Geometrie clasa a VII -a (teorie, formule)

Formule pentru triunghi

1) Triunghiul oarecare A

Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180.

m ( A ) + m(  B ) + m (  C ) = 180
B
Perimetrul: P = AB + AC + BC C

bh
Aria unui triunghi: A [ ABC]  ( b – bază, h – înălţime) A
2
F E
BC  AD AC  BE AB  CF
A [ ABC ]   
2 2 2

B
D C

Alte formule pentru aria unui triunghi:

AB  AC  sin A AB  BC  sin B BC  AC  sin C

A [ ABC]   
2 2 2

A [ ABC]  p  ( p  a)  ( p  b )  ( p  c ) ,

abc
unde p = reprezintă semiperimetrul  ABC,
2
iar a, b şi c sunt respectiv lungimile laturilor: BC = a, AC = b, AB = c.
A

Linii importante în triunghi

1) Bisectoarea – împarte unghiul în două părţi egale. B

D C
m (  BAC )
m (  BAD) = m (  CAD) = A
2

Bisectoarele unui triunghi se intersectează într – un

singur punct I, numit centrul cercului înscris. I

C
B
2) Înălţimea – segmentul care uneşte un vârf al triunghiului A
cu piciorul perpendicularei pe latura opusă.

AD  BC  m (  ADB ) = m (  ADC ) = 90.

[AD] se numeşte înălţime. B D C

A
Obs. – în cazul când unghiul B este obtuz, punctul
D ( numit piciorul înălţimii ) este situat în
exteriorul  ABC.

D B C
Înălţimile unui triunghi se intersectează într – un
singur punct H, numit ortocentru.

A= H
H

H
Acesta este situat în interiorul  ascuţitunghic, în vârful A al  dreptunghic ( m (  A ) = 90 )
şi în exteriorul  obtuzunghic.

3) Mediana – segmentul care uneşte un vârf al triunghiului

cu mijlocul laturii opuse.

Medianele unui triunghi se intersectează într – un

singur punct G, numit centru de greutate.

A
Punctul G este situat pe fiecare mediană la o treime (din mediană)

faţă de bază şi două treimi faţă de vârf : P N

G

1 2
GM = AM ; AG = AM ; B M C
3 3
 1 2 1 2
GN = BN ; BG = BN ; GP = CP ; CG = CP.
3 3 3 3

4) Mediatoarea – dreapta perpendiculară pe o latură

a triunghiului, ce conţine mijlocul acelei laturi. B M C

d  BC, M  d, M este mijlocul lui [BC]. d

Mediatoarele unui triunghi se intersectează într – un

singur punct O, numit centrul cercului circumscris  ABC.

A O

O B O C

Acesta este situat în interiorul  ascuţitunghic, în mijlocul ipotenuzei [BC] a  dreptunghic

(m (  A ) = 90 ) şi în exteriorul  obtuzunghic

Linia mijlocie a triunghiului – este segmentul care uneşte mijloacele a două laturi.

Proprietăţi: 1) Linia mijlocie a unui triunghi este paralelă cu o latură A

a triunghiului şi are lungimea egală cu jumătate din acea latură.
D
2) Dreapta ce conţine mijlocul unei laturi şi este paralelă E
cu o latură a unui triunghi trece şi prin mijlocul celei B
de - a treia laturi a triunghiului.
C

1
1) Dacă [DE] este linie mijlocie în  ABC  DE | | BC şi DE = BC.
2
2) Dacă D este mijlocul lui [AB] şi DE | | BC atunci [DE] este linie mijlocie în  ABC.
Triunghiul isoscel

Definiţie: Triunghiul cu două laturi congruente se numeşte triunghi isoscel.

Teorema 1 Într-un triunghi isoscel unghiurile de la bază sunt congruente.

A
Teorema 2 Într-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de la vârf este şi
mediană,înălţime şi este inclusă în mediatoarea bazei.

T1.  ABC: [AB] ≡ [AC]   B ≡  C.

T2. Dacă [AD] este bisectoarea  BAC, D [BC], atunci:

a) [AD] este mediană, adică [BD] ≡ [DC] ;

b) [AD] este înălţime, adică [AD]  [BC]; B D C

BC
c) dreapta AD este mediatoare, adică AD  [BC] şi BD = DC =
2

Înălţimea AD se calculează aplicând teorema lui Pitagora în  ABD: AB 2  AD 2  BD 2

Formulele pentru perimetru şi arie sunt aceleaşi ca la triunghiul oarecare.

Triunghiul dreptunghic C

Are un unghi drept (90) şi două unghiuri ascuţite.

m ( A) = 90 , m (  B)  90 şi m (  C)  90 A B

m (  B) + m (  C) = 90

[BC] se numeşte ipotenuză, iar [AB] şi [AC] – catete.

Perimetrul : PABC  AB  AC  BC B C
A
Aria triunghiului dreptunghic :

bh BC  AD
1) A [ ABC]  
2 2
c c AB  AC
2) A [ ABC]  1 2  B D C
2 2
Teorema I a înălţimii: Într – un  dreptunghic, înălţimea corespunzătoare
ipotenuzei este egală cu media geometrică a proiecţiilor
catetelor pe ipotenuză.

AD 2  BD  DC sau

AD  BD  DC

[BD] este proiecţia catetei [AB], iar [DC] este proiecţia catetei [AC] pe ipotenuză.

c1  c2 AB  AC
Teorema a II - a înălţimii: h  sau AD  .
ip BC

Teorema catetei: Într – un  dreptunghic, o catetă este egală cu media geometrică

dintre ipotenuză şi proiecţia ei pe ipotenuză

AB2  BD  BC sau AB  BD  BC
A
AC  CD  BC sau AC 
2
CD  BC

.
B D C

Alte proprietăţi: 1) Într - un  dreptunghic cu un unghi de 30, cateta opusă

acelui unghi este egală cu jumătate din ipotenuză.

BC
Dacă m ( A ) = 90 şi m ( B ) = 30, atunci AC 
2

2) Într - un  dreptunghic mediana corespunzătoare ipoteuzei este egală

cu jumătate din ipotenuză: . A

BC
AM 
2
B M C
Elemente de trigonometrie în triunghiul dreptunghic (continuare)

30 45 60

1 2 3 C
sin
2 2 2
3 2 1
cos
2 2 2
3
tg. 1 3
3
3 A B
ctg. 3 1
3

cateta opusă  B AC AB
sin B = ; sin B = sin C =
ipotenuză BC BC

cateta alaturată AB AC
cos B = ; cos B = cos C =
ipotenuză BC BC

cateta opusă AC AB
tg B = ; tg B = tg C =
cateta alaturată AB AC

cateta alaturată AB AC
ctg B = ; ctg B = ctg C = .
cateta opusă AC AB

Triunghiul dreptunghic isoscel C

Are un unghi drept şi catetele congruente: [AB]  [AC]

Unghiurile ascuţite au măsurile de 45:

A B
m ( B) = m ( C) = 45

BC
Dacă AB = AC = a , atunci BC = a 2 Deci AB 
2
c1  c2 AB  AC a 2
A [ ABC]   =
2 2 2
Aria  dreptunghic isoscel este jumătate din aria pătratului,
iar ipotenuza  dreptunghic isoscel este cât diagonala pătratului.
 Triunghiul echilateral

Este un triunghi cu toate laturile congruente. A

Unghiurile sunt congruente având câte 60.

AB = BC = AC = a

m (  A ) = m (  B) = m (  C) = 60 B C

Perimetrul : PABC  AB  AC  BC  3 a
A
2
a 3
Aria triunghiului echilateral: A [ ABC ] 
4
P N
O

B C
Proprietăţi: M

Într – un triunghi echilateral bisectoarea oricărui unghi este şi mediană, înălţime şi

mediatoare. Prin urmare centrul cercului circumscris ( O ) coincide cu centrul cercului
înscris ( I ), cu centrul de greutate ( G ) şi cu ortocentrul H al  ABC.

O = I = G = H.

a 3 a 3
AM = ( înălţimea  echilateral ) BN = CP =
2 2

1 a 3 a 3
Deoarece O = G  OM =  AM  OM = OM = ON = OP = r =
3 6 6

(OM este în acelaşi timp raza cercului înscris  ABC şi apotema triunghiului echilateral ).

De asemenea, OA = OB = OC = R (raza cercului circumscris  ABC )

2 a 3
Deoarece OA =  AM  OA = R = sau a  R 3
3 3

R
R  2r sau r  ( raza cercului înscris este jumătate din raza cercului circumscris ).
2
 Patrulatere

1.Pătratul AB = BC = CD = DA = a

D C AC = BD = a 2 ( diagonala pătratului)

a 2
O M OA = OB = OC = OD = (raza cercului circumscris)
2

a
A B OM = (apotema pătratului sau raza cercului înscris)
2

Perimetrul pătratului: P = 4 ∙ a

Aria pătratului: A = a 2

2.Dreptunghiul AB = CD = a = L (lungime) BC = AD = b = l - (lăţime)

D C AC = BD = a 2  b 2 ( diagonala dreptunghiului)

O AC
AO = OB = OC = OD = (raza cercului circumscris)
2
A B O = centrul cercului circumscris

Perimetrul dreptunghiului : P = 2 ∙ (a + b) sau P = 2 ∙ (L + l)

Aria dreptunghiului: A = a ∙ b sau A = L ∙ l

3. Rombul AB = BC = CD = DA = a
D
AC  BD ( diagonalele rombului sunt perpendiculare)

AB 2 = AO 2 + OB 2 ( se aplică teorema lui Pitagora în  AOB)

O
A C
Perimetrul rombului: P = 4 ∙ a A

AC  BD
B Aria rombului: 1) A =
2
. 2) A = a ∙ h B D
h
3) A = AB ∙ AD ∙ sin ( A)
C
 Paralelogramul AB | | CD şi AD | | BC (laturile opuse sunt paralele)
D C
C AB  CD şi AD  BC (laturile opuse sunt congruente)

AB = CD = a, AD = BC = b
A E B
 A   C şi  B   D (unghiurile opuse sunt congruente)

m( A) + m(  B) = 180, m( B) + m(  C) = 180

D C ( unghiurile alăturate sunt suplementare)

O AC BD
AO = OC = , BO = OD = ( diag. au acelaşi mijloc)
2 2
A B
Perimetrul paralelogramului: P = 2 ∙ (a + b)

D C Aria paralelogramului: A = a ∙ h
h
sau A = AB ∙ AD ∙ sin  A
A B

Trapezul ABCD este un trapez cu bazele [AB] şi [CD], AB | | CD.

D C Perimetrul trapezului: P = AB + BC + CD + DA

h ( AB  CD)  DE ( B  b)  h
Aria trapezului: A = =
2 2
A E B

D n C
Trapezul isoscel: (AD)  (BC) şi BAD  ABC

A B
D C (AC)  (BD) (un trapez isoscel are diagonalele congruente
şi unghiurile de la bază congruente)

A B

AB  CD
D C Linia mijlocie : MN =
2
M N

A B
Cercul

Def. Fie O un punct în plan şi r un număr pozitiv. Cercul cu centrul în O şi de rază r este
mulţimea tuturor punctelor din plan situate la distanţa r faţă de O.

N
A
r M
xO

Dacă A este un punct al cercului, distanţa dintre punctul A şi O este raza cercului.

AO = r

Dacă M şi N sunt două puncte ale unui cerc, segmentul [MN] se numeşte coardă
în acel cerc.

B
O
A

Dacă A şi B sunt două puncte ale unui cerc şi O  [AB], segmentul [AB] se numeşte
diametru al cercului.

d
AB = d = 2r sau r (d = diametrul cercului).
2

Se numeşte disc de centru O şi rază r, mulţimea C(O,r) Int C(O,r)

Se notează D(O,r).
r
xO

Def. Un unghi cu vârful în centrul unui cerc se numeşte unghi la centru.

 B Fie A şi B două puncte situate pe cerc.

Mulţimea punctelor situate pe cerc în interiorul

A
O unghiului AOB, împreună cu punctele A şi B

se numeşte arc mic AB şi se notează AB.

Mulţimea punctelor situate pe cerc în exteriorul

A
O unghiului AOB, împreună cu punctele A şi B

se numeşte arc mare AB şi se notează ACB.

C ( C este un punct pe cerc, nesituat în interiorul

unghiului AOB).

Def. Fie A şi B două puncte situate pe cerc.

1) Dacă AB este un arc mic, atunci m (AB) = m (AOB);

2) Dacă AB este un semicerc,, atunci m (ACB) = 180 ;

3) Dacă AB este un arc mare, atunci m (ACB) = 360  m (AOB);

C
O 2) AB este semicerc  m (ACB) = 180

Def. Unghiul BAC se numeşte unghi înscris în cercul C(O,r),

dacă punctele B, A şi C aparţin cercului.
 C

B
O
A

Teoremă : Măsura unui unghi înscris în cerc este jumătate din măsura arcului de cerc
cuprins între laturile sale.

1
m (BAC) = m (BC)
2

Caz particular: Măsura unui unghi înscris în semicerc este egală cu 90.

C
B

C
1
O 2) AC este semicerc  m (ABC) =  180 = 90.
2

Def. O dreaptă ce are două puncte comune cu un cerc se numeşte

dreaptă secantă faţă de cerc.

Def. O dreaptă ce nu are nici un punct comun cu un cerc se numeşte

dreaptă exterioră cercului.
Def. O dreaptă ce are un singur punct comun cu un cerc se numeşte
dreaptă tangentă la cerc.

xO

Teoremă : Dacă dreapta d este tangentă la cercul C(O,r) în punctul A, atunci d  OA.

Teoremă : Măsura unui unghi cu vârful pe cerc,având una din laturi secantă, iar cealaltă
tangentă cercului, este jumătate din măsura arcului de cerc inclus în interiorul unghiului.
cuprins între laturile sale.

1
m (BAC) = m (AB)
2

d
C
A

xO
B

Patrulater înscris în cerc

Def. Un patrulater se numeşte înscris într-un cerc dacă vârfurile sale aparţin cercului.

B
Teorema 1:Un patrulater înscris într-un cerc are unghiurile opuse suplementare.

Reciproc,dacă un patrulater are unghiurile opuse suplementare, atunci patrulaterul

este inscriptibil (există un cerc căruia să - i aparţină vârfurile sale).

ABCD este inscriptibil  m(A) + m(C) = 180 (sau m(B) + m(D) = 180 )

Teorema 2 : Un patrulater este inscriptibil dacă şi numai dacă unghiul format de o diagonală
cu o latură este congruent cu unghiul format de cealaltă diagonală şi latura opusă primei
laturi.

ABCD este inscriptibil  m(DAC) = m(DBC)

Cazuri particulare : Dreptunghiul şi pătratul sunt patrulatere inscriptibile.

Un trapez este inscriptibil dacă şi numai dacă este trapez isoscel.

Lungimea cercului.Aria discului.

r
d xO

d d d 0,14d

Lungimea cercului cu diametrul d , este egală cu produsul dintre lungimea diametrului şi

numărul  (a cărei valoare aproximativă este egală cu 3,14)

L=d

Ţinând cont că d = 2 r , (r = raza cercului), mai putem utiliza formula:

 L=2r
Lcerc
Lungimea semicercului : L semicerc   r
2

Aria discului

A=  r 2
r
xO

Adisc  r 2
Aria semidiscului : A semidisc  
2 2
r