
acordate turistilor. ,re#tul de clasi2icare 0l are numai ,irecia @eneral& de
!utori%are i Control din cadrul Ginisterului Turismului/ iar aciunea const& din
obinerea unor avi%e i a#rob&ri necesare att clasi2icarii ct i omolo"arii.
2.5 T-+I6G-< 6'O+TIB RI ,. !@+.G.*T
Cnd discut&m des#re s#ort avem tendinta s& ne "ndim la 2otbal/ tenis
sau "imnastic&/ ca s& enumer&m doar cteva dintre disci#linele s#ortive 0n care
romnii e)celea%a.
Totui/ mai e)ist& i alte 2orme de a atra"e turiti/ 0n a2ara or"ani%&rii
marilor com#etiii de #e stadioane sau din salile de s#ort .
*e re2erim aici / cu #recadere/ la trei directii de actiune ce #ot duce la
am#li2icarea 2lu)ului de turisti 0n judetul nostru / res#ectiv 1 vnatoarea / #escuitul
si s#orturile muntelui .
'&durile i lacurile din Blcea o2er& un cadru natural deosebit de atractiv
#entru 0m#atimii de v&natoare i s#ort.
51
V$n-toarea/ s#ortul re"ilor/ a 2ost #recticat& #n& la revoluie de o
minoritate/ care i-o #utea #ermite.
!cum lucrurile se scimb& N tot mai multe #ersoane cu #osibilit&i
materiale doresc s& intre 0n ta"ma vn&torilor s#ortivi.
3n #lus/ 0n condrii +omniei 0ntlnim din ce in ce mai muli vn&tori
italieni/ "ermani sau 2rance%i. Toi acetia #ot aduce venituri judeelor care tiu
s&-i atra"&.
Blcea are/ de la natur&/ o bo"&ie mare/ aurul verde/ #&durea ce se
0ntinde #e 14H52 a/ ocu#nd locul doi 0n ar&.
Or"ani%aia 0n dois#re%ece ocoale silvice/ +omsilva - ;iliala Blcea s-a
a)at cu #rec&dere #e e)#loatarea i valori2icarea masei lemnoase N iat& 0ns& ca
a venit acum momentul s& ne interes&m mai 0ndea#roa#e de ceea ce #oart&
numele de 72onduri de vnatoare 7 din #&durile vlcene.
!cum acest #otential nu este #us #e de#lin 0n valoare .
O mai bun& cunoatere a 7domeniilor de vnatoare 7/ a cabanelor/ a
traseelor montane/ a locurilor de #o#as i cam#in"/ toate la un loc #ot duce la
m&rirea e)#onenial& a num&rului de ast2el de amatori de turism s#ortiv ce ne
vor vi%ita judeul 0n mod or"ani%at. Ins#ectoratul #entru re"im cine"etic/
asociaile de vn&tori s#ortivi. +omsilva i autorit&ile locale vor trebui s&
anali%e%e 0m#reun& 2elul 0n care #oate 2i #us mai bine 0n valoare #otenialul
cine"etic al judeului i cum #ot 2i or"ani%ate serviciile cone)e acestui ti# de
turism s#ortiv.
*esuitul sporti!/ #e lacurile si rurile judeului nostru/ este un domeniu
ce se cere "rabnic or"ani%at/ re"lementat i e)#loatat 0n bene2iciul comunit&ilor
locale.
,ac& ast&%i se #ractic&/ din #&cate/ un #escuit aotic i de multe ori in
a2ara le"ii/ e)istnd 0ntotdeauna scu%a 7 s&r&ciei8 braconierilor de oca%ie/ 0n
viitor acest s#ort #oate evolua c&tre 2ormele civili%ate #e care deocamdat& le
vedem doar la televi%or.
Consider&m c& trebuie "ndit un #ro"ram de amenajare al lacurilor
judeului #entru #iscicultur& i #escuit s#ortiv/ aceasta im#licnd/ #e ln"a lucr&ri
de dra"aj i amenajare maluri/ debarcadere/ #uncte turistice/ restaurante cu
s#eci2ic #esc&resc/ locuri de cam#are etc .
52
<a acest #ro"ram de #ers#ectiv& 0i #ot aduce contribuia att instituiile
statului i s& ne "ndim la toi cei ce 2ac #arte din Comitetul de $a%in/ ct
i !sociaile de 'escari i mai ales comunit&ile locale re#re%entate #rin
Consiliile <ocale.
!l&turi de domeniile de vn&toare/ locurile i rruile amenajate
cores#un%ator #ot re#re%enta 0n viitor adevarate #uncte de atracie turistic&
#entru judeul Blcea .
Guntele ramne 0n continuare #lin de mistere/ de tainice cem&ri/ dar i
de s2id&ri la adresa #osibilit&ilor noastre 2i%ice #rin alp!"# $ !l#inismul este
unul dintre s#orturile e)treme. .)ist& din ce 0n ce mai muli amatori de ast2el
de sen%aii e)treme/ #e masur& ce #osibilit&ile materiale ale tinerilor cresc.
,ar/ #entru a-i atra"e 0n jude #e cei doritori s& #ractice al#inismul
este nevoie/ nu numai de muni cu trasee di2icile ci i de reclam& adecvat& i
de o 0ntrea"& lo"istic& #e #lan local.
.ste o direcie de aciune ce trebuie avut& 0n vedere de 0ntre#rin%&tori
dar i de autorit&i.
Borbind des#re turismul s#ortiv i de a"rement/ nu #utem omite s&
amitim la acest ca#itol i de taberele colare/ care/ #rin e)celen& se ocu#& cu
or"ani%area vacanelor #entru tinerele "eneraii.
Kudeul Blcea are o ba%a im#resionant& de ca%are #entru acest se"ment
7s#ecial8 de turiti/ res#ectiv co#ii i elevi i anume 1
T!$!+! COJI!
- situat& 0n 6taiunea C&lim&neti/ ln"a Gn&stirea Co%ia
- 2uncionea%& #ermanent cu 1:: locIserie i se%onier cu 1H: locIserie 0n
vile cu 2-E #aturi 0n camer&
- dis#une de cantin& #ro#rie cu 13: locIserie/ dou& cluburi/ ba%a s#ortiv&/
a#aratur& audio-video i #ractic& cultural s#ortiv&
- 0n %on& #ot 2i vi%itate1 Gn&stirea Co%ia/ Gn&stirea Turnu/ Gn&stirea
6tnioara/ Castrul +oman 7 !rutela 7/ 6taiunea C&lim&neti / +e%ervaia Co%ia-
,e2ileul
- "ara de debarcare1 C&lim&neti
T!$!+! $+!,I6O+
- este situat& 0n localitatea Galaia/ #e drumul ce lea"a Balea Oltului de
staiunea Boineasa
53
- 2unctionea%& #ermanent cu E: locIserie i se%onier cu 25: locIserie 0n
vile cu 2-4 #aturi 0n camer&
- dis#une de cantin& #ro#rie cu 15: locIserie/ club/ ba%a s#ortiva/
a#aratura audio-video i #ractic& cultural s#ortiv&
- 0n %on& #ot 2i vi%itate1 6taiunea Boineasa/ oraul $re%oi/ $arajul
$radisor/ Bidra/ Obria <otrului i #&str&v&ria .
- "ara de debarcare1 <otru
T!$!+! OC*IT!
- este situat& 0n staiunea Ocnele Gari
- 2uncionea%& se%onier cu H: locIserie 0n vile cu 2-2: #aturi 0n camer&
- dis#une de cantin& #ro#rie cu H: locIserie/ club/ a#aratura audio-video i
#ractic& cultural s#ortiv&
- 0n %on& #ot 2i vi%itate1 6taiunea Ocnele Gari/ 6taiunea Ocnia/ 6alina
Ocnele Gari/ mu%eul i ruinele Cet&ii dacice $uridava
- "ara de debarcare1 +mnicu Blcea
T!$!+! !+-T.<!
- este situat& 0n 6taiunea C&lim&neti/ la #oalele muntelui Co%ia
- 2uncionea%& se%onier cu 3:: locIserie 0n vile cu 2-1: #aturi 0n camer&
- dis#une de cantin& #ro#rie cu 2:: locIserie / un club/ a#aratur& audio-
video i #ractic& cultural s#ortiv&
- 0n %on& #ot 2i vi%itate1 Gn&stirea Co%ia/ Gn&stirea Turnu/ Gn&stirea
6tnioara/ Castrul +oman 7!rutela8/ 6taiunea C&lim&neti ? C&ciulata
- "ara de debarcare1 C&lim&neti
T!$!+! !+-T.<!
- este situat& 0n 6taiunea C&lim&neti/ #e malul stn" al Oltului
- 2uncionea%& se%onier cu 25: locIserie 0n vile cu 2-1: #aturi 0n camere
- dis#une de cantin& #ro#rie cu 15: locIserie/ un club/ a#aratur& audio-
video i #ractic& cultural s#ortiv&
- 0n %on& #ot 2i vi%itate1 Gn&stirea Co%ia/ Gn&stirea Turnu/ Gn&stirea
6tnioara/ Castrul +oman 7 !rutela8/ 6taiunea C&lim&neti - C&ciulata
- "ara de debarcare 1 C&lim&neti
Consider&m c& i #e se"mentul 7 taberelor colare 7 i al or"ani%&rii la
munte a vacanelor elevilor/ judeul nostru #oate deveni un concurent redutabil
#entru litoral i #entru muli alii.
54
+&mne s& 72or&m8 de%voltarea i moderni%area acestui sector i #robabil
satis2actiile nu vor 0ntr%ia s& a#ara.
3n s2rsit/ relie2ul variat al judeului/ #ermite or"ani%area altor doua ti#uri
de 0ntreceri s#ortive i anume la concursurile de orientare turistic& i la cele de
motocros.
.ste cunoscut 2a#tul c& 0n anul 2:::/ %ona montan& a Blcii a 2ost
inclus& 0n traseul raliului de motociclism i automobile de teren 'aris - Istambul
7 Gaster +aid 7 / #oriunea romneasc& #urtnd numele 7 Car#at +aid8.
! 2ost un 0nce#ut 2rumos ce ar trebui continuat i diversi2icat 0n viitor.
CAPITOLUL III
55
BAZA TEHNICO-MATERIALA
,es2&urarea activitaii turistice #resu#une e)istena/ al&turi de
elementelede atracie/ a unor mijloace materiale adecvate/ ca#abile s& asi"ure
satis2acerea cerinelor turitilor #e durata i cu oca%ia reali%&rii voiajelor. !ceste
mijloace cunoscute sub denumirea de ba%a tenico-materiala se #re%int&
0ntr-o structur& divers& i anume1 unit&i de ca%are i alimentaie / mijloace de
trans#ort/ instalaii de a"rement etc./ ada#tat& s#eci2icului nevoilor turitilor/
2unciilor economice i sociale ale turismului.
$a%a tenico-material& este re#re%entat& de ansamblul mijloacelor
tenice de #roducie utili%ate 0n sco#ul obinerii de bunuri i servicii s#eci2ice/
destinate consumului turistic.
$a%a tenico-material& 2olosete dre#t criteriu de clasi2icare destinaia
#rinci#al& i delimitea%& dou& mari cate"orii i anume1 ba%a tenico-material&
s#eci2ic turistic& i ba%a tenico-material& "eneral& 4in2rastructura5.
3.1 $!J! ,. C!J!+. 6I !<IG.*T!TI.
Ca#acitatea de ca%are ramne cel mai caracteristic element com#onent
al ba%ei materiale a turismului i #entru considerentul c& celelalte elemente ale
ba%ei materiale 0nde#linesc 2uncii mult mai etero"ene i deci #artici#& cu
#ondere relativ mai oscilant& la 0ncas&rile #rovenite din activitatea turistic&.
3n "eneral #rin ca#acitai de ca%are se 0ntele" acele dot&ri de ba%&
materiala care asi"ur& 0nno#tarea i odina turitilor #e o anumit& durat& de
tim# 0n ba%a unor tari2e determinate/ di2ereniate 0n 2uncie de "radul lor de
con2ort/ #erioada de an 4se%on5 0n care sunt solicitate serviciile de ca%are etc.
6tructurile de ca%are turistic& cu#rind 1 structuri oteliere/ e)traoteliere
si ne#ermanente.
a& struturi /oteliere
=otelaria este 2orma traditionala a ca%arii turistice.3n limbajul cotidian
se 2oloseste tot mai mult termenul de 7industrie oteliera8/ sau industria
serviciilor de ca%are si alimentatie care cu#rinde urmatoarele structuri de #rimire
otelul/ motelul/ #ensiunea/ anul/ care dis#un de servicii de ca%are si
56
alimentatie 2urni%ate 0n aceeasi incita/ cu s#atii de alimentatie individuali%ate si
cu #ersonal de servire adecvat.
Industria oteliera este re#re%entata de industria serviciilor de #rimire
care 2urni%ea%a servicii de ca%are si alimentatie a turistilor. Industria serviciilor
de #rimire turistice secundare este re#re%entata de totalitatea structurilor de
#rimire care o2era doar servicii de ca%are 4vile/ cabane/ bun"alouri/ cam#in"uri
#& struturi e0tra/oteliere 1
Ca%area e)traoteliera cu#rinde 1
+esedintele secundare re#re%inta unitatile de ca%are care #ot 2i 0n
#ro#rietate de#lina/ 0n co#ro#rietate sau #ro#rietate multi#la. Cea mai dinamica
dintre 2ormele resedintelor secundare este co#ro#rietatea/ care #resu#une
#ro"rame imobiliare vndute 0n co#ro#rietate si care include servicii si #restari
asi"urate de o societate de "estiune. !ceste resedinte sunt 2olosite de
#ro#rietari #entru u%ul #ro#riu/ dar si #entru a le 0nciria #rin intermediul unei
societati "estionare.
+esedintele secundare 0n muti#ro#rietate im#lica #osibilitatea unei 2amilii
de a-si #etrece vacanta 0n #ro#ria lor #ro#rietate cum#arnd un a#artament 0ntr-
un otel #entru un tim# #artajat denumit unitate de time sarin" 4T.6.5/ avnd
dre#tul de a-l 2olosi 0n sco# #ersonal/ de a-l ceda s#re 2olosinta unor #rieteni
sau rude sau de a-l 0nciria unor solicitanti.
!#artamentele mobilate ocu#a un loc im#ortant ca 2orma de ca%are
se%oniera/ 2olosindu-se ca modalitate su#limentara a o2ertei turistice 0n vr2urile
de se%on.
-nitatile sociale de ca%are reunesc sate de vacanta/ centre de
tineret/ anuri #entru tineret/ case 2amiliale de vacanta.
& struturi de a+are neper2anente 1
!cestea sunt re#re%entate de cam#in"uri/ %one de a"rement care sunt
or"ani%ate #e terenuri s#ecial amenajateN terenurile #ot 2i clasi2icate #e clase
sau se #ot amenaja #e orice teren cu acordul #ro#rietarului.
3n ba%a #revederilor =otarrii @uvernului nr. 112I1CC5 #rivind clasi2icarea
#e stele si cate"orii a structurilor de #rimire turistice/ 0n iunie 1CC5 a 2ost emis
Ordinul Ginistrului Turismului nr. 5E #entru a#robarea normelor metodolo"ice si
a criteriilor #rivind clasi2icarea #e stele si cate"orii a structurilor de #rimire
57
turistice. 3n con2ormitate cu actele normative amintite/ la care se adau"a si
Ordonanta @uvernului nr. E3I1CC9/ #ublicata 0n Gonitorul O2icial/ 'artea I/
nr.22I1CC9/ cu modi2icarile a#robate #rin <e"ea nr. 1H9I1CCH/ 0n judetul Balcea
2unctionea%a urmatoarele ti#uri de unitati cu 2unctiuni de ca%are turistica.
Ca%a&'(%)a%(a *!'+,l-% &* a&'.'a'( /-'(l(%+ 0! 1*0(,*l V2l&(a
tab. nr. 3.1
,enumirea
unit&ii
Cate"oria de
unitate
!m#lasament ;elul amenaj&rii 6ervicii o2erite
=otel =otelier& Cl&diri cu rece#ie
i s#aii de
alimentaie
6#eci2ice
Gotel =otelier& 3n a2ara localit&ii Cl&diri cu rece#ie/
camere
Ca%are
Bila ,e ca%are cu
ca#acitate
redus&
6taiuni
balneoclimaterice
Cl&diri
inde#endente/ 2&r&
rece#ie #ro#rie
Ca%are/ servicii
s#eci2ice
$un"alou ,e ca%are/
se%onier&/ cu
ca#acitate
redus&
6taiuni
balneoclimaterice
,in lemn/ %id&rie Ca%are
Cabane
turistice
,e ca%are cu
ca#acitate
redus&
!#ro#ierea
staiunilor balneare
Cl&diri
inde#endente
Ca%are i alte
servicii
Cam#in" ,e ca%are/
se%onier&
Condiii de
#arcare/ ca%are 0n
corturi
!ursa: 'relucrare du#& Ordonana Ginisterului Turismului nr. 5EI1CC5/ Gonitorul O2icial nr.
22:I1CC5/ Ordonana "uvernului nr. E3I1CC9
'ornind de la aceste acte normative 0ntlnim 0n judetul nostru
urmatoarele ti#uri de unitati cu activitate turistica 1
E.-l*,a "'%*&'*% 0( p%#%( '*%"'&+ 0! 1*0(,*l V2l&(a
tab. nr. 3.2
!*-<
*+.
C+T.
TI'-+I ,.
-*IT!TI
1CC5 1CCE 1CC9 1CCH 1CCC 2::: 2::1 2::2
1 =OT.<-+I 22 22 22 23 23 23 23 24
58
2 =!*-+I 6I
GOT.<-+I
4 5 5 5 4 4 4 4
3 C!$!*.
T-+I6TIC.
2 1 1 1 1 2 2 2
4 C!G'I*@-+I 4 4 4 4 4 4 4 4
5 BI<.
T-+I6TIC.
E2 E2 E3 E2 E3 E3 E3 3C
E T!$.+. ,.
.<.BI
2 1 1 1 2 2 2 2
TOT!< 1:2 1:1 1:2 1:2 1:5 11: 11: HH

,u#a cum se #oate observa din acest tabel/ otelurile si vilele turistice
domina #iata oteliera a judetului/ #onderea acestora modi2iccndu-se de la
H4M 0n 1CC5 la 93M 0n 2::2. !ceasta scadere se datorea%a scoaterii din
circuitul turistic 0n anul 2::2 a 24 vile ca urmare a de"radarii acestora.
,aca din #unct de vedere al ca#acitatii de ca%are/ judetul Blcea ocu#a
un loc 2runtas/ 0n scimb/ din #unct de vedere al "radului de con2ort/ cu
e)ce#tia unitatilor reali%ate 0n ultima #erioada/ majoritatea celorlalte nu sunt
ada#tate cerintelor turismului modern.
'utem remarca deasemenea/ #onderea 2oarteredusa a turismului montan/
0n totala contradictie cu #otentialul e)istemt 0n unele %one cum sunt1 Balea
<atoritei/ Guntii Ca#atanii/ Guntii ;a"aras/ %one total li#site de dotari si
amenajari #entru turismul or"ani%at.
Continua scadere a circulatiei turistice 0n "eneral si a turismului
international 0n s#ecial 4cu o #ondere de sub 2M din total5 se datoreste mai
multor 2actori 0ntre care trebuie sa mentionam conjuctura economica actuala/ dar
si slaba reclama ce se 2ace %onei noastre.
3n acest moment/ o2erta locurilor de ca%are din judet este re#re%entata/
0n #rinci#al/ de oteluri cu E9/5M din total locuri si de vile turistice cu 1:/CM/
celelalte ti#uri de unitati o2erind doar 21/EM din totalul locurilor de ca%are.
3n ceea ce #rivete circulaia turistica/ cu toate ca judeul Blcea o2er&
#osibilitai nenum&rate de odin& si tratament/ aceasta a 0nre"istrat sc&deri de
la an la an. !st2el/ 0n anul 2::1/ 2a& de anul 2:::/ num&rul turitilor ca%ai a
sca%it cu 5/CM/ iar 0n 2::2 2a& de 2::1/ cu 1/HM. 'onderea turitilor str&ini 0n
num&rul total al turitilor ca%ai se menine la un nivel 2oarte sc&%ut/ res#ectiv/
de 1/9M 0n 2:::/ iar la nivelul anului 2::2 de 2/1M/ ceea ce demonstrea%& c&
59
0nc& nu ne situ&m la standardele euro#ene sau internaionale 0n ceea ce
#rivete con2ortul unit&ilor de ca%are.
-n alt indicator care caracteri%ea%& "radul de ocu#are al ca#acit&ilor
de ca%are turistic&/ att #e jude/ ct i #e unit&i de ca%are/ este 7indicele de
utili%are a ca#acit&ii 0n 2unciune8.
I!0&(l( 0( *'l)a%( a &apa&'+, 0( &a)a%( 3! 4*!&,*!( 56)
tab. nr. 3.3
TI'-< -*ITPOII ,.
C!J!+.
!*-<
2::: 2::1 2::2 2::3
TOT!< K-,.O ,I*
C!+.
44/1 44/H 4C/9 52/E
=OT.<-+I 5C/E E4/E E4/C E:/E
=!*-+I 6I
GOT.<-+I
29/E 24/2 2E/4 2:/E
C!$!*. 13/1 3/2 2:/5 2:/2
C!G'I*@-+I 42/4 24/H 19/E 12/2
BI<. T-+I6TIC. 39/H 29/5 3H/2 31/C
T!$.+. ,. .<.BI E:/C 54/2 94/4 51/:
+ealitatea cotidian& demonstrea%& c& in2rastructura turistic&/ im#ortant&
i variat& la noi 0n jude/ din motive binecunoscute/ 0n ultimul deceniu nu a 2ost
nici 0ntreinut& cores#un%&tor i nici administrat& adecvat.
,ei 0n anul 2::3 num&rul unit&ilor de ca%are a crescut cu unu/
num&rul locurilor de ca%are a sc&%ut cu 15E. !ceasta se datorea%& 2a#tului c&
0n anul 2::3 au 2ost scoase din circuitul turistic un num&r de #atru vile din
localitatea C&lim&neti/ datorit& condiiilor im#ro#rii de ca%are.
3n acelai tim#/ au intrat 0n circuitul turistic un num&r de #atru
#ensiuni/ dou& 0n +mnicu-Blcea/ una 0n C&lim&neti i una 0n Ocnele Gari.
*um&rul turitilor a sc&%ut 0n anul 2::3 cu H/4M/ 0n tim# ce num&rul
0nno#t&rilor a crescut cu 1/CM. ,easemenea/ indicele de utili%are a ca#acit&ii
de ca%are 0n 2unciune a crescut cu 3/1M. ,in num&rul total de turiti/ C9/CM
au 2ost turiti romni i numai 2/1M turiti str&ini.
O alt& com#onent& a ba%ei tenico- materiale a turismului o re#re%int&
unit&ile de alimentaie #ublic&/ ce se adresea%& att re%idenilor/ ct i turitilor/
ceea ce 2ace di2icil& o anali%& ri"uroas& i detaliat& a #rinci#alelor tendine din
evoluia i structura celor destinate turismului. !cest se"ment este alc&tuit din
unit&i cu #ro2il com#le)/ menite s& asi"ure att condiii de servire a mesei/ ct
i de divertisment/ am#lasate 0n %onele turistice sau #e marile artere de
60
circulaie/ cu o varietate ti#olo"ic& i de con2ort/ similar& celei oteliere
2uncionnd 0ntr-o relaie de interde#enden& cu unit&ile de ca%are i 0nscriindu-
se/0n #rivina or"ani%&rii/ 0n tendina de concentrare 0n lanuri.
1
6erviciile de alimentaie se 0nscriu de asemenea/ 0n cate"oriile
#restaiilor de ba%& i au ca destinaii satis2acerea trebuinelor de ran& ale
turitilor/ dar i a unor nevoi de recreere i distracie. .le se de%volt& 0n relaie
cu serviciile de ca%are sau inde#endent de acestea.
3n reali%area e2ectiv& a serviciilor de alimentaie trebuie avut& 0n vedere
ada#tarea lor 2iec&rui moment al c&l&toriei/ s#eci2icul 2ormelor de turism i
#articularit&ilor se"mentelor de turiti.
Ca activitate econmic&/ alimentaia #ublic& este deosebit de com#le)&
i nu se re%um& doar la satis2acerea 0n e)clusivitate a nevoii consumatorului
turistic.
2
!bordat& #rin #risma #o%iiei sale de com#onent& a #rodusului turistic/
res#ectiv a serviciilor de ba%&/ alimentaia #ublic& determin& calitatea #restaiei
turistice 0n ansamblul ei/ in2luenea%& coninutul i atractivitatea o2ertei turistice
cu majore im#licii asu#ra dimensiunilor i orient&rii 2lu)urilor turistice.
3
-nit&ile de alimentaie destinate servirii turitilor se distin" #rin
urm&toarele caracteristici 2uncional ? comerciale1
1
1. +estaurantul ? este locul #ublic care 0mbin& activitatea de #roducie cu
cea de servire/ #unnd la dis#o%iia clientului o "am& diversi2icat& de #re#arate
culinare/ #roduse de #atiserie-co2et&rie/ b&uturi i unele #roduse #entru 2um&tori.
.)ist& di2erite 2orme de restaurant i anume 1
a5 +estaurant clasic ? local #ublic cu #ro2il "astronomic 0n care se
servete un lar" sortiment de #re#arate culinare/ #roduse de co2et&rie/ #atiserie
i 0n"eat&/ 2ructe/ b&uturi nealcoolice i alcoolice/#roduse de tutun/ etc.
1
+odica Ginciu ? .conomia turismului/ .d. -ranus/ $ucureti/ 2::1/ #". 1H5
2
Ioan Cosmesc ? Turismul/ .d. .conomic&/ $ucureti/ 1CCH/ #". 215
3
Istrate I. / $ran ;lorina/ +ou !nca @abriela ? .conomia turismului i mediul 0nconjur&tor/ .d.
.conomic&/ $ucureti/ 1CCE/ #". 199
1
Oscar 6na( ? .conomia turismului/ .d .)#ert/ $ucureti/ 2::1/ #". 1CC
61
!semenea restaurante se 0ntlnesc 0n +m. Blcea 0n centru1 -nion i 'arc/ iar
#e dealul Ca#ela restaurantul Ca#ela.
b5 +estaurantul s#eciali%at - servete un sortiment s#eci2ic de #re#arate
culinare i b&uturi care se a2l& #ermanent 0n lista-meniu/ 0n condiiile unor
amenaj&ri i dot&ri clasice sau adecvate structurii sortimentului 4#esc&resc/
vn&toresc/ rotiserie/ %aana/ dietetic/ lactove"etarian/ 2amilial/ #ensiune etc.5/
care 2ormea%& obiectul s#eciali%&rii. 3ntlnim 0n Blcea restaurantul !lutus/ 0n
cadrul c&ruia se #oate servi #e teras& 7berea la litru8/ situat 0n centrul oraului.
c5 +estaurantul cu s#eci2ic ? este o unitate de alimentaie de recreere i
divertisment care/ #rin dotare/ #ro2il/ inuta vestimentar& a lucr&torilor/meniurilor
recreative i structura sortimental& trebuie s& re#re%inte obiceiuri "astronomice
locale/ naionale i tradiionale ori s#eci2ice di2eritelor %one. ,in aceast&
cate"orie 2ac #arte1
Crama ? des2ace o "am& lar"& de vinuri/ acestea #utnd 2i servite att
0mbuteliate/ ct i ne0mbuteliate/ o2erite 0n cara2e sau c&ni din ceramic&.
3ntlnim crama Blceana.
+estaurantul cu s#eci2ic local ? #une 0n valoare bucataria s#eci2ica unor %one
"eo"ra2ice din tara. 3n Blcea se #oate vorbi des#re restaurantul 6eQtour /
unde o data #e sa#tamana se or"ani%ea%a seara "receasca.
+estaurantul cu s#eci2ic national - #une in valoare traditiile culinare ale unui
#o#or .
$raseria - asi"ura 0n tot cursul anului servirea consumatorilor/ 0n #rici#al
cu #re#arate reci/ minuturi/ un sortiment restrans de mancaruri/ s#ecialitati de
co2etarie-#atiserie/ bauturi nealcoolice calde si reci/ bauturi alcoolice 2ine si
un sortiment bo"at de bere, cum este braseria !lutus/ care se a2la 0n incinta
restaurantului !lutus/ situat 0n centru, pe terasa.
e5 $eraria - este o unitate s#eci2ica #entru des2acerea berii de mai
multe sortimente 0n reci#ienti s#eciali 4 ta#/ alba/ cana 5/ cum este restaurantul
Jimbrul situat #e $ulevardul @eneral Ga"eru.
25 @radina de vara - este o unitate amenajata 0n aer liber/ dotata cu
mobilier s#eci2ic de "radina si decorat 0n mod adecvat cum ar 2i Godern situata
vis-a-vis de cinemato"ra2ul cu acelasi nume.
62
2. $arul - este unitate de alimetatie cu #ro"ram de %i sau de noa#te/ 0n
care se serveste un sortiment diversi2icat de bauturi alcoolice si nealcoolice si o
"ama restransa de #re#arate culinare/ de e)em#lu barul Intim situat #e terasa.
3. -nitati de ti#ul 2ast-2ood
a5 +estaurant - autoservire. .ste o unitate de des2acere ra#ida/ 0n care
consumatorii 0si ale" si se servesc sin"uri cu #re#aratele culinare calde si reci si
bauturi alcoolice si nealcoolice la sticla.
b5 'i%%erie - unitate s#ecili%ata 0n des2acerea sortimentelor de #i%%a.
c5 6na(-bar - unitate caracteri%ata #rin e)istenta unei tej"ele - bar/ cu
un 2ront de servire care sa #ermita accesul unui numar mare de consumatori/
serviti direct la tej"ea cu sortimente #re"atite total sau #artial in 2ata lor.
4. Co2etaria - unitate s#eciali%ata #entru des2acerea unui sortiment lar" de
#rajituri/ torturi/ 2ursecuri/ in"etata/ bomboane/ #atiserie 2inana/ bauturi
nealcoolice calde si reci si unele bauturi alcoolice 2ine.
5. 'atiseria - unitate s#eciali%ata #entru consumul #e loc sau des2acerea
la domiciliu a #roductiei #ro#rii s#eci2ice / 0n stare calda/ cum este Giorita
,obritoiu din centru/ Calea lui Traian / nr.12E.
<ocalurile de alimentatie #ublica din +amnicul Balcea sunt de obicei
#rimitoare si o2era meniuri diverse/ multe dintre ele cu s#eci2ic romanesc.
+estaurantele mai cunoscute datorita traditiei sau calitatii serviciilor o2erite
sunt 1 !lutus/ Ca#ela/ Casa Balceana/ -nion/ $elvedre/ Javoi/ $ulevard/ 'arc/
;amilial/ Cina/ Tic-Tac/ !teneu - #ro"ram de noa#te/ *ord/ +iviera/ <otru 6ud/
Ca%ino/ 6u#ca/ Garmiv.
3
3.2 $!J! ,. !@+.G.*T
$a%a #entru a"rement cu#rinde o "am& de mijloace i dot&ri destinate
s& asi"ure #osibilit&i ct mai lar"i i diversi2icate #entru #etrecerea #l&cut& a
tim#ului liber de c&tre turiti. O "ru#are "eneral& su"erea%& varietatea i
1
DDD. O*I> . +O I B!<C.! I !@+.G.*T .
63
im#ortana acestei com#onente a ba%ei tenico- materiale destinate distraciilor 1
cluburi/ s&li de jocuri/ s&li #olivalente/ #arcuri de distracii.
3n reeaua de turism 2uncionea%& o im#ortant& ba%& de a"rement/ care
su"erea%& i multitudinea activit&ilor le"ate de #re%ena acestora 0n di2eritele
localit&i i unit&i turistice i anume1 #arcuri distractive/ discoteci/ jocuri
mecanice/ s#orturi a"rementive.
Cel mai 2recvent/ or"ani%area a"rementului de #articulari%ea%& #e 2ormele
de turism cunoscute/ clasi2icate/ 0n 2uncie de destinaiile de c&l&torie1
- de litoralN
- montan ? de var& i de iarn&N
- balnearN
- 0n orae 4#e trasee turistice5.
!@+.G.*T-< $!<*.!+ ? se de%volt& 0n "eneral 0n 2uncie de #ro2ilul
staiunii i "ru#ele de vrst& care 2recventea%& staiunea. !cesta #oate 2i
com#us din1
- tranduri termale 0n aer liberN
- #iscine aco#eriteN
- saune/ terenuri de s#ortN
- boAlin"/ carusele/ #rtii de sci/ s&niueN
- telescaun/ jocuri mecaniceN
- cinema/ bibliotec&N
- mu%ee/ discoteci/ s&li de s#ectacoleN
- s&li de audiiimu%icaleN
- #arcuri de a"rement ? distraciiN
- #iste de atletism/ teren #entru crosN
- ca%inouN
- s&li multi2uncionale/ cluburi/ etc.
6taiunea C&lim&neti-C&ciulata dis#une de1 sal& de jocuri mecanice/
#o#ic&rie mecanic&/ cluburi/ terenuri de s#ort/ #iscine aco#erite i desco#erite
cu a#& termal&/ cinemato"ra2e/ s#ectacole cultural artistice/ teatru/ mani2est&ri
artistice.
6taiunea $&ile-Ol&neti dis#une de sal& de jocuri mecanice/ discotec&/
#arc de a"rement/ s&li de s#ectacole.
64
6taiunea $&ile-@ovora dis#une de #o#ic&rie 0n aer liber/ sal& de jocuri
mecanice/ cluburi/ biblioteci/ sal& de cinemato"ra2 i s#ectacole de teatru/
terenuri de s#ort / trand 0n aer liber cu a#& iodat& i dulce.
3
Gijloacele i eci#amentele de a"rement e)istente 0n
%onele montane sunt re#re%entate de1 #rtii de sci/ #rtii #entru s&nii/
#entru bobN #atinoare arti2iciale/ #iscine aco#erite/ terenuri de 2otbal/ tenis/
bascet/ s&li #olivalente/ stadioane/ cinemato"ra2e/ biblioteci/ s&li cu jocuri/ etc.
3n ceea ce #rivete mijloacele i eci#amentele de a"rement 0n centrele
urbane/ #entru #etrecerea 0n mod #l&cut a tim#ului liber se are 0n vedere tot
ceea ce a creat civili%aia 0n domeniu i care se adresea%& 0n "eneral
#o#ulaiei re%idente/ dar i celor care vi%itea%& localitatea.
,intre mijloacele de a"rement din centrele urbane se #ot aminti1
4
marile
o"lin%i de a#& amenajate i dotate #entru a"rementN #arcurile i "r&dinile
#ubliceN #arcurile de distracie #entru co#ii/ trandurile amenajate/ ba%inele
s#ortive/ stadioanele i bibliotecile/ "r&dini %oolo"ice i botanice/ mu%ee/
e)#o%iii/ teatre/ cinemato"ra2e.
!tunci cnd se discut& des#re s#ort e)ist& tendina de a 2ace trimitere
imediat la 2otbal/ tenis sau "imnastic&. Totui e)ist& i alte 2orme de a atra"e
turitii/ 0n a2ara or"ani%&rii marilor com#etiii de #e stadioane sau din s&lile de
s#ort. 6e au 0n vedere aici trei direcii de aciune ce #ot duce la am#li2icarea
2lu)ului de turiti 0n judeul BlceaNres#ectiv1 vn&toarea/ #escuitul i s#orturile
muntelui.
'&durile i lacurile din Blcea o2er& un cadru deosebit de atractiv #entru
0m#&timiii de vn&toare i #escuit.
!. Bn&toarea/ s#ortul re"ilor/ a 2ost #racticat& #n& la revoluie de o
minoritate/ care i-o #utea #ermite. !cum lucrurile s-au mai scimbat/ tot mai
multe #ersoane/ cu #osibilit&i materiale doresc s& intre 0n ta"ma vn&torilor
s#ortivi. 3n #lus/ 0n codrii +omniei 0ntlnim din ce 0n ce mai muli vn&tori
italieni/ "ermani sau 2rance%i. Toi acetia #ot aduce venituri judeelor care tiu
s& 0i atra"&.
Blcea are de la natur&/ o mare bo"&ie/ aurul verde/ #&durea ce se
0ntinde #e o su#ra2a& de 2C2.192 a/ adic& 5:/9M din teritoriul judeului.
1
O2iciul judeean de turism ? o#. cit./ #".34
2
Oscar 6na( ? o#. cit./ #". 35C
65
O mai bun& cunoatere a domeniilor de vn&toare/ a cabanelor/ a
traseelor montane/ a locurilor de #o#as i cam#in"/ toate la un loc #ot duce la
m&rirea e)#onenial& a num&rului da ast2el de amatori de turism s#ortiv ce ne
vor vi%ita judeul 0n mod or"ani%at.
Ins#ectoratul #entru re"im cine"etic/ asociaiile de vn&tori s#ortvi/ +omsilva i
autorit&ile local(e vor trebui s& anali%e%e 0m#reun& 2elul 0n care #oate 2i #us
mai bine 0n valoare #otenialu cine"etic al judeului i cum #ot 2i or"ani%ate
servicii cone)e acestui ti# de turism.
$. 'escuitul s#ortiv/ #e lacurile i rurile judeului Blcea/ este un
domeniu ce se cere "rabnic or"ani%at/ re"lementat i e)#loatat 0n bene2iciul
comunit&ilor locale. ,ac& ast&%i se #ractic&/ din #&cate un #escuit aotic i de
multe ori 0n a2ara le"ii/ e)istnd 0ntotdeauna scu%a 7s&r&ciei8 braconierilor de
oca%ie/ 0n viitor acest s#ort #oate evolua c&tre 2ormele civili%ate #e care
deocamdat& le vedem doar la televi%or.
!l&turi de domeniile de vn&toare/ lacurile i rurile amenajate
cores#un%&tor/ #ot re#re%enta 0n viitor #uncte de atracie turistic& #entru judeul
Blcea.
C. Guntele r&mne 0n continuare #lin de mistere/ de tainice cem&ri/
dar i de s2id&ri la adresa #osibilit&ilor noastre 2i%ice #rin al#inism. Borbind
des#re turismul s#ortiv i de a"rement/ nu #ot 2i omise/ 0n acest domeniu/
taberele colare/ care #rin e)celen& se ocu#& cu or"ani%area vacanelor #entru
tinerele "eneraii.
<OC-+I ,. !@+.G.*T 3* +LG*IC- BL<C.!
@r&dina #ublic& J&voi ? a 2ost amenajat& 0ntre albia lar"& a rului
Ol&neti i ia%ul Gorilor/ ca 7loc de #reumblare obteasc&8 0n anul 1H5E.
Intrarea se 2ace #rintr-o #oart& monumental&. 3n cadrul acestei "r&dini #ublice
e)ist& un loc cu nu2eri/ 2ntni i monumente im#ortante.
3
'arcul Gircea cel $&trn ? am#lasat 0n centrul oraului/ este 0ncadrat #e
a#roa#e trei laturi de %iduri 0nalte/ cu contra2orturi. Intrarea se 2ace i dins#re
Teras&. 'arcul re#re%int& un loc iubit att de tineri/ ct i de vrstnici/ iar #n&
0n ani UE: era #rinci#alul loc de #limbare/ 0m#reun& cu $ulevardul Tudor
Bladimirescu i Terasa.
1
WWW. ONIX., ROI BL<C.!I !@+.G.*T
66
,ealul Ca#ela este un loc de #romenad& #re2erat de rmniceni. -n drum
#ietruit duce #n& la $oul de #iatr& ? loc cu semni2icaii le"endare/ de unde se
descide o #rivelite deosebit&.
;ale%a Ol&neti care are cale de acces din centru s#re cartierul
Ostroveni.
;ale%a Oltului 0n s#ecial noa#tea #rivelitea este minunat&.
'arcul Ostroveni este cel mai 7tn&r8 loc de a"rement/ am#lasat la
mar"inea oraului/ are ba%ine cu a#&/ terenuri s#ortive/ o "r&din& %oolo"ic&/ sat
de vacan&.
<OC-+I ,. !@+.G.*T 3* CP<IGP*.RTI-CPCI-<!T!
'arcul Ostrov este un #arc minunat destinat #limb&rilor i odinei 2iind
0nconjurat de a#ele line ale Oltului.
'arcul *aional Co%ia cu o su#ra2a& de 19.1:: a/ include s#aii
im#ortante din masivul Co%ia i deasemenea s#aii muntoase din nord-vestul
Gunilor C&#&nii/ s#aiu cunoscut sub numele de *ar&u.

3.3 $!J! ,. T+!T!G.*T
3n staiunile balneare concomitent cu s#aiile de ca%are/ s-a de%voltat i
o ba%& de tratament modern& inte"rat& 0n ba%a de ca%are. 3n cadrul acestor
ba%e se e2ectuea%& %ilnic mii de #roceduri #entru tratarea a2eciunlo 0ncadrate
0n monenclatorul OG6.
Ba)a 0( '%a'a#(!' 0! "'a,*!(a B+l( G-.-%a
67
6taiunea @ovora este #ro2ilat& datorit& 2actorilor naturali tera#eutici/
clim& i a#ele minerale e)istente 0n tratamentul bolilor a#aratului res#irator/ boli
oto-rino-larin"olo"ice i boli cronice ale a#aratului locomotor ca #ro2ile de ba%&.
3n "eneral #resiunea atmos2eric& 0n @ovora este caracteri%at& #rin uoare
variaii se%oniere/ deci 2oarte 2avorabil& tratamentului. !tt minimele ct i
ma)imele barometrice sunt mai accentuate 0n tim#ul iernii i mai atenuate vara.
,eci/ condiiile bioclimatice din toate anotim#urile sunt 2avorabile #entru
tratament balnear i climatic. $oiclimatul staiunii @ovora are aciune nes#eci2ic&/
tonic& i sedativ&/ 2actor im#ortant 0n tratamentul balnear.
!#ele minerale constituie 2actorii naturali de ba%& 0n tratamentul bolilor
indicate. !#ele minerale sunt s&rate-iodurate-bromurate/ s&rate-sul2uroase i
i%voare de cur& intern& cu a#& minerali%at&/ sul2uroas&/ bicarbonat&/ sul2atat&/
calcinat& sodic&/ ma"ne%ian&. .ste sin"ura staiune din ar& care aceste 2eluri
de a#e.
!#ele cloro-sodice iodurate bromurate cu de"aj&ri de "a%e sunt a#e de
adncime cu concentaie mare/ e)#loatate #rin sonde. @ovora este una dintre
cele mai bo"ate staiuni 0n a#e iodurate i bromurate din .uro#a. Goret o
citea%& a doua #e .uro#a/ du#& 'ecelebronne din !lsacia.
!#ele din @ovora conin #n& la 3H/3 m" la mie brom i iod #n& la
41/H m" la mie. !tt iodul ct i bromul sunt de ori"ine or"anic&/ re%ultate din
#utre%irea micilor al"e. Caracteristica a#elor de %&c&mnt este/ de asemenea/
#re%ena amoniului. 6unt a#e ca#tate 0n sonde/ la adncimi de la C:-1HE: m.
!#ele clorurate-iodurate-bromurate din sonde sunt a#e veci/ 2osile/ 2ormnd
#n%e-#un"i. !#ele de sond& avnd circulaie 0nceat& iar #e de alt& #arte
contactul dintre ele i rocile din jur 2iind 2oarte veci/ vor #re%enta o
minerali%are a#roa#e constant&.
!#ele de %&c&mnt de la @ovora sunt 0nsoite de emanaii de "a%e/ 0nct
unele sonde datorit& acestor emanaii de "a%e debitea%& 2&r& intervenia
#om#elor.
!#ele concentrate s&rate sul2uroase ca#tate de E #uuri sunt le"ate "enetic
de de#o%itele de sare din miocen ale de#resiunii i anume de ori%ontul isturilor
cu radiolari/ ori%ont alc&tuit din isturi ar"iloase/ bo"ate 0n sul2 de 2ier. 6unt a#e
cu o minerali%aie mare.
68
!#ele i%vorului de cur& intern& slab minerali%ate sunt caracteri%ate #rintr-o
concentraie mic& de idro"en sul2urat i clor/ dar bo"ate 0n bicarbonai. .le
a#ar din de#o%itele sarmaiene destul de abundente #e Balea =inei care sunt
2ormate s#re ba%& din marme ne"ricioase/ urmate a#oi de bancuri de nisi#/ cu
#acete de marme i intercalaii de "resii.
3
$a%a de tratament din staiunea $&ile @ovora dis#une de instalaii #entru
b&i calde cu a#e minerale/ 0m#acet&ri cu n&mol/ buvete #entru cura intern&/
instalaii #entru electrotera#ie/ instalaii #entru tera#ie res#iratorie.
Ba)a 0( '%a'a#(!' 0! "'a,*!(a B+l( Ol+!(7'
$&ile Ol&neti ocu#& #rimul loc #rintre staiunile balneoclimaterice din
+omnia 0n ceea ce #rivete num&rul de i%voare/ debitul total %ilnic al acestora/
ca i varietatea com#o%iiei i a concentraiei a#elor minerale.
'rimele studii cimice asu#ra a#elor mineral de la Ol&neti au 2ost
e2ectuate 0n anii 1H2C-1H3: de c&tre dr. Tarl ;riedric. 3n 1C1: dr. Ion
'uturianu a "ru#at i%voarele minerale 0n mai multe cate"orii du#& com#o%iia
cimic& i aciunea lor asu#ra or"anismului1
14 i%voare iodurateN
E i%voare sul2urate i clorurat sodiceN
4 i%voare cu "a%e diureticeN
4 i%voare bicarbonat sodic/ cu emanaii abundente de "a%eN
2 i%voare #ur"ativeN
2 i%voare 2eru"inoaseN
2 i%voare avnd com#o%iie mi)t&N
3n anii1C2:-1C22 idro"iolo"ul dr. Trett de la 2irma 7+um#ul8 din Biena 0n
urma studiilor e2ectuate la $&ile Ol&neti/ a ajuns la conclu%ia c& debitul i
tem#eratura a#elor minerale r&mn constante sau varia%& 2oarte #uin. 3n urma
anali%elor/ 0n 1C2E i%voarele minerale din Ol&neti/ du#& concentraie au 2ost
clasi2icate 0n 3 "ru#eN
a#e i#otone 4 i%voarele minerale nr. 24/12/11/14/1:/E5
a#e i%otone 4 i%voarele minerale nr. 5/9/3:5
a#e 2oarte uor i#ertone 4 i%voarele minerale nr. 1C/3/2:5
+adioactivitatea a#elor minerale din $&ile Ol&neti/ a atras deasemenea
interesul cercet&rilor de-a lun"ul tim#ului. !st2el aceste studii au ar&tat c&
1
,inculescu Bir"il/ 'etraru Constantin ? $&ile @ovora staiune balneo-climatic&/ .d. Girador/ 1CC2/ #". 25
69
raddioactivitatea a#elor minerale este sub valoarea normal& #entru a#ele de
su#ra2a&/ deci nu sunt a#e minerale radioactive.
3n statiunea $aile Olanesti #ro2ilul major este tratarea bolilor a#aratului
urinar/ ale bolilor a#aratului di"estiv si "landelor ane)e 1 2icat/ ve%ica biliara /
#ancreas/ a bolilor de nutritie si de metabolism. 3n ultimul tim# a luat am#loare
tratarea bolilor aler"ice/ att cele cutante/ di"estive/ ct si bolile aler"ice
res#iratorii .
;olosirea a#elor sul2uroase din i%voarele 9 si 15 de la Olanesti 0n tratarea
a2ectiunilor aler"ice de ti#ul urticariei/ #uri"o ec%emelor si a altora/ administrate
0n cura e)terna/ ct si #er os si injectat/ au trecut cu succes #roba tim#ului.
3n asociere cu #ro2ilul major se mai tratea%a la Olanesti boli ale
sistemului nervos central si #eri2eric/ reumatismul cronic de"enerativ si
abarticular/ #recum si boli O+< si "inecolo"ice .
6tatiunea are si o ba%a de tratament cu instalatii #entru bai calde cu a#a
minerala la cada. .)ista 24 de buvete de unde #acientii iau a#a minerala 0n
conditii de ma)ima i"iena/ instalatii #entru inalatii si aerosoli/ sala #entru
"imnastica medical/ masaj si 0m#acetari de #ara2ina.
Ba)a 0( '%a'a#(!' 0! "'a,*!(a C+l#+!(7'-C+&*la'a
6taiunea C&lim&neti-C&ciulata constituie/ 2&r& 0ndoial&/ att #rin #eisajele
variate #e care le o2er&/ ct i #rin diversitatea 2actorilor de cur&/ #erla
staiunilor de #e Balea Oltului.
;aima a#elor minerale crete an de an i 0m#&ratul ;ranei/ *a#oleon al
III-lea/ la recomandarea doctorului Carol ,avila/ #rimea a#& mineral& de
C&ciulata 0n dami"ene/ trans#ortate cu re"ularitate 0n ;rana/ cu dili"ena. 3n
1H93/ la .)#o%iia Internaional& a a#elor minerale de la Biena/ a#ei de
C&ciulata i se atribuie 7Gedalia de aur8/ iar butelii de C&lim&neti obin
meniuni/ ca o recunoatere a #ro#riet&ilor curatve ale acestor a#e.
!#ele minerale constituie #rinci#alul #otenial turistic natural/ care au
2&cut cunoscut& staiunea/ at&t #e #lan naional ct i internaional. !#ele
minerale de la C&lim&neti-C&ciulata sun cunoscute de #e tim#ul dacilor i
romanilor 4 cele de la !rutela5.
.le #ot 2i clasi2icate ast2el1
1
1. ,u#& tem#eratur&1
1
Curierul de Blcea/ 19.:5.2::1/ #".12
70
- a#e reci sub 2: "rade Celsius ? sunt majoritateaN
- a#e termale/ care sunt de 3 cate"orii.
- i#otermale 42:-3: "rade Celsius5 ? Co%ia i%voarale 3i 4
- termale 442-43 "rade Celsius5 ? 2orajele 1::4 C&ciulata/ i%voarele 1i 5
din Co%ia
- "eotermale 4#este H9 "rade Celsius5 ? 2orajele 1::E C&ciulata/ 1::9
C&lim&neti i 1::H Co%ia.
2. ,u#& minerali%are 4la litru51
- a#e ol"ominerale ? C&lim&neti i%voarele 9i 14N
- a#e i#otone ? majoritatea surselor de cur& intern&N
- a#e i%otone ? C&lim&neti i%voarele 5 i HN
- a#e i#ertone ? C&lim&neti i%vorul E.
3. ,u#& com#o%iia cimic&1
- a#e sul2uroaseN
- a#e cloruro sodiceN
- a#e calcice/
- a#e ma"ne%iene.
!#ele minerale i%vor&sc din con"lomerate eocene/ totdeauna la contact cu
strate de marme. *um&rul i%varelor ca#tate este de 33. 3n C&ciulata e)ist& un
i%vor ca#tat la o de#&rtare de 4 m. de malul Oltului. .l era cunoscut alt&dat&
sub numele de i%vorul lui @olescu/ iar ast&%i sub numele de C&ciulata.
'entru cura intern& se utili%ea%& urm&toarele i%voare de #e malul dre#t al
Oltului/ variate 0n concentraie/ dar a#roa#e identice din #unct de vedere al
com#o%iiei.
I%vorul nr. E este cel mai concentrat/ utili%at 0n s#ecial 0n consti#aiile
atone rebele/ ct i #entru s#&larea acilor 0n ble2aroconjuntivitele cronice.
I%vorul nr.9 /cel mai slab minerali%at/ utili%at at&t de bolnavi/ ct i de
localnici/ ca a#& #otabil&.
I%vorul nr. H/ #uternic minerali%at/ constituie a#a de elecie #entru e#ato-
colesticitele cronice ct i "astro-colitele ana i i#o-acide. .ste utili%at/ de
asemenea/ cu succes/ sub 2orm& de injecii intramusculare 0n aler"ii de diverse
etiolo"ii/ #recum i 0n di2erite ec%eme ale #ielii.
I%vorul nr. 14 este o a#& mineral& i#otom&/ utili%at& 0n "astroduodenite
i#eracide i ulcere "astroduodenale cronice.
71
I%vorul C&ciulata I/ cunoscut 0nc& din 1H3:/ avnd 0n bolile de rinici o
justi2icat& re#utaie internaional&/ are o a#& lim#ede/ cu "ust #l&cut/ #uin s&rat/
cu miros de idro"en sul2urat #uin #ronunat/ cu reacie slab alcalin&/ avnd o
tem#eratur& de 12 "rade Celsius.
I%vorul C&ciulata II cu#rinde i "a% metan.
I%vorul C&ciulata III are o tem#eratur& de 53 "rade Celsius i un debit
enorm.
I%voarele '&ua I i '&ua II/ a2late #e malul stn" al Oltului/ cu a#e
i#otone/ sul2uroase/ bicarbonate/ coninnd clorur& de sodiu 0n cantit&i
in2erioare i%vorului C&ciulata I.
'entru cura e)tern& se utili%ea%& i%voarele nr. C/1:/11/12 i 12 bis 4 la
C&ciulata5. !#ele acestor i%voare/ sul2uroase/ clorurate/ sunt colectate 0ntr-un
mare re%ervor i 0nc&l%ite 0nainte de utili%are/ la tem#eratura dorit&.
<n"& i%vorul nr. E din 'arcul Central C&lim&neti se a2l& o 2rumoas&
#eter& care nu este 0ns&/ redat& circuitului turistic/ datorit& "a%elor emanate. 3n
1C99/ din #eter& s-a adunt n&mol/ care a 2ost ambalat 0n #un"i i trimis la
ba%a de tratament Co%ia/ #entru a 2i 2olosit la 0m#acet&ri cu n&mol.
<a Calimanesti ? Caciulata ? Co%ia se tratea%a cu e)celente re%ultate
a2ectiunile reno ? urinare/ secele #osto#eratorii ale rinicilor si cailor urinare/
a2ectiunile tubului di"estiv si "landele ane)e
!#ele termale din %ona si celelalte dotari de care dis#une statiunea
maresc mult aria a2ectiunilor tratabile. !st2el/ se tratea%a aici bolile a#aratului
locomotor/ s#ondio%a/ #oliartrite/ s#ondiliteancilo%ante/ disco#atii/ secele
#osttraumatice/ entorse etc.
Gicrostatiunea Co%ia dis#une de o sectie ultramoderna de idrotera#ie/
care cu#rinde/ 0ntre altele/ dus subacval si dus scotian/ bai "alvanice cu acid
carbonic/ si namol sa#ro#elic si saune.
'e ln"a #rocedurile balneare se a#lica si tratamente cu #roduse
"eriatrice. 6tatiunea dis#une de cabinete de cosmetica si stomatolo"ie. Toate
tratamentele 0n aceasta statiune se e)cuta 0n 9 ba%e de tratament/ dotate cu
a#aratura moderna.
1
1
,an Jam2irescu ? C&lim&neti 2:::/ .d. Beritas/ 6ibiu 2:::/ #".5H
72
CAPITOLUL IV
4.1 'O<ITIC! ,. G!+T.TI*@ T-+I6TIC
,e%voltarea 2&r& #recedent a industriei turistice a im#us
#er2ecionarea activit&ii mana"eriale a 0ntre#rinderilor de turism 0n vederea
reali%&rii de #roduse turistice care s& satis2ac& 0n ct mai mare m&sur&
73
necesit&ile i dorinele turitilor. !le"erea #roduselor turistice/ a #ieelor "lobale
sau a #ieelor int&/ a #oliticilor de #re / distribuie/ #romovare/ #arteneriat/ a
#ersonalului #restator de servicii/ combinarea i #romovarea serviciilor 0n
vaderea diversi2ic&rii #rodusului turistic constituie sco#ul i esena mar(etin"ului
turistic.
Industria turistic& re#re%int& un se"ment al industriei serviciilor/ dar
a#licarea 0n mod s#eci2ic a mar(etin"ului 0n domeniul turismului s-a reali%at cu
mult tim# 0naintea conce#tuali%&rii mar(etin"ului serviciilor. 6erviciile o2erite de
industria turistic& au anumite caracteristici #rin care se di2erenia%& de celelalte
servicii/ #e care mar(eterii trebuie s& le aib& 0n vedere/ i anume1
1. #re#onderena 2actorului emoional/ 0n ra#ort cu cel raional 0n deci%ia
de cum#&rare a #rodusului turistic.
6erviciile turistice se o2er& numai 0n mod direct consumatorului.
*ecesitatea cum#&r&rii unui serviciu turistic este stabilit& la nivelul "ndirii
2iec&rui consumator 0n 2uncie de ima"inea i e)#eriena #e care le are. ,in
alternativele o2erite de 0ntre#rinderile turistice/ va 2i aleas& cea des#re care
consumatorul i-a 2ormat cea mai bun& ima"ine i care 0i o2er& 0n momentul
res#ectiv cele mai mari satis2acii #ersonale.
2.com#le)itatea serviciilor turistice
6erviciile turistice 0n "eneral se o2er& consumatorului sub 2orm& de
#acete 0n acre sunt incluse servicii de in2ormare/ trans#ort/ ca%are/ mas&/
a"rement/ tratament etc. 6au orice alte combinaii ale lor. 3n a2ara acestora/ se
mai #ot consuma i alte servicii com#lementare/ dintre care unele au caracter
de necesitate. Bolumul serviciilor o2erite 0n tim#ul unui sejur nu se #oate
estima/ 0ntre#rinderile turistice trebuind/ s& aib& com#etena i #osibilitatea
satis2acerii oric&rei dorine a consumatorului.
3. de#endema serviciilor turistice de serviciile o2erite de 0ntre#rinderile
com#lementare.
6erviciile turistice sunt o2erite consumatorilor #rin intermediul 0ntre#rinderilor
de turism/ dar #restate de c&tre 2irme com#lementare.
!st2el untr-un #acet de vacan& o2erit/ trans#ortul este reali%at de una sau
mai multe 2irme de #ro2il an"ajate de 0ntre#rinderea de turism/ ca%area se
#oate e2ectua 0n una sau mai multe structuri de #rimire turistic&/ masa #oate 2i
servit& 0ntr-unul sau mai multe restaurante/ etc.
74
Gar(eterii 0ntre#rinderilor turistice trebuie s& aib& 0n vedere at&t calitatea
serviciilor o2erite de #ersonalul an"ajat al 0ntre#rinderii turistice/ ct i de
calitatea serviciilor o2erite de 0ntre#rinderile com#lementare i mai mult ciar s&
urm&reasc& evoluia lor economico-social& 0n tim#.
4. in2luena canalelor de distribuie utili%ate.
6erviciile turistice se o2er& consumatorului #rin intermediari de au un rol
im#ortant nu numai 0n distribuie/ ci i 0n deci%ia de cum#&rare a
consumatorului.
,ei 0ntr-un #acet de vacan& serviciile turistice #restate de 2irme
s#eciali%ate/ consumatorii #rimesc s2aturi des#re calitatea serviciilor de la
intermediari care/ 0n acelai tim#/ sun considerai e)#eri de c&tre consumatori.
5. se%onalitatea serviciilor turistice
3n 2uncie de destinaie/ cererea #entru serviciile turistice #re%int& un
caracter se%onier #ronunat. ,in acest motiv/ elementele mi)ului de mar(etin"
sun utili%ate 0n mod di2erit. !st2el/ 0n tim# ce #romovarea se 2ace 0n s#ecial 0n
e)trase%on/ #reul i distibuia atin" valori ma)ime 0n se%on.
!#licarea mar(etin"ului 0n turism a condus i va conduce la de%voltarea lui
2&r& #recedent/ dar e)#ansiunea #oate avea im#act ne"ativ asu#ra mediului
0nconjur&tor i asu#ra comunit&ii locale. 'entru evitarea lui/ mar(etin"ul trebuie
s& aib& 0n vedere strate"ii cores#un%&toare/ cunoscute sub denumirea de
7mer(etin" verde8.
3

Com#le)itatea #roblematicii mar(etin"ului im#une o "am& lar"& de strate"ii
ce trebuie abordate 0n cadrul #oliticii de mar(etin"/ cea mai cu#rin%&toare i
im#ortant& strate"ie 2iind strate"ia de #ia&/ denumit& i 7 nucleul #oliticii de
mar(etin"8/ celelalte avnd un c&m# relativ limitat.
4
,atorit& com#le)it&ii ei e)ist& o multitudine de o#iuni strate"ice #e care
mar(etin"ul trebuie s& le aib& 0n vedere i care #ot 2i "ru#ate/ 0n 2uncie de
#o%iia 0ntre#rinderii 0n1
- strate"ia creterii/ res#ectiv a de%volt&rii activit&ii de #ia&/ a 0ntre#rinderii
#e una sau mai multe #iee dinamice/
- strate"ia meninerii activit&ii de #ia&/ caracteristic&/ 0ntre#rinderilor cu
#otenial limitat #e #iee saturate/
1
!urelia 6t&ncioiu ? Gar(etin"ul turistic/ conce#t/ dimensiuni/ #ers#ective/ .d. .conomic&/ $ucureti/ 2:::/
#". 15E
2
C. ;lorescu ? Gar(etin"/ .d. Gar(eter/ $ucureti/ 1CC2/ #". C1
75
- strate"ia restrn"erii activit&ii de #ia&/ caracteristic& 0ntre#rinderilor care
trebuie s&-i reoriente%e #ro2ilul de activitate 0n situaia 0n care #iaa este 0n
re"res.
,u#& #o%iia 0ntre#rinderii 2a& de structurile #ieei sunt cunoscute srate"ia
nedi2ereniat&/ strate"ia di2ereniat& i strate"ia concentrat&.
6trate"ia nedi2ereniat& este acea strate"ie ado#tat& de 0ntre#rindere 0n
ca%ul 0n care se adresea%& #ieei 0n mod "lobal/ 2&r& a ine seama de
se"mentarea ei/ utili%nd acelai mi) de mar(etin" #entru toate #ieel int&. 3n
turism / aceast& strate"ie se 0nt&lnete mai rar datotit& com#le)it&ii #roduselor
turistice i a necesit&ii de"ment&rii #ieei ca urmare a multi#lelor moduri 0n
care consumatorii 0i e)#rim& dorinele.
6trate"ia di2ereniat& se utili%ea%& de 0ntre#rinderi #entru intirea mai multor
se"mente de #ia& c&rora le o2er& #roduse sau servicii s#eci2ice. 3n industria
turistic& e)ist& ciar 0ntre#rinderi ce o#erea%& sub di2erite m&rci sau nume
comerciale/ 0n 2uncie de se"mantul de #ia& c&ruia se adresea%&.
6trate"ia concentrat& este 2olosit& 0n ca%ul 0n care 0ntre#rinderile 0i
concentrea%& atenia asu#ra unui se"ment de #ia& #e care 0l servesc i c&ruia
0i cunosc 2oarte bine necesit&ile/ avnd o re#utaie #rivind modul de satis2acere
a acestuia.
O#iunea #entru una din cele trei strate"ii este im#us& de mai muli
2actori. 3n turism este utili%at& strate"ia concentrat& de majoritatea otelurilor i
staiunilor care/ 0n com#etiie direct& cu marile lanuri naionale i internaionale/
2urni%ea%& servicii unice sau contacte #ersonale #entru a atra"e turitii 0n sco#
de a2aceri sau de recreere. .le o2er& un sin"ur #rodus ce servete
necesit&ilor i dorinelor ctorva se"mente de #ia&.
'entru #roduse ce se #re%int 0ntr-o "am& lar"& se 2olosete mai mult
strate"ia di2ereniat&. 'unctul tare al acestei strate"ii 0l constituie s#eciali%area i
atenia deosebit& #entru necesit&ile unei anumite #iee-int&. .ste recunoscut&
necesitatea unor 2oteluri s#eciali%ate 0n con2erine. !cestea/ s#re deosebire de
lanurile oteliere sunt dotate cu eci#amente audio-vi%uale/ mobilier
cores#un%&tor/ etc/ #entru a satis2ace necesit&ile unor ast2el de 0ntlniri i 0n
acest sco# au an"ajat #ersonal cu #re"&tire s#ecial&.
.)ist& i alte s#eciali%&ri 0n turism/ res#ectiv a"enii de turism care-i
concentrea%& atenia #e #acete de vacan& e)clusive/ lu)oase/ adesea cu
76
destinaii mai #uin obinuite. 3n ca%ul lans&rii #e #ia& a unui #rodus turistic/
este de #re2erat strate"ia concentrat&/ dac& este #redestinat unui anumit
se"ment de #ia&/ i strate"ia nedi2ereniat& 0n ca%ul #roduselor cu utili%are
lar"&.
-n element im#ortant 0n de%voltarea strate"iilor de mar(etin" 0n industria
turistic&/ susinut de s#ecialiti/ 0l constituie 2ormarea/ meninerea i intensi2icarea
relaiilor cu consumatorii/ 2urni%orii/ turo#eratorii/ a"eniile de turism i ciar cu
concurena/ cunoscut 0n literatura de s#ecialitate ca 7 mar(etin" relaional8.
-n e)em#lu de relaie 2recvent 0ntlnit 0l re#re%int& loialitatea consumatorilor
0ntre#rinderii de turism. 3n acest sens/ e)ist& ciar e)#resia 7vn%&tori #re2erai8.
Com#aniile de trans#ort aerian/ lanurile oteliere etc/ e)tind a2acerile cu
a"eniile de turism selectate #rin o2erirea de comisioane sau #rocente din
volumul vn%&rilor . 'rin aceste 2acilit&i se urm&rete ca a"enia de turism
res#ectiv& s& devin& 2urni%or #re2erat al #roduselor lor turistice.
Gisiunea strate"iei 1 #ornind de la #atrimoniul cultural i natural/ innd cont
de in2rastructura e)istent& 0n acest moment 0n jude/ strate"ia 0i #ro#une s&
cree%e un cadru care/ #rin aciuni coerente/ s& de%volte o2erta turistic& vlcean&
ast2el 0nct/ 0n #ers#ectiva inte"r&rii +omniei 0n -niunea .uro#ean& i 0n
conte)tul edi2ic&rii unei societ&i demo"ra2ice/ orientat& 2erm s#re economia de
#ia&/ #este %ece ani veniturile obinute din activit&ile turistice s& dein& o
#ondere de cca 2:M din 'I$-ul judeului.
6rate"ia de de%voltare a turismului trebuie s& in& cont att de situaia
e)istent& 0n +omnia 0n acest domeniu/ ct i de evoluiile viitoare #revi%ibile.
Trebuie subliniat 2a#tul c& reali%area unei #iee turistice durabile a devenit o
necesitate strin"ent&/ #entru c& numai #e o ast2el de #ia& se #ot "enera
investiii 0n sectoarele cele mai #romi&toare i #ro2itabile/ investiii care vor
atra"e du#& sine de%voltarea 0ntre"ii %one.
!.Obiective strate"ice de de%voltare a turismului vlcean
4scema nr. 15
1. ,e%voltarea i moderni%area in2rastructurii "enerale cu #rec&dere 0n
localit&ile cu #otenial turistic ridicat/
2. 'unerea 0n valoare/ #rin aciuni s#eci2ice a #atrimoniului natural i
cultural/
77
3. ,e%voltarea i moderni%area ba%ei turistice din jude i #romovarea
serviciilor turistice de calitate/
4. Conservarea tradiiilor/ #&strarea identit&ii culturale locale i #romovarea
unor noi 2orme de turism1
- turism cultural i monastic/
- turism montan i de a"rement/
- a"roturism/
5. ,e%voltarea instituional& i 2ormare #ro2esional& 0n domeniu.
$. Ointele tactice ? ce vor #ermite atin"erea obiectivelor strate"ice.
a5 Coordonarea #oliticilor i a aciunilor din turism/
b5 Crearea cadrului instituional necesar coordon&rii #oliticilor ce vi%ea%&
de%voltarea turistic& cu cele #rivind educaia/ cultura i cultele/ #rotecia
mediului/ de%voltarea re"ional& i ciar coo#erarea trans2rontalier&/
c5 ,e%voltarea ca#italului uman/
d5 ,e%voltarea i diversi2icarea o2ertei turistice #ro#riu-%ise/
e5 !ciuni concrete de #romovare a o2ertei turistice vlcene #e o #ia& 0n
continu& e)#ansiune i diversi2icare/ ale c&rei e)i"ene cresc continuu/
25 !ciuni concrete de #rotejare a #atrimoniului natural i cultural al judeului i
#unerea 0n valoare a acestuia
C. Intercone)iuni
+elaiile ce se #ot stabili 0ntre obiectivele "enerale ale strate"iei i
aciunile s#eci2ice #ot 2i e)#licate #e ba%a intercone)iunilor lo"ice ? #re%entate 0n
scema nr. 2.
!st2el la nivelului Consiliului Kudeean 0n calitatea sa de coordonator al
Consiililor <ocale/ se #oate reali%a o sinte%& a #riorit&ilor 0ntr-o vi%iune unitar&.
.vident/ este nevoie ca 2iecare Consiliu <ocal s&-i 7#roiecte%e8/ mai 0nti/
#ro#riul viitor i s&-i cristali%e%e o#iunile 0ntr-o strate"ie #ro#rie.
1. Coordonarea #oliticilor i aciunilor la nivelul Consiliilor <ocale i a
Consiliului Kudeean duce/ cu si"uran&/ la reali%area1
- unei mai ra#ide moderni%&ri i de%volt&ri a in2rastructurii locale i judeene/
- unui #ro"ram coerent i ri"uros de #unere 0n valoare a #atrimoniului
natural i cultural e)istent 0n jude/
- unei de%volt&ri ecilibrate a ba%ei turistice #ro#riu-%ise i a serviciilor
adiacente acestora/
78
- un ansamblu de #ro"rame de de%voltare a #otenialului uman ce activea%& 0n
domeniul turismului i serviciilor cone)e/
2. !cunea concertat& a societ&ilor comerciale cu activitate 0n turism/
a asociaiilor #atronale/ a asociaiilor de #romovare a turismului vlcean/ a
consumatorilor de servicii turistice/ a societ&ii civile 0n "eneral/ duce cu
si"uran& la 7am#li2icarea cereri i la diversi2icarea o2ertei de servicii8.
3. ,e%voltarea 72orelor #ieei8 are dre#t consecine directe/ att
moderni%area ba%ei turistice a judeului 40n 0ntre"ime #rivati%at&5 ct i
#er2ecionarea i #unerea 0n valoare a #otenialului uman ce activea%& 0n
domeniu.
,ar/ trebuie subliniat c&/ #rinci#alul e2ect al de%volt&rii #ieei turistice
const& 0n m&rirea veniturilor obinute de a"enii economici din acest sector.
'uterea 2inanciar& m&rit& a 2irmelor/ duce/ im#licit/ la reluarea investiiilor
0n active i 0n ca#italul uman/ deci la reluarea ciclului e)#us mai sus cu o
sin"ur& consecin& 8creterea #ieei8 V cretere economic& #entru comunitate.
4.2 !,O'T!+.! -*-I GI> ,. G!+T.TI*@ T-+I6TIC
BI!$I<
Ideea antrenarii resurselor in combinatii di2ertite / ast2el incat sa #ermita
intre#rinderii reali%area unui contact e2icient cu #iata / a condus al nasterea
conce#tului de mar(etin" mi) .
,in resursele #e care le are al dis#o%itie/ intre#rinderea #oate reali%a o
#aleta lar"a de combinatiiN in limitele #ro2ilului in care s-a s#eciali%at/ activitatea
sa va #utea dobandii concreti%ari 2oarte di2erite. ,e aici si relaitv intinsa
varietate a modalitatilor de reali%are a contactelor intre#rinderii cu e)teriorul/ cu
#iata.
79
'rin conce#tul de mar(etin" mi) se #oate intele"e/ deci/ orientarea
activitatii de mar(etin" a intre#rinderii - in 2unctie de resursele interne si de
conditiile #ietii -/ #rin combinarea intr-un tot unitar/ coerent/ sub 2orma unor
#ro"rame / a elementelor de #rodus / #ret/ distributie si #romovare.
3
Gar(etin"ul turistic este un #roces #lani2icat de identi2icare/ antici#are i
satis2acere 0n mod #ro2itabil a cerinelor consumatorului de #roduse turistice.
,e2iniia relev& 2a#tul c& dorinele consumatorului de #roduse turistice trebuie
cunoscute i satis2&cute 0n totalitate/ #rin #roduse iIsau servicii turistice de cea
mai bun& calitate/ 0ntre"ul mecanism or"ani%atoric al 0ntre#rinderilor de turism
2iind subordonat acestui el.
Calitatea serviciilor se di2erenia%& de calitatea #roduselor din urm&toarele
motive1
a. a#recierea calit&ii servicilor nu este 0ntotdeauna su2icient de e)act&/
indicatorii #rin care se m&soar& nu au e)actitatea celr de la #roduse i/ ca
urmare/ e)ist& un "rad mai mare de subiectivism/
b. serviciile se caracteri%ea%& #rintr-un "rad mai mare de variabilitate 2a&
de #rodusele altor industrii/
c. cercetarea calit&ii serviciilor a r&mas mult 0n urm&/ com#arativ cu alte
domenii/
d. insatis2acia consumatorului 0n situaia 0n care calitatea serviciului nu
cores#unde cerinelor sale/ este mai mare i se mani2est& imediat/
e. 0ntre#rinderile de turi/ 0i di2erenia%& #roduse de cele ale concurenei
#rin ad&u"area unor servicii com#lementare/ ceea ce le con2er& un avantaj
com#etitiv.
,in studiile e2ectuate asu#ra calitatii serviciilor turistice s-a des#rins ideea
e)istentei unor #otentiale decalaje intre 1
- aste#tarile consumatorilor si #erce#tia conducerii intre#rinderilor
#restatoare de servicii /
- #erce#tia conducerii si caracteristicile calitatii serviciilor /
- caracteristicile calitatii si livrarea serviciilor #restate /
- livrarea serviciilor si comunicatiile e)terne /
- serviciile aste#tate si serviciile #erce#ute de consumator.
1
C. ;<O+.6C- O'. CIT./ '@.2HC
80
In sco#ul diminuarii sau ciar al eliminarii acestor decalaje si al reali%arii
obiectivelor intre#rinderii / mar(eterii in turism au studiat im#licatiile conce#tului
de calitate #entru cele #atru elemente ale mi)ului de mar(etin"
'rodusul turistic este esential #entru ceea ce consumatorul cum#ara in
sco#ul satis2acerii dorintelor si a necesitatilor lui . 'rodusul constituie conduita
#e care o ado#t& 2irma re2eritor la dimensiunile/ structura i evoluia "amei de
#roduse i servicii ce 2ac obiectul #ro#riei sale activit&i. Calitatea lui este
elementul care inde#lineste in mod satis2acator sco#ul #entru care a 2ost
cum#arat. .)ista o multime de cai in care calitatea si #rodusul turistic sunt
le"ate si anume 1
a5 calitatea caracteristicilor desemnate ale #rodusului /
b5 #rodusul turistic #rimit include atat serviciul #ro#riu-%is #e care
consumatorul il #rimeste/ cat si atitudinile si com#etenta
#ersonalului #restator/
c5 increderea sau li#sa increderii in #rodusul turistic livrat /
d5 ima"inea si re#utatia #rodusului turistic constituie un 2actor
im#ortant in #rocesul de luare a deci%iilor #entru cum#aratorii 7
de #rima data 7/ care nu au o e)#erienta anterioara a #rodusului.
3n ceea ce #rivete judeul Blcea/ 0n acest moment/ o2erta locurilor de
ca%are din jude este re#re%entat&/ 0n #rinci#al de oteluri cu E9/5M din total
locuri i de vile turistice cu 1:/CM/ celelalte ti#uri de unit&i o2erind doar 21/EM
din totalul locurilor de ca%are.
,ac& din #unct de vedere al ca#acit&ii de ca%are/ judeul Blcea ocu#&
un loc 2runta/ 0n scimb/ din #unct de vedere al "radului de con2ort/ cu
e)ce#ia unit&ilor reali%ate 0n ultima #erioad&/ majoritatea celorlalte nu sunt
ada#tate cerinelor turismului modern.
'retul #rodusului turistic este le"at de calitatatea lui . 'reul se a2l& 0n
stns& le"&tur& cu #rodusul/ 2iind unul dintre elementele acor#orale ale
#rodusului. !cesta din urm& #oate e)ista i 2&r& #re/ dar 0n absena #rodusului/
#reul/ 2ie el i numai ima"inar sau #otenial/ nu are obiect.
Consumatorii tind sa cum#ere nivelul calitatii o2erit de catre #roducatori / ast2el
incat ra#ortul calitate - #ret sa 2ie cat mai mare. Totusi / contrar unor o#inii
care sustin e"alitate intre calitate si #ret / calitatea e)ista la toate nivelurile
#retului/ daca ea satis2ace dorintele si nevoile consumatorilor .
81
-n e)em#lu in turism il constituie sectorul de ca%are/ unde multi turisti
sunt multumiti in conditiile 7 bed and brea(2ast 7 la un tari2 mai mic/ in tim# ce
alti turisti sunt multumiti numai daca stau in oteluri renumite din centrul
orasului. 'returi di2erite ale serviciului o2era consumatorului/ in "eneral avantaje
di2erite/ dar calitatea este a#reciata doar in masura in care serviciul 0i
satis2ace necesitatile si I sau dorintele. 'ntru multi consumatori nu se #une
#roblema #retului/ ci a modului in care necesitatile sau dorintele lor au 2ost
satis2acute.
,istributia / conce#tul de distribuie se re2er&/ mai 0nti/ la 7traseul8 #e care
0l #arcur" #rodusele #e #ia&/ #n& ajun" la consumatori. 'roduc&torul/
intermadiarii i consumatorul ? #artici#ani la de#lasarea succesiv& a #roduselor
de-a lun"ul acestui traseu ? alc&tuiesc ceea ce 0n terminolo"ia mar(etin"ului se
numete un 7 canal de distribuie8.
,istribuia ca element al mi)ului de mar(etin"/ este le"ata de calitatea
#rodusului turistic #rin 1
a . usurinta cum#ararii de catre #otentialii consumatori a #rodusului turistic
#rin a"entiile de turism/
b. calitatea serviciului o2erit #rin intermediari care distribuie #rodusul
intre#rinderii si increderea in ei/
c. acuratetea mesajelor transmise de intermediari #otentialilor consumatori
re2eritoare la #rodusul intre#rinderii de turism.
<i#sa de acuratete a mesajelor #oate avea ca e2ect de scurta durata
cresterea van%arilor/ dar #e termen lun" #ot conduce la insatis2actia
consumatorului #e 2ondul unei de2iciente calitatative re#etate a #rodusului/
necores#un%ator aste#tarilor lui. ,in aceste cau%e/ intre#rinderile de turism
trebuie sa de%volte relatii mai strinse cu distribuitorii lor.
'romovarea #rodusului turistic este im#ortanta in crearea ima"inii des#re
calitatea #rodusului o2erit . 3n sistemul relaiilor cu mediul economic social/ cu
#iaa/ e2orturile de mar(etin" ale 0ntre#rinderii moderne nu se #ot limita la
#roducerea i distribuia de bunuri i serviciiN ele im#lic& totodat&/ o #ermanent&
i com#le)& comunicare cu mediul e)tern/ cu #iaa/ care #resu#une o in2ormare
atent& a consumatorilor #oteniali i a intermediarilor/ aciuni s#eci2ice de
in2luenare a com#ortamentului de cum#&rare i de consum/ de s#rijinire a
#rocesului de vn%are.
82
.a #oate in2luenta in mare masura deci%ia cum#aratorului din doua
considerente 1
1. calitatea materialului #romotional #re%entat #otentialului consumator #rin
a"entia de turism ce consta in calitatea artiei si ale"erea culorilor #recum si in
varietatea ima"inilor destinatiei/
2. continutul in2ormatiilor/ calitatea si acuratetea lor.
Calitatea in actiunile #romotionale #oate 2i va%uta de consumatori si #rin
recomandarile 2acute de a"entii in le"atura cu si"uranta consumului #rodusului
o2erit de 2irma/ de e)em#lu1
a. recomandarea %onelor dintr-un oras care trebuie evitate din cau%a
nivelului mare al criminalitatii/
b. recomandari #rivind tim#ul de e)#unere la soare #entru a #revenii
cancerul de #iele etc.
!st2el de recomandari #ot abate consumatorii de la cum#ararea unui
#acet de vacanta #entru o anumita destinatie/ dar ei vor ca#ata incredere in
turo#eratorii sau in a"entiile de turism res#ective #rin care isi #ot cum#ara un
#rodus ecivalent intr-o alta destinatie.
'romovarea turismului 0n judeul Blcea este insu2icient& ceea ce a
condus la sc&derea circulaiei turistice 0n "eneral i a turismului internaional 0n
s#ecial.
Calitatea re#re%inta in mod evident o #roblema im#ortanta #entru
intre#rinderile de turism/ dat 2iind si 2a#tul ca este un conce#t subiectiv/
de#endent de modul de a#reciere al 2iecarui consumator de #roduse turistice/
dar in acelasi tim# #ro#blema calitatii revine atat conducerii intre#rinderii/
mana"erului/ care trebuie sa elabore%e #olitica in domeniul calitatii/ sa o
incadre%e in strate"ia "enerala a intre#rinderi/ cat si an"ajatilor/ #rin
#reocu#area lor/ in sco#ul ridicarii #er2ormantei activitatii lor.
53
6tructura concret& a mi)ului/ #o%iia ocu#at& de 2iecare dintre elementele
sale com#onente vor de#inde de #osibilit&ile 0ntre#rinderii i de solicit&rile #ieei.
;iecare dinre cele #atru com#onente ale mi)ului #oate constitui o adev&rat&
constelaie de instrumente/ din care se ale" cele mai #otrivite condiiilor date i
se alc&tuiete o combinaie/ un submi).
:
1 !urelia 6t&ncioiu ? 6trate"ii de mar(etin" 0n turism/ .d. .conomic&/ bucureti/ 2:::/ #". 15H
1
83
*ota caracteristic& a mi)ului de mar(etin" va 2i dat& de #iaa 0n care
acesta ar urma s& se 0nscrie/ s& se a#lice #ractic. ,e re"ul&/ 0n cadrul celor
#atru com#onente ale mi)ului/ accentul cade asu#ra #rimei com#onente ? #olitica
de #rodus1 0n de2initiv/ #rodusul este #rinci#alul mijloc de comunicare a
0ntre#rinderii cu #iaa.
Gi)ul de mar(etin" nu conine 0n mod obli"atoriu/ 0n toate ca%urile/
ansamblul celor #atru elemente ale sale. .l se #oate limita la dou&-trei sau
ciar la un sin"ur element.
Indi2erent cte dintre cele #atru elemente sunt #re%emte cu scimb&ri
e2ective 2a& de #erioadele anterioare i indi2erent asu#ra c&ruia cade accentul
#rinci#al al #reocu#&rilor 0ntre#rinderii/ o cerin& de ba%& a realismului mi)ului
de mar(etin" o constituie judicioasa corelare a acestor elemente. <i#sa de
corelare #oate diminua sau ciar #une 0n #ericol reali%area e2ectului "lobal
urm&rit.
Iar toate aceste elemente se cer corelate/ la rndul lor/ cu strate"ia de
#ia& a 0ntre#rinderii. 3n ultim& anali%&/ mi)ul de mar(etin" nu este dect
modalitatea #ractic& de #romovare a unei strate"ii de #ia&/ de a-i concreti%a
c&ile i atin"e obiectivele.
O alt& #roblam& im#ortant&/ care intervine 0n stabilirea mi)ului de
mar(etin" o constituie o#timi%area e2orturilor de mar(etin". 'ractic 2iind vorba de
o ale"ere dintre cele mai multe variante #osibile care #ot duce la un anumit
e2ect/ intr& 0n discuie criteriul e2icienei economice. Creterea/ #n& la un
anumit nivel/ a volumului vn%&rilor #e #ia& #oate 2i obinut& 2ie #rin ridicarea
calit&ii #roduselor/ 2ie #rin reducerea #reurilor/ 2ie #rin antrenarea unei reele
mai lar"i i mai diversi2icate de distribuie/ 2ie #rin am#li2icarea activit&ii
#romoionaleN acelai e2ect #oate 2i 0ns& obinut #rin antrenarea simultan& a mai
multor sau a tuturor acestor c&i.
,i2icultatea ale"erii soluiei o#time const& 0n 2a#tul c& im#actul e2orturilor de
mar(etin"/ adic& al celor necesare #entru #unerea 0n a#licare a mi)ului/ nu este
linear.
84
CONCLUZII
Turismul #oate contribui la de%voltarea unor %one mai #uin bo"ate in
resurse ce ar #utea asi"ura de%voltarea unei industrii #relucr&toare sau
0ntre#rinderi/ dar bo"ate 0n resurse turisrice naturale i antro#ice - a#e minerale
domeniu sciabil/ o"lin%i de a#a/ etc - care ar #utea atra"e 2lu)urile turistice i
ar #utea duce la de%voltarea locali&tilor e)istente ca staiuni turistice.
'rin condiiile e)istente i amenaj&rile ce se im#un/ aceasta activitate isi
#une am#renta la ridicarea economica i cultural& a %onelor turistice i la
asi"urarea unor condiii de via& mai bune #entru #o#ulaia acestor #erimetre.
'rin turism sunt valori2icate resurse turistice antro#ice1 cultural - istorice
cu mare 2or& de atracie. 'ractica a demonstrat ca ast2el de re"iuni #ot intra
in circuitul economic cu investiii iniiale minime/ ca#abile 0ns& s& determine o
85
de%voltare 0n sens lar" a unor activit&ti economice #roducatoare de venit
naional i totodat& ca#abile s& absoarb& 2ora de munc& dis#onibil&.
Ca activitate com#le)&/ turismul este considerat ca o #ar"ie de atenuare
a de%ecilibrelor interre"ionale i intrare"ionale/ #rivit& la scara mondial&/
national& sau local&.
Odat& cu atra"erea 0n circuitul de valori a unor %one turistice/ turismul
are consecin& asu#ra "eo"ra2iei acestora/ asu#ra urbani%&rii i construciei de
locuinte/ amenaj&rii de drumuri/ reali%&rii de servicii #ublice/ industriali%&rii/ etc.
6e cunoate 2a#tul c& turismul este un mare consumator de 2or& de
munc& vie/ 0n de%voltarea lui 2avori%ea%& utili%area #e #lan local a di2eritelor
resurse i dis#onibilit&ilor de 2ore de munc&.
Ca e2ecte ale acestor de%volt&ri ale %onelor turistice #utem aminti1
stabili%area 2orei de munc& i eliminarea 2enomenelor de mi"rare a acesteia .
'e ln"& locurile de munc& #ermanente turismul asi"ur& i locuri de munc&
se%oniere.
Trebuie amintit& i vocaia ecolo"ic& a turismului/ indis#ensabile 2iind 0n
strate"ia de de%voltare a %onelor turistice m&surile de #rotejare a mediului/ a
valorilor de e)isten& i civili%aie uman&/ a #eisajului/ a a#ei/ aerului/ 2lorei /
2aunei.
Totodat& activitatea turistic& are i un e2ect economic bene2ic la
asi"urarea unei circulaii b&neti normale. 3n #rocesul lui turismul #resu#une o
cretere s#orit& de bunuri i servicii cu re#ercursiuni #o%itive 0n s2erele de
#roducie ale acestora. Im#une o ada#tare a o2ertei materiali%at& 0n #rimul rnd
#rin de%voltarea structurilor de #rimire i indirect #rin stimularea #roduciei
ramurilor #artici#ante la eci#area s#aiilor de ca%are i alimentaie/ la
moderni%area acestora/ la reali%area de mijloace de trans#ort/ de instalaii de
a"rement ca i la construirea de drumuri.
Industria turistic& #rin a#ortul adus asu#ra di2eritelor %one turistice are un
im#ortant e2ect de antrenare decur"nd din 2a#tul c& #rin #risma tr&s&turilor
sale eseniale i activit&ilor ce le "enerea%&/ turismul se #lasea%& la
inter2erena activit&ilor economice cu cele sociale.
,e%voltarea turismului re#re%int& o necesitate incontestabil& #entru
economiile moderne. ,inamismul vieii economice contem#orane/ 0nscrierea
judeului 0n circuitul i circulaia naional& ct i mondial&/ creterea dorinei de
86
scimbare de decor/ de divertisment/ ca i creterea "eneral& a tim#ului liber i
a veniturilor - toate acestea 2ac tot mai necesar& de%voltarea turismului.
Oinuturile miri2ice/ de basm i le"end&/ cu un #itoresc 2&r& seam&n cu
care bunul ,umne%eu a 0n%estrat judeul vlcea/ au 2avori%at de%voltarea
turismului/ #rin #unerea 0n valoare a acestui te%aur ne#reuit.
6e im#une s& amintim des#re a#ele minerale de la C&lim&nrti-C&ciulata/
cele de la $&ile @ovora i $&ile Ol&neti/ care 2ac adev&rate minuni 0n tratarea
unor a2eciuni.
!mintim i des#re re%ervaiile naturale din Gunii Co%iei i Gunii
C&#&nii/ unde sunt ocrotite/ ca monumente ale naturii/ o serie de s#ecii rare
din 2lora i 2auna +omniei.
Totodat& Balea Oltului/ str&juit& de #&duri seculare/ este de de#arte cea
mai s#ectaculoas& i mai atractiv& %on&/ rivali%nd #rin minun&ia #eisajului cu
cele mai 0ncnt&toare locuri din .uro#a.
Gn&stirile Co%ia/ =ure%i/ @ovora/ $istria/ Gn&stirea ,intr-un <emn/
6ur#atele/ !rnota/ 2iecare cu istoria ei #e ct de interesant&/ #e att de
tulbur&toare.
BIBLIOGRAFIE
1. $ran ;./ +ou !./ - Economia turismului 'i mediului
(ncon)ur*tor+ .d. economic&/
$ucureti/1CCEN
2. Cosmescu I. - %urismul+ .d. .conomic&/
$ucureti/ 2:::
3. ,inculescu B/ 'etraru C - &*ile o,ora sta-iune
.alneoclimatic*+ .d. Girador/
$ucureti/ 1CC2
4. ,umitrescu ,. - Resurse turistice locale/ note
de curs/ 2::2
5. ;lorescu C. - Mar/eting+ .d. Inde#endena
.conomic&/ 1CC9
$ucuresti / 1CC2
E. Ginciu +odica - Economia turismului+ .d. -ranus/
$ucureti/ 2:::
87
9. Oscar 6na( - Economia turismului+ .d. .)#ert/
$ucureti/ 2::1
H. O2iciul judetean de - V0lcea turistica ,a astea1ta +
turism 1C94
C. 're2ectura si Consiliul - !trategii de de2,oltare si
Kudetean Blcea 1romo,are a turismului in
)udetul V0lcea +3445
1:. 6t&ncioiu !urelia - !trategii de mar/eting (n turism+
.d. .conomic&/ $ucureti/ 2:::
11. Jam2irescu ,. - Calimanesti 3444 + 1CC9
12. Bl&ceanu @./ I. Iano - #ra'ele Rom0niei/ .d. Odeon/
$ucureti/1CCH
13. WWW/ - 7Curierul de Blcea 7/anul >II /
*+.3121/2::1
14. WWW/ - !nuarul statistic al judeului
Blcea/ 1CCC-2:::
88
89