RELAŢII

METRICE

.
Recapitulare teoreme.
• Teorema catetei • Teorema înălţimii
A A

B B D C
D C

AB²=BD·BC
AD²=BD · DC
AC²=DC· BC
h²=pr(c1) · pr(c2)
C²=pr c· ip
Teorema lui Pitagora

• Fiind dat ΔABC dreptunghic,

teorema lui Pitagora se poate
scrie astfel:

BC  AB  AC
2 2 2
 PROBLEMA 1
Fie triunghiul ABC dreptunghic in A in care AB = 10cm si AD =
53cm, ADBC. Aflati lungimea lui BD, BC si AC.
Rezolvare: 1) Aplicam teorema lui Pitagora in ABD pentru a afla BD:
BD2 = AB2 – AD2  BD2 = 100 – 75 = 25  BD = 25 = 5cm.
A
2) Aplicam teorema catetei (pentru cateta AB) pentru a afla BC:
10 AB2 = BDBC  100 = 5BC  BC = 100:5 = 20cm.
m

3
53cm
10c

cm
3) Pentru a afla lungimea lui AC aplicam
teorema lui Pitagora in ABC:
AC2 = BC2 – AB2  AC2 = 400 – 100 = 300
5cm
 AC = 100 = 103cm.
B D 20cm C

Pentru consolidarea tehnicii de rezolvare a unui triunghi

dreptunghic, incercati sa rezolvati problema aplicand si teorema
inaltimii.
.
 PROBLEMA 2
Fie ABCD un patrat de latura AB = 10cm; punctul E se afla in
interiorul patratului astfel incat AEB sa fie echilateral. Aflati
lungimea lui [EC].
Rezolvare: Construim perpendiculara FG pe AB ce trece prin E.
D F C In EGB avem: BE=10cm, BG=5cm.
GE2 = BE2 – BG2  GE2 = 100-25=75
E  GE  75  5 3cm.
10 FE = GF – GE = 10 - 53cm.
53
In CEF: CE2 = FE2 + FC2
5   2
CE  10  5 3  52  200  100 3
2

A G B CE  200  100 3  10 2  3 cm.

.
 PROBLEMA 3
Fie ABCD un paralelogram cu AB = 10cm, AD = 25cm si DE = 4cm
unde DEAB, Aflati lungimile celor doua diagonale.
Rezolvare:
In ADE aflam pe AE:
D C
AE2 = AD2 – DE2 = 20 – 16 = 4.
AE = 4 = 2cm.
 BE = AB – AE = 10 – 2 = 8cm.
4 4
5
2

In BDE aflam pe BD:

2 8 2 BD2 = BE2 + AD2 = 64 + 16 = 80.

A E B F  BD = 80 = 45cm.
10
Coboram o perpendiculara din C pe dreapta AB: BF = AE = 2cm.
CF = DE = 4cm. In ACF avem: AC2 = AF2 + CF2 = 122 + 42 = 144+16=160.
 AC  160  4 10cm.

.
 PROBLEMA 4
Fie triunghiul ABC isoscel, AB=AC=10cm, BC=12cm. Aflati raza
cercului inscris triunghiului ABC.
Rezolvare: Construim: ADBC; OEAC, O=centrul cercului inscris
A
In ADC: AD2=AC2-CD2=100-36=64; AD=64=8cm.
Notam OD=OE= x;
Daca CD=6 atunci si CE=6; AE=AC-EC=4cm.
4 Daca AD=8 atunci AO = AD – OD = 8–x.
8-x
10

In AOE: AO2 = AE2 + OE2 

(8 – x)2 = 42 + x2  64 – 16x + x2 = 16 + x2
Ox E
 16x = 64 – 16  16x = 48  x = 3cm.
6
x Deci Rcercului inscris= 3 cm.
6 Gasiti si o alta metoda de rezolvare!
B D 12 C
.
 PROBLEMA 5
Fie triunghiul isoscel ABC, AB=AC=10cm, BC=12cm. Aflati raza
cercului circumscris triunghiului ABC.
Rezolvare: Daca BC = 12cm, atunci BD = BC:2 = 6cm.
A
Notam AO=OB= x (raza cercului circumscris).
In ADC: AD2=AC2-CD2=100-
36=64; AD=64=8cm.
x Rezulta ca OD=AD-AO=8-x.
cm

Aplicam teorema lui Pitagora in

10

O OB
OBD:2
= BD2 + OD2
x 8-x x2 = 62 + (8-x)2  16x = 100 
100
B 6cm C x  6,25cm
D 16
Gasiti si o alta metoda de rezolvare!
.
 PROBLEMA 6
Fie ABCD un trapez dreptunghic, cu bazele AB=a, CD=b, astfel incat se poate
inscrie un semicerc. Cum se poate calcula media aritmetica, media geometrica si
media armonica cu ajutorul acestei probleme, urmariti rezolvarea.
Rezolvare: Pentru ca acest trapez sa fie circumscris unui semicerc trebuie
indeplinita conditia: BC=AB+CD=a+b. Urmariti figura.
D b C 1) Sa calculam linia mijlocie OM (media
b AB  CD a  b
aritmetica):
OM  
N 2 2
P 2) Sa calculam ON=raza semicercului (media
geometrica):
AD2=BC2–(AB–CD)2=(a+b)2–(a–b)2=4ab.
M
 AD  4ab  2 ab .  ON  ab .
O a
3) Sa calculam lungimea segmentului NP (media
armonica): NP NO NP ab
NPOCEB    
CE BC 2 ab ab

2 ab  ab 2ab
A  NP   .
E B ab ab
a .
 PROBLEMA 7
Fie ABC un triunghi isoscel cu AB = AC = 10cm si BC = 16cm. Se cere sa se
calculeze raza cercului circumscris triunghiului ABC.
Rezolvare:
A Prelungim pe AD pana taie cercul in E.
Unind E cu C se formeaza triunghiul ACE
dreptunghic in C.
Aplicam teorema lui Pitagora in ADC:

AD2 = AC2 – CD2 = 100 – 64 = 36

6 AD = 36 = 6cm.
10 Aplicam teorema catetei in ACE:
O AC2 = ADAE  100 = 6AE
 AE = 100:6 = 16,(6) cm.
8  Raza=AO=AE:2=8,(3)cm.
B D C

E .
 PROBLEMA 8
Fie ABCD un patrat cu latura de 12cm. Fie punctele EAB si FAD astfel incat
triunghiul CEF sa fie echilateral. Aflati lungimea lui BE.
Rezolvare: Notam pe BE = x.
D 12cm C Atunci AE = AF = 12 – x.
Aplicam teorema lui Pitagora in BEC

F CE2 = BC2 + BE2 = 144 + x2

Aplicam teorema lui Pitagora in AFE

FE2 = AE2 + AF2 = 2(12 – x)2

12-x

Dar FE = CE, asadar 

2(12 – x)2 = 144 + x2 
12-x x x2 – 48x + 144 = 0 
A E B
x  24  12 3
Pentru a finaliza aceasta problema este necesar a se cunoaste rezolvarea ecuatiei de gradul II.
.
 PROBLEMA 9
Fie ABCD un trapez isoscel cu diagonalele perpendiculare, bazele AB = 16cm si
CD = 8cm. Sa se calculeze perimetrul trapezului si lungimile diagonalelor.
Rezolvare: Daca trapezul este isoscel atunci si
D 8
C
triunghiurile AOB si COD sunt isoscele.
AB 16
4 2  AO    8 2.
2 2
CD 8
 OC    4 2.
2 2
8 2
O  AC  AO  OC  12 2 .
Aplicam teorema lui Pitagora in BOC

BC2 = BO2 + OC2 = 128 + 32 = 160

A 16 B  BC  160  4 10cm.

 PABCD  AB  CD  2 BC  16  8  2  4 10  24  8 10cm.
Realizat de prof. TIT CUPRIAN
 FUNCTII
TRIGONOMETRICE

.
 PROBLEMA 1
Fie un triunghi cu lungimile a doua laturi a si b si masura unghiului
cuprins intre ele egala cu . Sa se afle lungimea celei de-a treia
Rezolvare:
laturi. Construim inaltimea pe latura de lungime b.
O notam cu h. In triunghiul din stanga avem:
h= asin si x = acos
Inseamna ca y = b – x = b - acos
c
a h Aplicam teorema lui Pitagora in triunghiul
din
c2dreapta:
= h2 + y2 = (asin)2 + (b - acos)2
 y
c2 = a2sin2 + b2 – 2abcos + a2cos2
x c2 = a2(sin2 + cos2)+b2 – 2abcos
b Dar sin2 + cos2 = 1, asadar 

c2 = a2 + b2 – 2abcos
( Teorema lui Pitagora generalizata sau teorema cosinusului )
.
 PROBLEMA 2
Fie triunghiul ABC cu masura unghiului B de 600, masura unghiului A de 750 si
AB = 8cm. Se cere sa se afle perimetrul si aria triunghiului.
Rezolvare:
A m(<BAC) = 1800 – m(<B) – m(<C) = 1800 – 600 – 450 = 750.
In ABD: BD = ABcos60 = 80,5 = 4cm.
AD = ABsin60 = 83/2
= 43cm.
In ADC: CD = AD = 43cm. (ADC=isoscel si
8cm

dreptunghic.)
AC = CDsin45 = 432/2 = 26cm.

PABC = AB + AC + BC = =
600 450 8 + 26 + 43 + 4 = =
12 + 43 + 26cm.
B D C

AABC 

BC  AD 4  4 3  4 3


 8 3  3 cm 2 .  
2 2
.
 PROBLEMA 3
Trapezul ABCD cu baza mica CD = 3cm are AD = 4cm si masura unghiului A de
600 iar masura unghiului B de 300. Se cere sa aflati perimetrul si aria trapezului.

Rezolvare: AE = ADcos60 = 40,5 = 2cm.

D 3cm C DE = CF = ADsin60 = 43/2 = 23cm.
BC = CF:sin30 = 23/0,5 = 43cm.
4cm

BF = BCcos30=433/2=6cm.
600 30 0
EF = CD = 3cm.

A E F B
8cm
PABCD  AD  DC  CB  BF  FE  EA  4  3  4 3  6  3  2  18  4 3cm.

AABCD 
 AB  CD   DE 11  3  2

3
 14 3cm 2 .
2 2
.
 PROBLEMA 4
Fie triunghiul ABC cu AB = c = 7cm, BC = a = 9cm si AC = b = 8cm. Sa se afle
sinA, sinB si sinC.
Rezolvare: Folosim urmatoarea formula de calcul a ariei unui triunghi:

A A p  p  a  p  b  p  c 
Unde p = semiperimetrul triunghiului.
8cm
m

p = (a+b+c):2 = (7+8+9):2 = 12
7c

A  1212  7 12  812  9   12 5

Folosim alta formula de
calcul a ariei unui triunghi:
B 9cm C
AB  AC  sin A 2A 2 12 5 3 5 Analog vom calcula la fel si
A  sin A    sin B sau sin C.
2 AB  AC 7  8 7

a b c
Se poate aplica in continuare si  
teorema sinusului: sin A sin B sin C
.
 PROBLEMA 5
Printr-un anume procedeu calculati tg150
Rezolvare: Luam un triunghi dreptunghic cu un unghi de 300 si construim
bisectoarea acestui unghi; stabilim, de exemplu, lungimea lui
A BC = 2 si apoi urmariti pasii de rezolvare:
300 bisectoarea Daca BC =2, atunci: AC = 2BC = 4.
AB = ACcos300 = 43/2 = 23.
Aplicam teorema bisectoarei:
AB AC AB  AC 2 3  4
150     32
BD DC BD  DC 2
AB 2 3
 BD    4 36
2 3 2 3
B D C BD 4 3  6
 tg15  0
  2 3
AB 2 3
Calculati singuri si sin150 si sin750.
.
 PROBLEMA 6
Fara a utiliza tabele trigonometrice, calculati sin750.
Rezolvare: Construim un triunghi cu unghiurile de 750, 450 si 600.
Notam BD = 1 A
Rezulta: AB = 2; AD = 3; CD = 3; AC = 6. 7 50
Aria triunghiului ABC:
6
AABC  
 
BC  AD 1  3  3 3  3
 2
2 2 2 3
Dar aria ABC cu formula sinusului este:
AB  AC  sin 750 2 6  sin 750
AABC   1 450
2 2 60 0
3
Asadar avem: B
D C
2 6  sin 75 0
3 3
 
2 2
3  3 3 6  18 3 6  3 2 6 2
sin 750    
2 6 26 12 4
.