Unitatea principală pentru măsurarea lungimilor este metrul.

MULTIPLII UNITATEA SUBMULTIPLII

PRINCIPALĂ
Kilo hecto deca metrul decimetrul milimetrul
metrul metrul metrul centimetrul
m dm mm
km hm dam cm

hm m dm cm
dam mm
1 10 100 1000 10 000 100 1 000
000 000
km
1 hm - 10 100 1000 10 000 100 000

1 - - 10 100 1000 10 000

dam
1m - - - 10 100 1000

1 dm - - - - 10 100

1 cm - - - - - 10

X 10 km
hm
dam
M ISTORIC
dm : 10  în
vechime,
cm : lungimile
se
mm măsurau
cu palma,
cotul,
piciorul,
pasul, grosimea degetului mare, prăjină, stânjenul etc. Dezvoltarea comerţului, progresele ştiinţei au
impus ca o necesitate adoptarea unui sistem internaţional de unităţi, uniform, simplu şi stabil.
  În 1789, Franţa a propus crearea unui sistem de unităţi de măsură stabil, uniform şi simplu.
 În România s-a adoptat metrul printr-o lege din 1864 care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1866.
 Dintre unităţile de măsura mai vechi , unele se mai folosesc şi astazi (mai ales în Anglia) :
tolul: 1 tol = 25,4 m
mila terestra : 1 milă terestră = 1609, 344 m
mila marina : 1 milă marină =1852 m
 În 1875 a avut loc un acord "Convenţia metrului" ce a fixat ca unitate de măsura pentru lungime
metrul ce era confecţionat dintr-o bară de platină şi iridiu.

ÎN ROMÂNIA
Înainte de introducerea sistemului metric, în Principate se
foloseau trei măsuratori: prăjină, cotul şi poştă
LA ALŢII

La englezi, o veche unitate de măsura se foloseşte şi astăzi:

- Yard-ul; 1 yard = 0,914 m (aceasta este distanţa între vârful degetului mare si vârful
nasului regelui Henry I (1608 – 1135), când tinea mâna întins în faţă).
- Inch-ul ; 1 inch = 2,54 cm (echivalent cu lungimea a 3 unghii aşezate una langa alta)

METRUL DE CROITORIE

RULETA

ŞUBLER RIGLA

ŞUBLER
METRUL DE TÂMPLĂRIE

VECHI UNITĂŢI DE LUNGIME FOLOSITE ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

Palmă 1/8 dintr-un stânjen
Stânjen 2 m (aproximativ)
Palmac 3,48 cm (Moldova)
Poştă 8 – 20 km (În funcţie de ţară)
Pas mic 4 palme (Ţ. Românească)
Pas mare 6 palme (Ţ. Românească; Moldova)
Lat de palmă ½ palmă
Cot 0,664 cm (Moldova); 0,637 cm (Ţ. Românească)
Funie 20 – 120 m (În funcţie de loc)
Leghe 4,444 km;
Deget Lăţimea unui deget
Prăjină 3 stânjeni
Verstă 1067 m
Picior 1/6 dintr-un stânjen

Unitatea principală pentru măsurarea capacităţi vaselor este litru (l).

Submultiplii litrului:
- decilitru (dl), centilitrul (cl), mililitrul (ml)
 Multiplii litrului:
- decalitrul (dal), hectolitrul (hl), kilolitrul (kl)
1 l = 10 dl = 100 cl = 1 000 ml 1 kl = 10 hl = 100 dal = 1 000 l

1 dl = 10 cl = 1 00 ml 1 hl = 10 dal = 100 l
1 cl = 10 ml 1 dal = 10 l

X 10 kl
hl
dal
L
dl : 10
cl :
ml

Unitatea principală pentru măsurarea masei corpului este kilogramul (kg).

Submultiplii kilogramului:
---- hectogramul (hg),decagramul (dag), gramul (g)

----decigramul (dg), centigramul (cg),miligramul

(mg).
Multiplii kilogramului: ---chintarul (q), tona (t).
1 kg = 10 hg = 100 dag = 1000 g = 10 000dg = 100 000cg = 1 000 000 mg

1hg = 10 dag = 100 g = 1 000dg = 10 000 cg = 100 000 mg

1 hg = 10 g = 100dg= 1 000cg = 10 000 mg

1g = 10dg= 100cg = 1000 mg

1dg= 10cg= 100mg

1 kg
1 hg
1
dag
1g
1dg
1 cg
1 mg

t
q

kg

Unităţi de măsură pentru timp

Istoria măsurării timpului
 Istoria măsurării timpului se referă la evoluţia dispozitivelor de măsurat timpul: clepsidre,
ceasuri, cronometre. Încă din perioada celor mai vechi civilizaţii, omul a fost preocupat de
măsurarea timpului şi aceasta pentru a-şi putea organiza viaţa socială, religioasă, economică.
3000 î.Hr.- egiptenii măsurau timpul cu ajutorul umbrei lăsate de obeliscuri;
2679 î.Hr.- în China antică se utilizau ceasurile solare;
2100 î.Hr.- egiptenii au împărţit noaptea în 12 părţi studiind mişcarea aparentă a stelelor;
şase secole mai târziu documentele istorice indică o împărţire similară a zilei
şi utilizarea ceasurilor solare;
500 î.Hr.- ceasurile cu apă (clepsidrele) erau utilizate în Grecia antică;
380 î.Hr- Platon, un mare filozof grec a confecţionat un ceas deşteptător (nişte bile de
plumb pluteau într-un vas cilindric şi, după golirea uniformă a acestuia în timpul
nopţii, cădeau pe un platou de cupru, iar zgomotul rezultat trezea dimineaţa
discipolii Academiei).
150 î.Hr- Ctesibius din Alexandria realizează un ceas automat cu un sistem complicat
de roţi dinţate;
725- Yi Xing din China realizează unul dintre primele orologii din lume;
1170- este atestată la Köln (în Germania) breasla (asociaţia) fabricanţilor de ceasuri
hidraulice;
1283- este atestat primul orologiu mecanic din Europa, care era amplasat în turnul
mănăstirii din Dunstable (Anglia).
1300-la Florenţa este atestat primul ceas public cu mecanism.
1510- apare ceasul de buzunar;
1656-apare ceasul cu pendulă;
1923- John Harwood inventează ceasul automatic.
1927- Warren Alwin Marrison inventează ceasul cu cuarţ.
1949- apare ceasul atomic;
1967- apare ceasul cu unde radio;

ZIUA (prescurtat “d”) exprimă timpul necesar ca Pământul să facă o rotaţie completă în jurul axei sale.
Această perioadă de rotaţie este împărţită în 24 de ore care se pot împărţi în unităţi de timp mai mici: minute şi
secunde.

1d=24h 1d=1440min 1d=86400s

Unitatea de măsură a timpului este SECUNDA (prescurtat
“s”)
Pentru exprimarea timpului se folosesc multipli ai secundei:
• MINUTUL (prescurtat “min”)
• 1 min=60s
• ORA (prescurtat “h”)
• 1h=60min=3600s
SĂPTĂMÂNA este o unitate de timp mai lungă decât o zi și mai
scurtă decât o lună.
Zilele săptămânii sunt:
1. LUNI (lat. Lunae dies)=Ziua lunii
2. MARŢI (lat. Martis dies)=Ziua zeului roman Marte, zeul războiului
3. MIERCURI (lat. Mercurii dies)=Ziua zeului roman Mercur, zeul comerţului
4. JOI (lat. Jovis dies)=Ziua zeului roman Jupiter, zeul care are în grijă legile şi ordinea socială
5. VINERI (lat. Veneris dies)=Ziua zeiţei Venus, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii
6. SÂMBĂTĂ (lat. Saturni dies)=Ziua zeului Saturn, zeul care patrona muncile agricole şi
roadele pământului
7. DUMINICĂ (lat. Dies Dominus)=Ziua Soarelui
LUNA este unitatea de timp care are de regulă 30 sau 31 de zile cu excepţia
lunii februarie care are 28 sau 29 de zile.
Cele douăsprezece luni sunt:
IANUARIE , FEBRUARIE, MARTIE, APRILIE, MAI, IUNIE , IULIE,
AUGUST, SEPTEMBRIE,OCTOMBRIE, NOIEMBRIE, DECEMBRIE.

Cum să afli imediat câte zile are o lună

Ca să aflaţi imediat câte zile are o lună, vă puneţi mâinile una lângă alta, închideţi pumnii astfel încât oasele
din capul degetelor să se alinieze şi, ca în poza de mai jos, veţi vedea următorul şir. 
Astfel, lunii ianuarie îi corespunde un “deal”, deci are 31 de zile, lunii februarie îi corespunde o
“vale”, deci are 28 sau 29 de zile, lunii martie îi corespunde un “deal”, are mai multe zile, deci 31, lunii
aprilie îi corespunde o “vale”, are mai puţine zile, deci 30. Mai-31, iunie-30, iulie şi august au amândouă
“dealuri”, deci au câte 31 de zile, septembrie are 30 de zile, octombrie–31, noiembrie–30, iar decembrie–31.

ANUL este unitatea de timp formată din 12 luni sau 365 sau 366 de zile, după
cum luna februarie are 28 sau 29 de zile.
Anii care au 366 de zile se numesc ani bisecţi şi se succed din 4 în 4 ani. Este bisect
anul al cărui număr de ordine este divizibil cu 4.
Exemplu: 1996 este un an bisect pentru că 1996 este divizibil cu 4, deci luna
februarie a avut 29 de zile.
Întrebare: Anul 2012 este un an
bisect?
 Anul este durata unei revoluţii a Pământului în jurul Soarelui.
DECENIUL este intervalul de timp de 10 ani.
SECOLUL sau VEACUL este intervalul de timp d 100 de ani.
Anii de la 1 la 100 alcătuiesc secolul I.Anii de la 101 la 200 alcătuiesc secolul II.
Întrebare: În ce secol ne aflăm?
Anii de la 2001 la 2100 alcătuiesc secolul XXI.
MILENIUL este intervalul de timp de 1000 de ani.
HARTA CONCEPTUALĂ
săptămâna

minutul
anul
luna
secunda
ora
mai mari ca
ziua si cel mult
mai mici sau
egale cu anul
egale cu o zi

ziua

deceniul
UNITATI DE TIMP

secolul
mai mari decat
anul
mileniul

Ceasul (din slavonă časŭ, oră) este un instrument de măsurare a timpului, timpului
exact sau a unei perioade de timp.
După utilizare şi formă ceasurile pot fi:
• Ceasuri de perete (cu pendulă), sau ceasuri de turn (orologii)

• Ceasuri de buzunar, sau ceasuri de mână

• Ceasuri deşteptătoare

• Ceasuri atomice (de o precizie mare)

• Ceasuri pentru scufundători, pentru şah

• Ceasuri pentru piloţi

• Ceasuri astronomice

• În trecut au fost folosite ceasuri de meridian, clepsidre, ceasuri cu nisip, cu apă, sau
ceasuri solare .

Învaţă să citeşti ora

Într-o zi, limba
mică a ceasului
(cea care arată
ora) ocoleşte
faţa ceasului de
O zi are 24 de ore două ori.
Ceasul tradiţional are scrise pe el Într-o oră, limba
doar 12 cifre, corespunzătoare mică se
primelor 12 ore ale zilei schimbă de la o
Ziua începe la ora 0=24=12 noaptea
cifră la alta.
MV MV

 Limba mică indică ORELE (de la1 la 24).

 Limba mare indică MINUTELE (de la 00 la 60).
 Limba mică face turul cadranului în 12 ore
 Limba mare face turul cadranului în 1 oră ( = 60 minute)
 Secundarul care indică secundele face turul în 1 minut ( = 60 secunde)
 Fără 5

Fără Şi fix
10 55 şi 5
Şi şi
50 10
şi Şi
Fără un Şi
15 un
sfert 45
sfert
Şi
Şi
şi 20
Fără 20 jumă-
40 tate Şi
Şi Şi 25
35
Fără 25 30

MV