FIZICĂ

Curs 1

ş.l. dr. Marius COSTACHE

1
 Cap. 1 INTRODUCERE ÎN FIZICĂ
• Fizica = ştiinţă fundamentală care studiază formele de
existenţă, proprietăţile generale şi legile de mişcare şi
transformare a materiei
• Forme de existenţă a materiei:
– Substanţă (formă dotată cu masă)
– Câmp (formă care asigură transmiterea interacţiunilor
dintre corpuri)
• Domenii ale Fizicii:
– Mecanica, Termodinamica, Electromagnetismul,
Optica, Fizica solidului, Fizica nucleară
– Fizica plasmei, Biofozica

→ caracterul pluridisciplinar al Fizicii 2

 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
a) Fenomenul fizic (proces sau transformare) =
o succesiune de modificări ale unui anumit corp sau
sistem de corpuri care evoluează în timp după o
anumită lege

b) Mărimile fizice: definesc proprietăţi ale corpurilor sau

caracterizează procese în care schimbările pot fi
descrise cantitativ
Clasificarea mărimilor fizice

Mărimi fizice Mărimi fizice

scalare vectoriale fundamentale derivate

3
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
Sistemul Internaţional de unități de măsură (S.I.)
7 mărimi fizice fundamentale
(1960 --> a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi)

Nr. Mărime fundamentală Simbolul Denumirea Simbolul

crt (notaţia) unităţii de unităţii
mărimii măsură
1 Lungime l metru m
2 Masă m kilogram kg
3 Timp t secunda s
4 Intensitatea curentului I amper A
electric
5 Temperatura T kelvin K
termodinamică
6 Intensitatea luminoasă J candela cd
7 Cantitatea de substanţă  molul mol

4
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
Sistemul Internaţional de Măsură (S.I.)

Metrul:
• a 107 parte din distanţa dintre Polul Nord şi Ecuator
(1792);
• distanţa dintre două repere gravate în vecinătatea
capetelor unei bare confecţionate dintr-un aliaj de
platină şi iridiu (Biroul Internaţional de Măsuri şi
Greutăţi) (1889);
• lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în timp de
1 / 299.792.458 secunde (1983)

5
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
Sistemul Internaţional de Măsură (S.I.)
kilogramul:
• masa unui litru de apă aflată la presiune atmosferică
normală şi temperatura de 3,98oC (1799);
• masa unui cilindru având înălţimea şi diametrul egale cu
39 mm, confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu
(Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1799);

unitatea atomică de masă (unitatea secundară) :

• a 12-a parte din masa izotopului 12C (1961)
1 u.a. = 1,6605402 10–27 kg
6
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
Mărimi fizice suplimentare

• Unghiul plan măsurat în grade (°) sau radiani (rad)

A 
AB
 [rad]SI
R
AB
R

1 rad = unghiul la centru care
O
subîntinde un arc de cerc de
B
R lungime egală cu raza cercului

2 360 
360 .............2 rad  1 
 
rad , 1 rad   57  17'
360 2
7
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
Mărimi fizice suplimentare
• Unghiul solid măsurat în steradiani (s.r., sterad) este
unghiul în spaţiu delimitat de o suprafaţă conică

S
 s .r .  2 [sterad ]SI
R
R
S 1 sterad = unghiul cu vârful în centrul
Ω
unei sfere care decupează de pe
R sferă o suprafaţă (calotă sferică) de
arie egală cu R2

Ssfera 4R 2
 max  2  2
 4 sterad
R R
8
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii

Submultiplii şi multiplii ai unităţilor de măsură

Submultiplii Multiplii
factor denumire simbol prefix factor denumire simbol
multiplicator prefix multiplicator prefix prefix
al unităţii al unităţii
10-1 deci d 10 deca da
10-2 centi c 102 hecto h
10-3 mili m 103 kilo k
10-6 micro  106 mega M
10-9 nano n 109 giga G
10-12 pico p 1012 tera T
10-15 femto f 1015 peta P
10-18 atto a 1018 exa E
10-21 zepto z 1021 yotta Y
10-24 yocto y 1024 zeta Z
9
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii

Submultiplii şi multiplii ai unităţilor de măsură

1Å = 10−10 m 1𝑎𝑟 = 102 m2

1 𝑙 = 10−3 m3
1ℎ𝑎 = 104 m2
1 min = 60 s
1 h = 60 min = 3600 s
1 zi = 24 h = 1440 min = 86400 s

1 an lumină = distanța parcursă de lumină în

timp de un an
10
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
c) Câmpul fizic: regiunea din spaţiu în care se manifestă
o anumită mărime fizică şi unde, în fiecare punct din
regiune, mărimea fizică are o anumită valoare.

Câmpuri fizice

Scalare Vectoriale

d) Legi ale fizicii: legi generale care guvernează

fenomenele fizice şi sunt obţinute pornind de la
observaţii sau determinări experimentale.
e) Experimentele fizice: acţiuni şi observaţii dirijate,
efectuate în laborator, în scopul înţelegerii unor
fenomene fizice şi a legilor care le guvernează. 11
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii

f) Punctul material (PM): corp fizic de dimensiuni

neglijabile a cărui masă este concentrată într-un punct
(numit centru de masă).
Un PM în mişcare se va numi mobil.

g) Timpul: o măsură a duratei proceselor fizice

h) Spaţiul: “locul” în care se desfăşoară fenomenele

fizice.
Spaţiul fizic convenţional este spaţiul euclidian
tridimensional.
12
 Noţiuni fundamentale ale Fizicii
i) Sistemul de referinţă (SR)
Z
  
i , j, k = versori (vectori unitari)
z   
i  j  k 1
 M(x,y,z) 
rz  r = vectorul de poziţie:
r
       
k
  r  rx  ry  rz  x  i  y  j  z  k
 ry y
 i j
Y
rx Modulul vectorului de poziţie:
x
r x2  y2  z2
X

Ecuaţia traiectoriei: F(x,y,z) = 0

 
Legea de mişcare a mobilului M: r  r (t ) 13
 Operaţii cu vectori

a) Suma vectorilor (Rezultanta a doi vectori):


a    
s s  a b
α
s  a 2  b 2  2ab cos 
 (formula lui Pitagora generalizată)
b 
 b
a 
Compunerea mai multor vectori: c
(regula poligonului)

s 
d
14
 Operaţii cu vectori

a) Suma vectorilor (metoda analitică):


a    
s s  a b
α


b
𝑎 = 𝑎𝑥 𝑖 + 𝑎𝑦 𝑗 + 𝑎𝑧 𝑘

𝑏 = 𝑏𝑥 𝑖 + 𝑏𝑦 𝑗 + 𝑏𝑧 𝑘

𝑎 + 𝑏 = (𝑎𝑥 +𝑏𝑥 )𝑖 + (𝑎𝑦 +𝑏𝑦 )𝑗 + (𝑎𝑧 +𝑏𝑧 )𝑘

15
 Operaţii cu vectori

b) Scăderea vectorilor : 

b a
    
b  a  b  (a ) b

 
a a

c) Produsul scalar a doi vectori :

 
a  b  a  b  cos   a x bx  a y by  a z bz

16
 Operaţii cu vectori

d) Produsul vectorial a doi vectori :

    
 
i
a  b  ax
j
ay
k
az
ab
bx by bz

  b
a  b  ab sin 
α

a
17
Aplicații – operații cu vectori

• 1. Se dă vectorul: 𝑎 = 2𝑖 + 4𝑗 + 3𝑘 [m]
a) Reprezentați vectorul într-un sistem de coordonate cartezian

b) Calculați modulul vectorului 𝑎

c) Calculați lungimea proiecției vectorului 𝑎 pe planul xOy

• 2. Se dau vectorii: 𝑎 = 4𝑖 + 2𝑗 − 3𝑘 [m]

𝑏 = 2𝑖 + 3𝑗 − 𝑘 m
Calculați:

a) modulul vectorilor 𝑎 și 𝑏

b) 𝑎 + 𝑏 , 𝑎 − 𝑏 , 𝑎 ∙ 𝑏 , 𝑎 x 𝑏

18
 BIBLIOGRAFIE

 F. BARVINSCHI – “Fizică Generală”,

Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2004

 M. CRISTEA, D. POPOV, F. BARVINSCHI, I. DAMIAN,

I. LUMINOSU, I. ZAHARIE – “Fizică. Elemente fundamentale” ,
Ed. Politehnica, Timişoara, 2006
 S. PRETORIAN, M. COSTACHE , V. CHIRIŢOIU – “Fizică.
Elemente fundamentale. Aplicaţii”, Ed. Politehnica,Timişoara,2006

 I. LUMINOSU, N.POP, V. CHIRIȚOIU, M. COSTACHE – “Fizică.

Teorie, probleme și teste grilă” Ed. Politehnica, Timişoara, 2017

 I. LUMINOSU – “Fizică - teorie, aplicaţii, autoevaluare”,

Ed. Politehnica, Timişoara, 2004

19