Teorie Geometrie Evaluarea Națională

www.evaluareanationala.
ro
LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI
I. BISECTOAREA
Def.
Se numește BISECTOARE acea semidreaptă care împarte unghiul în două
unghiuri congruente.
A
def :

bisectoare [OC = bis: ) ^AOC ´ ^BOC
O
Proprietatea bisectoarei
Distanțele de la orice punct de pe bisectoarea unui unghi la laturile sale sunt
egale.
F A
pr:bis:
[OC = bis: ) d(P ; OA) = d(P ; OB)
O
P C

E B
Teorema bisectoarelor
Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sunt concurente într-un punct care se
notează cu I și reprezintă centrul cercului înscris triunghiului.
B C

www.evaluareanationala.ro
II. MEDIATOAREA
Def.
Se numește MEDIATOARE acea dreaptă care este perpendiculară pe un segment,
în mijlocul acestuia.
mediatoare
A B
Proprietatea mediatoarei
Distanțele de la orice punct de pe mediatoarea unui segment la capetele
segmentului sunt egale.
pr:med:
P M = mediatoare ) d (P ; A) = d (P ; B)
A
B
M
Teorema mediatoarelor
Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt concurente într-un punct care se
notează cu O și reprezintă centrul cercului circumscris triunghiului.
B C
III. MEDIANA
Def.
Se numește mediană segmentul care unește unul din vârfurile unui triunghi
cu mijlocul laturii opuse.
A
me
d
ian
B C
M
Proprietatea medianei
Mediana unui triunghi îl împarte în două triunghiuri echivalente(cu aceeași
arie).
pr:
AM = mediana̧ med:
) AAM B = AAM C
B C
M
Teorema medianelor
Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct care se numește centrul
de greutate a triunghiului, care se notează cu G, și care se a ă la o treime de bază
și la două treimi de vârf.
A
8
> 1
AM = mediana̧ >
<GM = ¢ AM

3 2x
)> 2 G
G = centru de greutate >
:AG = ¢ AM z y
3
2y x 2z
B C
M
Teorema medianei în triunghiul dreptunghic.
Într-un triunghi dreptunghic mediana corespunzătoare ipotenuzei are lungimea
egală cu jumătate din lungimea acesteia.
ip
ip M
m=
2 m
A C

IV. ÎNĂLȚIMEA
Def.
Prin înălțimea unui triunghi înțelegem segmentul determinat de un vârf al
acestuia și piciorul perpendicularei din acel vârf pe dreapta care conține latura
opusă.
C
B
Proprietatea Înălțimii b
Aria unui triunghi se calculează efectuând semiprodusul lungimilor bazei și
înălțimii corespunzătoare.
b¢h
A=
2 A
Consecință a Proprietății Înălțimii
b2 b3
h2
b1 ¢ h1 = b2 ¢ h2 = b3 ¢ h3 h3 h1
B b1 C
Teorema Înălțimilor
Înălțimile unui triunghi sunt concurente într-un punct care se notează cu H și
se numește ORTOCENTRUL triunghiului.
B C

IV. LINIA MIJLOCIE www.evaluareanationala.ro
Def.
Se numește linie mijlocie segmentul care unește mijloacele a două dintre
laturile unui triunghi.
M = mjlocul [AB] def :
) M N = l:m: in 4ABC
M
l:m: N
N = mjlocul [AC]

B C
Proprietatea liniei mijlocii
Linia mijlocie a unui triunghi este paralelă cu una din laturile triunghiului și
are lungimea egală cu jumătate din lungimea acesteia.
8
>
<M N jjBC
pr:
M N = l:m: )
l:m:
>
BC
M l:m: N
:M N = 2
Teorema Liniilor Mijlocii

B C
Cele trei linii mijlocii ale unui triunghi îl împart în patru triunghiuri congruente.
M
N
B C
P
M N ; N P ; M P = l:m: ) ¢AM N ´ ¢M BP ´ ¢N P C ´ ¢P N M

TEOREME ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC
B
Aria triunghiului dreptunghic: A = C1 C2
2
C2
2 2 2 ip
Teorema lui Pitagora: C1 + C2 = ip
A C1 C
B
2
Teorema Înălțimii: h = pr1 pr2

Ip
pr1
2 C1
C1 = pr1 ¢Ip
Teorema Catetei:
D

2
h pr2
C2 = pr2¢Ip A C2 C
Teorema Înălțimii 2: h = C1 C2

Ip
Teorema Unghiului de 30±: Ip C

C:O: ^30± =
2x x
B 30±
A

Teorema medianei în triunghiul dreptunghic:
B
ip ip
m= M
A C
Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic:
def : C:O: def : C:A: def : C:O: def : C:A:

sin =
cos = tg = ctg =
Ip
Ip C:A: C:O:
Tabelul valorilor trigonometrice:
30± 45± 60±
p p
1 2 3
sin 2 2 2
p p
3 2 1
cos
2 2 2
3 1
p
tg 3
p
1 3
ctg 3

POLIGOANE REGULATE
1) Triunghiul echilateral
p
` 2
3 A
Aria: A¢ echilateral =
4
` `
h
p
` 3
Înălțimea: h=
2
B C
`
p
` 3
Raza cercului înscris/apotema: r=a= (r = OD = OE = OF )
` 3
Raza cercului circumscris: R= (R = OA = OB = OC)
F E
rO r
r
R R
B C
D

2) Pătratul
D C
Aria:
Apa̧trat = `2

d2 ` d
Apa̧trat =
p A ` B
Diagonala: d=` 2 (d = AC = BD)
`
Raza cercului înscris/apotema: r=a= (r = OE = OF = :::)
` 2
Raza cercului circumscris: R= (R = OA = OB = OC = OD)
D C
R r R
r r E
O
R r R
A B
`

3) Hexagonul regulat
Obs.
Un hexagon regulat este format din 6 triunghiuri echilaterale.
2
p
Aria: ` 3 `
Ahexagon regulat = 6 ¢
F E
4
` `
d
Diagonala mare: D = 2`
A 120± D D
(D = AD = BE = CF )
p ` `
Diagonala mică: d=` 3
(d = AC = AE = :::) B C
`
` 3
Raza cercului înscris/apotema: r=a= (r = OH = :::)
Raza cercului circumscris: R=` (R = OA = OB = OC = :::)
F E
O
A R
r= D
a
B C

TRIUNGHIUL OARECARE
Formula clasică arie: b¢h
A¢ =
2
h
B C
Formula lui HERON:
p
A¢ = p (p ¡ a) (p ¡ b) (p ¡ c)

c
b
a+b+c
p=
2
(semiperimetrul) B a
C
A
Formulă arie cu “sin”:
`1 ¢ `2 ¢ sin ^ (`1; `2) `1 `2
A¢ =
Raza cercului înscris*:

B `3 C

S S=suprafața(aria) triunghiului
r =
p p=semiperimetrul triunghiului
r
Raza cercului circumscris*: R

B C
abc S=suprafața(aria) triunghiului
R=
4S a, b și c = lungimile laturilor triunghiului

PARALELOGRAMUL
D C
Formula arie: A=b¢h
A b B
Formulă arie cu “sin”: Aparalelogram = `1 ¢ `2 ¢ sin ^ (`1; `2)
D C
`1
A `2 B
DREPTUNGHIUL
Aria:
A=L¢l
D C
Perimetrul:
P = 2L + 2l
A L B

ROMBUL
` `
d1
Aria: A = d12d2

d2 D
B
` `
C
Aria: A=b h
h

B D
` `
Aria: Aromb = l2 ¢ sin ^ ascutit

B D

` `

TRAPEZUL
Aria:

D b C
Atrapez = h( B + b )
Atrapez = h l:m: A B B
Linia mijlocie: D b C
l:m: = B + b M
l:m: N
2
A B B
PATRULATERUL CONVEX
Aria*:

C

d1
A = d1 d2 sin ^( d1 ; d2 )
2
d2
A B

CERCUL
Diametrul: D = 2R
R R
Lungimea cercului: l±= 2¼R
Aria cercului: A± = ¼R2

CUBUL
p D’ C’
Diagonala: d=` 3
A’ B’
2
Aria laterală: A` = 4`
Aria totală: At = 6`2

D C
Volumul: V = `3 A ` B
PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC
D’ C’
p
Diagonala: d= L 2 + ` 2 + h2
A’ B’
Aria laterală: A` = 2Lh + 2`h
h
Aria totală: At = 2L` + 2Lh + 2`h
D C
Volumul: `
V =L¢`¢h
A L B

PRISMA REGULATĂ
D’ F’ E’
A’ C’ C’
A’ D’
A’ B’
B’ B’ C’
h
h h

A C D C F E
` A D
A ` B `
B B C
A` = 3`h
Aria laterală: A ` = n ¢ Af
A` = 4`h

n = numărul de fețe laterale
A` = 6`h
Af = aria unei fețe laterale
Aria totală: At = A` + 2Ab Ab = aria bazei

Volumul:
V = Ab ¢ h

TETRAEDRUL REGULAT
Desfășurare tetraedru regulat
D
A A
B C
B
D

` O
C
Obs.
Fețele unui tetraedru regulat sunt triunghiuri echilaterale.
` 6
Înălțimea: h=
3` 2
3
Aria laterală: A` =
4 (ariile celor 3 triunghiuri echilaterale ABC, ACD și ABD)
2
p
Aria totală: At = ` 3 (ariile celor 4 triunghiuri echilaterale BCD, ABC, ACD și ABD)
p
3
Volumul: Ab ¢ h ` 2
V =
3
) V =
12

PIRAMIDA REGULATĂ
V
V
h h

F E
A C D C
O
O A D
B A B O
B C

Aria laterală: A` = n ¢ Af

Aria totală: At = A` + Ab Ab = aria bazei

Volumul:
Ab ¢ h
V =

TRUNCHIUL DE PIRAMIDA REGULATĂ
A’ O’ C’ D’ O’ C’
` M’ A’ M’
B’ ` B’
ht
ht
C D C
L
O
M O M
A L
B B

Aria laterală: A` = n ¢ Af

AB = aria bazei mari
Aria totală: A t = A ` + A B + Ab

Ab = aria bazei mici
ht ³ p ´
Volumul: V = AB + AB ¢ Ab + Ab
3
Formulă pentru a area elementelor piramidei din care provine trunchiul:
µ ¶
` h m ap
A0 B 0 V O0 V C0 V M0
= = = = = =
L H M aP AB VO VC VM

CILINDRUL CIRCULAR DREPT
O’
A’ B’ A’
A’

Desfășurarea suprafețe laterale a unui cilindru circular drept este
un dreptunghi cu lungimea egală cu lungimea cercului de la baza
G G acestuia și lățimea egală cu lungimea generatoarei acestuia.
A O R B A
l0 = 2¼R A

Aria laterală: A` = 2¼RG
Aria totală: At = 2¼R (R + G)
Volumul: V = ¼R2G
Aria secțiunii axiale:

As:a: = 2RG (dreptunghiul ABB'A' = secțiune axială)

CONUL CIRCULAR DREPT
V V
G G
±
A n A
G
h
B
Desfășurarea suprafeței laterale a conului circular drept este
un sector de cerc în care generatoarea conului este rază.
A R R B R n
O =
G 360±
Aria laterală: A` = ¼RG
Aria totală: At = ¼R(R + G)
Volumul: ¼R2h
V =
Aria secțiunii axiale: As:a: = Rh ( triunghiul VAB = secțiune axială)

TRUNCHIUL DE CON CIRCULAR DREPT
A’ O’r B’
G G
A A
ht G
B
A O
R B

Aria laterală: A` = ¼RG + ¼rG
Aria totală: At = A` + AB + Ab (At = ¼RG + ¼rG + ¼R2 + ¼r2)

¼ht ¡ 2
Volumul: 2¢
V = R + Rr + r
Formulă pentru a area elementelor conului din care provine trunchiul:

µ ¶
r h g O 0 A0 V O0 V A0
= = OA
=
VO
=
VA
R H G

SFERA
Aria: Asf era = 4¼R2
Aµ R R B
O
3
Volumul:
4¼R
Vsf era =
3

Teorie Geometrie Evaluarea Națională

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teorie Geometrie Evaluarea Națională

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.evaluareanationala.

LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI

Consecință a Proprietății Înălțimii

M = mjlocul [AB] def :

Teorema Liniilor Mijlocii

TEOREME ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

Teorema Unghiului de 30±: Ip C

Teorema medianei în triunghiul dreptunghic:

Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic:

def : C:O: def : C:A: def : C:O: def : C:A:

Tabelul valorilor trigonometrice:

30± 45± 60±

Un hexagon regulat este format din 6 triunghiuri echilaterale.

Raza cercului circumscris: R=` (R = OA = OB = OC = :::)

Formula clasică arie: b¢h

Formula lui HERON:

`1 ¢ `2 ¢ sin ^ (`1; `2) `1 `2

Raza cercului înscris*:

Raza cercului circumscris*: R

abc S=suprafața(aria) triunghiului

4S a, b și c = lungimile laturilor triunghiului

Formulă arie cu “sin”: Aparalelogram = `1 ¢ `2 ¢ sin ^ (`1; `2)

Aria: Aromb = l2 ¢ sin ^ ascutit

Lungimea cercului: l±= 2¼R

Aria cercului: A± = ¼R2

Aria totală: At = 6`2

n = numărul de fețe laterale

Af = aria unei fețe laterale

Aria totală: At = A` + 2Ab Ab = aria bazei

Desfășurare tetraedru regulat

Fețele unui tetraedru regulat sunt triunghiuri echilaterale.

n = numărul de fețe laterale

Af = aria unei fețe laterale

Aria totală: At = A` + Ab Ab = aria bazei

TRUNCHIUL DE PIRAMIDA REGULATĂ

n = numărul de fețe laterale

Af = aria unei fețe laterale

AB = aria bazei mari

Formulă pentru a area elementelor piramidei din care provine trunchiul:

CILINDRUL CIRCULAR DREPT

Desfășurarea suprafețe laterale a unui cilindru circular drept este

un dreptunghi cu lungimea egală cu lungimea cercului de la baza

G G acestuia și lățimea egală cu lungimea generatoarei acestuia.

Aria laterală: A` = 2¼RG

Aria totală: At = 2¼R (R + G)

Aria secțiunii axiale:

CONUL CIRCULAR DREPT

un sector de cerc în care generatoarea conului este rază.

Aria laterală: A` = ¼RG

Aria totală: At = ¼R(R + G)

Aria secțiunii axiale: As:a: = Rh ( triunghiul VAB = secțiune axială)

TRUNCHIUL DE CON CIRCULAR DREPT

Aria laterală: A` = ¼RG + ¼rG

Aria totală: At = A` + AB + Ab (At = ¼RG + ¼rG + ¼R2 + ¼r2)

Formulă pentru a area elementelor conului din care provine trunchiul:

Aria: Asf era = 4¼R2

S-ar putea să vă placă și