Numele şi prenumele__________________________________________ Data ___________

Nota ______________

Test
Clasa a VII-a
RelaŃii metrice în triunghiul dreptunghic
• Toate subiectele sunt obligatorii
• Se acordă 30 puncte din oficiu
• Timpul efectiv de lucru este de 50 minute

Subiectul I. Pe foaie scrieŃi numai rezultatul. (20 puncte)

5p 1) Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor lungimilor catetelor este egală cu

________________________________________

5p 2) Într-un triunghi dreptunghic,proiecŃiile catetelor pe ipotenuză sunt de 6 cm şi 24 cm.

Lungimea înălŃimii corespunzătoare ipotenuzei este de _________ cm.

5p 3) Fie ∆ABC cu AB = 4 cm şi AC = 3 cm. Triunghiul ABC este dreptunghic în A numai dacă

BC =______ cm.

5p 4) Într-un triunghi dreptunghic,proiecŃia unei catete pe ipotenuză este de 6 cm şi lungimea

ipotenuzei este de 54 cm. Lungimea proiecŃiei celeilalte catete pe ipotenuză este de _________ cm.

Subiectul al II-lea. Pe foaie scrieŃi rezolvările complete. (50 puncte)

5) Fie ∆ABC cu m(∢ ∢BAC) = 900, AD⊥ ⊥ BC , D∈∈BC, BD = 9 cm şi BC = 25 cm. AflaŃi:
10p a) lungimile catetelor ∆ABC;
5p b) lungimea înălŃimii corespunzătoare ipotenuzei.

5p 6) ArătaŃi că dacă în ∆ABC avem relaŃia (BC - AB)(BC + AB) = AC2, atunci ∆ABC este
dreptunghic în A.

10p 7) Tocul unei uşi are forma unui paralelogram ABCD cu AB = 150 cm, BC = 200 cm şi
AC = 250 cm. Este tocul acestei uşi dreptunghiular?

10p 8) CalculaŃi diagonalele unui dreptunghi ABCD ştiind că AB = 20 cm şi BC = 15 cm.

1 1 1
10p 9) Fie ∆ABC cu m(∢ ∢BAC) = 900 şi AD⊥⊥BC, D∈∈BC. ArătaŃi că 2
= 2
+ .
AD AB AC 2

REZOLVARE:
 Test
Clasa a VII-a
RelaŃii metrice în triunghiul dreptunghic
Rezolvări
Barem de evaluare şi notare

Se acordă 30 de puncte din oficiu

Subiectul I (20 puncte)

1) 2) 3) 4)
5p 5p 5p 5p
pătratul lungimii ipotenuzei 12 5 48

Subiectul al II-lea (50 puncte)

5)
Ipoteză : ∆ABC
m(∢BAC) = 900
AD⊥ BC
BD = 9 cm
BC = 25 cm
Concluzie : a) AB = ?
AC = ?
b) AD = ?

Rezolvare:

a) Din m(∢BAC) = 900 => ∆ABC dreptunghic în A. 1p

Conform teoremei catetei, aplicată în ∆ABC dreptunghic în A, avem:
AB2 = BD·BC 1p
AB2 = 9·25 1p
AB2 = 144 1p
AB = 144
AB = 12 cm 1p
CD = BC – BD = 25 – 9 = 16 cm 1p
Conform teoremei catetei, aplicată în ∆ABC dreptunghic în A, avem:
AC2 = CD·BC 1p
AC2 = 16·25 1p
AC2 = 400 1p
AC = 400
AC = 20 cm 1p

b) Conform teoremei înălŃimii, aplicată în ∆ABC dreptunghic în A, avem:

AD2 = BD·CD 1p
AD2 = 9 ·16 1p
AD2 = 144 1p
AD = 144 1p
AD = 12 cm. 1p
6)
(BC - AB)(BC + AB) = BC2 – AB2 1p
Din (BC - AB)(BC + AB) = AC2
=> BC2 – AB2 = AC2 => 1p
2 2
(BC - AB)(BC + AB) = BC – AB
=> BC2 = AB2 + AC2 1p
Din BC2 = AB2 + AC2 rezultă, conform reciprocei teoremei lui Pitagora aplicată în ∆ABC, că 2p
∆ABC este dreptunghic în A.
7)
Ipoteză : ABCD paralelogram
AB = 150 cm
BC = 200 cm
AC = 250 cm
Concluzie : ABCD dreptunghi

Rezolvare:
Din AB = 150 => AB2 = 1502 => AB2 = 22500 1p
Din BC = 200 => BC2 = 2002 => BC2 = 40000 1p
Din AC = 250 => AC2 = 2502 => AC2 = 62500 1p
Din AB2 = 22500
BC2 = 40000 => AB2 + BC2 = AC2 ∆BAC dreptunghic în A => 4p
2
AC = 62500
=> m(∢B) = 900 1p
Din ABCD paralelogram şi m(∢B) = 900 => ABCD dreptunghi => tocul acestei uşi este 2p
dreptunghiular.

8)
Ipoteză: ABCD dreptunghi
AB = 20 cm
BC = 15 cm
Concluzie: AC şi BD

Rezolvare:

Din ABCD dreptunghi => m(∢B) = 900 => ∆ABC dreptunghic în B 2p

Conform teoremei lui Pitagora, aplicată în ∆ABC dreptunghic în B, avem:

AC2 = AB2 + BC2 1p

AC2 = 202 + 152 1p
AC2 = 400 + 225 1p
AC2 = 625 1p
AC = 625 1p
AC = 25 cm 1p
Din ABCD dreptunghi => [AC]≡[BD] 1p
Din [AC]≡[BD] şi AC = 25 cm => BD = 25 cm. 1p
9)
Ipoteză: ∆ABC cu m(∢BAC) = 900
AD⊥ BC
1 1 1
Concluzie: 2
= 2
+
AD AB AC 2

Rezolvare:

Din m(∢BAC) = 900 => ∆ABC dreptunghic în A 0,5p

Din AD⊥ BC => [AD] este înălŃimea corespunzătoare ipotenuzei in ∆ABC dreptunghic în A 0,5p
Conform teoremei înălŃimii, aplicată în ∆ABC dreptunghic în A, avem:
AD2 = BD · CD 1p
Conform teoremei catetei, aplicată în ∆ABC dreptunghic în A, avem:
AB2 = BD · BC 1p
AC2 = CD · BC 1p
CD ) BD )
Deci 1 1 1 1
2
+ = + = 1p
AB AC 2 BD ⋅ BC CD ⋅ BC

CD BD
= + = 1p
BD ⋅ CD ⋅ BC BD ⋅ CD ⋅ BC
CD + BD
= = 1p
BD ⋅ CD ⋅ BC
( BC
BC
= =
BD ⋅ CD ⋅ BC 1p
1
= = 1p
BD ⋅ CD
1
=
AD 2 1p

1 1 1
Deci 2
= 2
+ .
AD AB AC 2