PRISMA TRIUNGHIULARĂ REGULATĂ

C B

A

C B

Elemente:
 2 baze - triunghiuri echilaterale
- congruente
- paralele Ex: ABC

 3 muchii - congruente
laterale - paralele
- perpendiculare pe baze
- coincid cu înălțimile prismei Ex: AA

 3 fețe - dreptunghiuri
laterale - egale
- perpendiculare pe baze Ex: ABBA
Notații:
l – latura bazei (muchia bazei)
R, r, ab, Pb, Ab – cele consacrate în bază (în triunghiul echilateral)
h – înălțimea prismei
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul

Formule de calcul:

l 3
În bază: r  ab 
6
l 3
R
3
Pb  3l
l2 3
Ab 
4

În prismă: Al  Pb  h
At  Al  2 Ab
V  Ab  h
 PRISMA PATRULATERĂ REGULATĂ

C B

D A h

C B
db
l

D A

Elemente:
 2 baze - pătrate
- congruente
- paralele Ex: ABCD

 4 muchii - congruente
laterale - paralele
- perpendiculare pe baze
- coincid cu înălțimile prismei Ex: AA

 4 fețe - dreptunghiuri
laterale - egale
- perpendiculare pe baze Ex: ABBA

 2 secțiuni - dreptunghiuri
diagonale - egale
- perpendiculare între ele
- perpendiculare pe baze Ex: ACCA

 4 diagonale - egale
- concurente în mijlocul lor
- coicid cu diagonalele celor
două secțiuni diagonale Ex: AC
Notații:
l – latura bazei (muchia bazei)
R, r, ab, db, Pb, Ab – cele consacrate în bază (în pătrat)
h – înălțimea prismei
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul
Asd – aria secțiunii diagonale; d – diagonala prismei

Formule de calcul:

l
În bază: r  ab 
2
d l 2
d l 2
R 
2 2
Pb  4l
Ab  l 2

În prismă: Al  Pb  h
At  Al  2 Ab
V  Ab  h
Asd  h  d b (AACCA)
d  h2  db 2 (T.P. în  ACC)
 PRISMA HEXAGONALĂ REGULATĂ

D C

db  db B
E

F A
h
d

D C

E B

F A

Elemente:
 2 baze - hexagoane regulate
- congruente
- paralele Ex: ABCDEF

 6 muchii - congruente
laterale - paralele
- perpendiculare pe baze
- coincid cu înălțimile prismei Ex: AA

 6 fețe - dreptunghiuri
laterale - egale
- paralele două câte două
- perpendiculare pe baze Ex: ABBA

 3 secțiuni - dreptunghiuri
diagonale mari - egale
- perpendiculare pe baze Ex: ADDA

 6 secțiuni - dreptunghiuri
diagonale mici - egale
- paralele două câte două
- perpendiculare pe baze Ex: FDDF
Notații:
l – latura bazei (muchia bazei)
R, r, ab, Pb, Ab – cele consacrate în bază (în pătrat)
db – diagonala mare în bază
db  – diagonala mică în bază
h – înălțimea prismei
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul
Asd – aria secțiunii diagonale mari; Asd  – aria secțiunii diagonale mici

Formule de calcul:

l 3
În bază: r  ab 
2
Rl
Pb  6l
l 2 3 3l 2 3
Ab  6  
4 2
db  2R  2l
db'  l 3

În prismă: Al  Pb  h
At  Al  2 Ab
V  Ab  h
Asd  h  d b
Asd '  h  db'
 PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC (CUBOIDUL)

C B

D A
h
d

C
B
db
l

D L A

Elemente:
 2 baze - dreptunghiuri
- egale
- paralele Ex: ABCD

 4 înălțimi - egale
- paralele
- perpendiculare pe baze Ex: AA

 4 fețe - dreptunghiuri
laterale - paralele două câte două
- egale două câte două
- perpendiculare pe baze Ex: ABBA

 2 secțiuni - dreptunghiuri
diagonale - egale
- perpendiculare pe baze Ex: ACCA

 4 diagonale - egale
- concurente în mijlocul lor
- coincid cu diagonalele celor
două secțiuni diagonale Ex: AC
Notații:
L – lungimea bazei
l – lățimea bazei dimensiunile cuboidului
h – înălțimea cuboidului

db – diagonala bazei
Pb – perimetrul bazei
Ab – aria bazei
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul
Asd – aria secțiunii diagonale; d – diagonala cuboidului

Formule de calcul:

În bază: db  L2  l 2
Pb  2 L  2l  2  L  l 
Ab  L  l

În cuboid: Al  Pb  h  2Lh  2lh

At  Al  2 Ab  2Lh  2lh  2Ll
V  Ab  h  L  l  h
Asd  d b  h
d  L2  l 2  h 2 (T.P. în ACC' )

 L  l  h  L2  l 2  h 2  2Ll  2Lh  2lh

2
Obs:
suma d2 At
dimensiunilor
cuboidului
 CUBUL

C B

D A
d
C
B

df l

D l A

Elemente:
 12 muchii - egale
- patru câte patru paralele Ex: AB

 6 fețe - pătrate
- egale
- două câte două paralele Ex: ABCD

 6 secțiuni - dreptunghiuri
diagonale - egale
- două câte două perpendiculare Ex: ACCA

 4 diagonale - egale
- concurente în mijlocul lor Ex: AC
Notații:

l – muchia cubului
Pf – perimetrul unei fețe
Af – aria unei fețe
df – diagonala unei fețe

Asd – aria secțiunii diagonale; d – diagonala cubului

Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul

Formule de calcul:

Într-o față: df  l 2
(pătrat) Pf  4l
Af  l 2

În cub: Al  4  Af  4l 2
At  6  Af  6l 2
V  Af  l  l 2  l  l 3
Asd  d f  l  l 2  l  l 2 2
d l 3
 PIRAMIDA TRIUNGHIULARĂ REGULATĂ

C B

𝑙
O 2
l
M

Elemente:

 un vârf - punctul V

 o bază - triunghiul echilateral ABC

 3 muchii - unesc vârful piramidei cu vârfurile bazei

laterale - congruente Ex: VA

 3 fețe - triunghiuri isoscele

laterale - congruente Ex: VAB

 3 apoteme ale - unesc vârful piramidei cu mijloacele laturilor bazei

piramidei - sunt perpendicularele duse din vârful piramidei pe laturile bazei
- congruente Ex: VM

 o înălțime - perpendiculara din vârful piramidei pe planul bazei

- unește vârful piramidei cu centrul bazei (VO)
Notații:

l, r, ab, R, hb, Pb, Ab – cele consacrate în bază (în triunghiul echilateral)

ap – apotema piramidei
m – muchia laterală a piramidei
h – înălțimea piramidei
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul

Formule de calcul:

l 3
În bază: r  ab 
6
l 3
R
3
l 3
h
2
Pb  3l
l2 3
Ab 
4

Pb  a p
În piramidă: Al 
2
At  Al  Ab
A h
V b
3

Obs: Avem trei triunghiuri dreptunghice (cele cu roșu) în care putem aplica teorema lui
Pitagora pentru a afla elemente de care avem nevoie:


VOM dr.înO 

TP
VM 2  VO 2  OM 2


 
TP

VOB dr.înO VB  VO  OB

2 2 2


 
VMB dr.în M VB 2  VM 2  MB 2
TP


 PIRAMIDA PATRULATERĂ REGULATĂ

h ap

C B
𝑙
r=ab 2
O M

D l A

Elemente:

 un vârf - punctul V

 o bază - pătratul ABCD

 4 muchii - unesc vârful piramidei cu vârfurile bazei

laterale - congruente Ex: VA

 4 fețe - triunghiuri isoscele

laterale - congruente Ex: VAB

 4 apoteme ale - unesc vârful piramidei cu mijloacele laturilor bazei

piramidei - sunt perpendicularele duse din vârful piramidei pe laturile bazei
- congruente Ex: VM

 o înălțime - perpendiculara din vârful piramidei pe planul bazei

- unește vârful piramidei cu centrul bazei (VO)

 2 secțiuni - triunghiuri isoscele

diagonale - congruente
- perpendiculare între ele
- perpendiculare pe baze Ex: VAC
Notații:

l, r, ab, R, db, Pb, Ab – cele consacrate în bază (în pătrat)

ap – apotema piramidei
m – muchia laterală a piramidei
h – înălțimea piramidei
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul
Asd – aria secțiunii diagonale

Formule de calcul:

l
În bază: r  ab 
2
db  l 2
db l 2
R 
2 2
Pb  4l
Ab  l 2

Pb  a p
În piramidă: Al 
2
At  Al  Ab
A h
V b
3
h  db
Asd 
2

Obs: Avem trei triunghiuri dreptunghice (cele cu roșu) în care putem aplica teorema lui
Pitagora pentru a afla elemente de care avem nevoie:


VOM dr.înO 

TP
VM 2  VO 2  OM 2


 
TP

 VOB dr.înO  VB 2  VO 2  OB 2

 
VMB dr.în M VB 2  VM 2  MB 2
TP


 PIRAMIDA HEXAGONALĂ REGULATĂ

h m
ap

D C

R B
E O 𝑙
M 2

F l A

Elemente:

 un vârf - punctul V

 o bază - hexagonul regulat ABCDEF

 6 muchii - unesc vârful piramidei cu vârfurile bazei

laterale - congruente Ex: VA

 6 fețe - triunghiuri isoscele

laterale - congruente Ex: VAB

 6 apoteme ale - unesc vârful piramidei cu mijloacele laturilor bazei

piramidei - sunt perpendicularele duse din vârful piramidei pe laturile bazei
- congruente Ex: VM

 o înălțime - perpendiculara din vârful piramidei pe planul bazei

- unește vârful piramidei cu centrul bazei (VO)

 3 secțiuni - triunghiuri isoscele

diagonale mari - congruente
- perpendiculare pe baze Ex: VFC

 6 secțiuni - triunghiuri isoscele

diagonale mici - congruente
Notații:
l, r, ab, R, db, db , Pb, Ab – cele consacrate în bază (în hexagonal regulat)
ap – apotema piramidei
m – muchia laterală a piramidei
h – înălțimea piramidei
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul
Asd – aria secțiunii diagonale mari
Formule de calcul:

l 3
În bază: r  ab 
2
db '  2r  2ab  l 3
Rl
db  2R  2l
Pb  6l
l 2 3 3l 2 3
Ab  6  
4 2

Pb  a p
În piramidă: Al 
2
At  Al  Ab
A h
V b
3
h  db
Asd 
2

Obs: Avem trei triunghiuri dreptunghice (cele cu roșu) în care putem aplica teorema lui
Pitagora pentru a afla elemente de care avem nevoie:


VOM dr.înO 

TP
VM 2  VO 2  OM 2


 
TP

 VOB dr.înO  VB 2  VO 2  OB 2

 
VMB dr.în M VB 2  VM 2  MB 2
TP


 TETRAEDRUL REGULAT
A

h hf

B D
R

O
l M

C
Elemente:

 4 vârfuri - punctele: A, B, C, D

 6 muchii - congruente
- oricare două opuse, sunt perpendiculare Ex: AB

 4 fețe - triunghiuri echilaterale

- congruente
- oricare dintre ele poate fi considerată bază
a tetraedrului regulat Ex: ABC

 4 înălțimi - perpendicularele din vârfuri pe fețele opuse

- unesc vârfurile tetraedrului regulat cu
centrele fețelor opuse acestora Ex: AO
Notații:

l – muchia tetraedrului regulat

r, af , R – cele consacrate într-un triunghi echilateral
hf – înălțimea unei fețe
Pf – perimetrul unei fețe
Af – aria unei fețe

h – înălțimea tetraedrului regulat

Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul

Formule de calcul:

l 3 l 3 l 3
Într-o față: r  af  R hf 
6 3 2
l2 3
Pf  3l Af 
4

În tetraedrul regulat:

Obs: deducem formula de calcul pentru înălțimea tetraedrului regulat

în funcție de muchia sa (l):

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul AOD: AO2 = AD2 – OD2

3l 2 6l 2 l 6
h l  R  l 
2 2 2

9) 2
h
9 9 3

l 6
h
3
l2 3
Al  3  Af  3 
4
l2 3 2
At  4  l 3
4
Af  h 1 l 2 3 l 6 l 3 2
V    
3 3 4 3 12
 TRUNCHIUL DE PIRAMIDĂ TRIUNGHIULARĂ REGULATĂ

B'
C' R'
r'
O' M'
l'
mt
A'
ht at

C B
R

O
M

A
Elemente:

 2 baze - triunghiuri echilaterale

- asemenea
- paralele Ex: ABC

 3 muchii - unesc vârfurile bazei mici cu vârfurile bazei mari

laterale - congruente Ex: AA'

 3 fețe - trapeze isoscele

laterale - congruente Ex: ABB'A'

 3 apoteme ale - unesc mijloacele laturilor bazei mici cu mjloacele laturilor bazei mari
trunchiului - sunt perpendiculare pe laturile bazelor
- congruente Ex: MM'

 o înălțime - unește centrele bazelor

- perpendiculară pe baze (OO')
Notații:

l', r', ab', R', hb', Pb', Ab' – cele consacrate în baza mică (în triunghi echilateral)
l, r, ab, R, hb Pb, Ab – cele consacrate în baza mare (în triunghi echilateral)

at – apotema trunchiului
mt – muchia laterală a trunchiului
ht – înălțimea trunchiului
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul

Formule de calcul:

l' 3 l 3
r'  ab '  r  ab 
6 6
l' 3 l 3
R'  R
3 3
l' 3 l 3
în baza mică: hb '  în baza mare: hb 
2 2
Pb '  3l' Pb  3l
l' 2 3 l2 3
Ab '  Ab 
4 4

în trunchi: Al 
P ' P   a
b b t
; At  Al  Ab '  Ab
2
V
ht
3

 Ab '  Ab  Ab '  Ab 
Obs: avem trei trapeze dreptunghice în care putem „lucra“ pentru a afla elemente de care avem nevoie

O' M' O' B' M' B'

O P M O T B M Q B

M'M 2 = M'P 2 + PM 2 B'B 2 = B'T 2 + TB 2 B'B 2 = B'Q 2 + QB 2

 TRUNCHIUL DE PIRAMIDĂ PATRULATERĂ REGULATĂ

C' B'
R'
r'
O' M' mt
D'
l' A'
at
ht
C B
R
r = ab
O M

D A
l

Elemente:

 2 baze - pătrate
- asemenea
- paralele Ex: ABCD

 4 muchii - unesc vârfurile bazei mici cu vârfurile bazei mari

laterale - congruente Ex: AA'

 4 fețe - trapeze isoscele

laterale - congruente Ex: ABB'A'

 4 apoteme ale - unesc mijloacele laturilor bazei mici cu mjloacele laturilor bazei mari
trunchiului - sunt perpendiculare pe laturile bazelor
- congruente Ex: MM'

 o înălțime - unește centrele bazelor

- perpendiculară pe baze (OO')

 2 secțiuni - trapeze isoscele

diagonale - congruente
- perpendiculare între ele
- perpendiculare pe baze Ex: ACC'A'
Notații:
l', r', ab', R', db', Pb', Ab' – cele consacrate în baza mică (în pătrat)
l, r, ab, R, db Pb, Ab – cele consacrate în baza mare (în pătrat)
at – apotema trunchiului
mt – muchia laterală a trunchiului
ht – înălțimea trunchiului
Al – aria laterală; At – aria totală; V – volumul
Asd – aria secțiunii diagonale
Formule de calcul:

l' l
r'  ab '  r  ab 
2 2
d b '  l' 2 db  l 2
d' l' 2 db l 2
în baza mică: R'   în baza mare: R 
2 2 2 2
Pb '  4l' Pb  4l
Ab '  l' 2 Ab  l 2

în trunchi: Al 
P ' P   a
b b t
; At  Al  Ab '  Ab
2
V
ht
3

 Ab '  Ab  Ab '  Ab 
ht   db '  db 
Asd 
2

Obs: avem trei trapeze dreptunghice în care putem „lucra“ pentru a afla elemente de care avem nevoie

O' M' O' B' M' B'

O P M O T B M Q B

M'M 2 = M'P 2 + PM 2 B'B 2 = B'T 2 + TB 2 B'B 2 = B'Q 2 + QB 2

 CILINDRUL CIRCULAR DREPT

A’ • B’
O’

h = G

R
A • B
O

Elemente:

 2 baze - cercuri (discuri)

- egale
- paralele Ex: C (O, OA)

 o înălţime - uneşte centrele bazelor

- este perpendiculară pe baze (OO')

 generatoare - o infinitate
- unesc puncte aflate pe circumferinţa unei baze cu puncte aflate pe
circumferinţa celeilalte baze
- sunt perpendiculare pe baze
- pot fi considerate şi înălţimi ale cilindrului
- egale
- paralele Ex: AA'

 secţiuni - o infinitate
axiale - dreptunghiuri
- egale
- perpendiculare pe baze Ex: ABB'A'
Notații:

R - raza bazei;
d - diametrul bazei;
Lb - lungimea bazei;
Ab - aria bazei

h - înălţimea cilindrului;
G - generatoarea cilindrului
Al - aria laterală;
At - aria totală;
V - volumul
Asa - aria secţiunii axiale

Formule de calcul:

în bază: d = 2R
Lb = 2R
Ab = R2

în cilindru: h=G

Al = 2RG
At = Al + 2Ab = 2RG + 2R2 =
= 2R(R + G)
V = Ab · h = R2 · G

Asa = A ABB'A' = AB · BB’ =

= d · G = 2RG
 CONUL CIRCULAR DREPT

h G

R B
A •
O

Elemente:

 un vârf - punctul V

 o bază - cerc (disc) C (O, OA)

 o înălţime - uneşte vârful conului cu centrul bazei

- este perpendiculară pe bază (VO)

 generatoare - o infinitate
- unesc vârful conului cu puncte de pe circumferința bazei
- egale Ex: VA

 secţiune - o infinitate
axială - triunghiuri isoscele
- egale
- perpendiculare pe baze Ex: VAB
Notații:

R - raza bazei;
d - diametru bazei;
Lb - lungimea bazei;
Ab - aria bazei

h - înălţimea conului;
G – generatoarea conului
Al - aria laterală;
At - aria totală;
V - volumul
Asa - aria secţiunii axiale

Formule de calcul:

în bază: d = 2R
Lb = 2R
Ab = R2

În con: G2 = h2 + R2 TP în VOB

Al = RG
At = Al + Ab = RG + R2 =
= R(R + G)
Ab  h R 2  h
V 
3 3
VO  AB
Asa  AVAB  
2
h  d h  2R
   hR
2 2
 TRUNCHIUL DE CON CIRCULAR DREPT

A' O' r B'

h G

R
A B
O

Elemente:

 2 baze - cercuri (discuri)

- paralele Ex: C (O, OA)

 o înălţime - uneşte centrele bazelor

- perpendiculară pe baze (OO')

 generatoare - o infinitate
- egale
- provin din generatoarele conului Ex: AA'

 secţiune - o infinitate
axială - trapeze isoscele
- egale
- perpendiculare pe baze Ex: ABB'A'
Notații:
r – raza bazei mici; R – raza bazei mari
d – diametrul bazei mici; D – diametrul bazei mari
Lb – lungimea bazei mici; LB – lungimea bazei mari;
Ab – aria bazei mici; AB – aria bazei mari;

h – înălţimea trunchiului de con;

G – generatoarea trunchiului de con;
Al - aria laterală;
At - aria totală;
V - volumul
Asa - aria secţiunii axiale

Formule de calcul:

în baza mică: d = 2r în baza mare: D = 2R

Lb = 2r LB = 2R
Ab = r2 AB = R2

În trunchiul de con: Al = G(R + r)

At = Al + Ab + AB
h
 h
 
V   Ab  AB  Ab  AB   r 2  R 2  r 2  R 2 
3 3

h 2
   r  R 2  rR 
3

Asa  AABB' A' 

 AB  A' B'   OO' 
2
 2r  2 R   h  h 
 r  R
2

Obs: Avem un trapez dreptunghic în care putem „lucra“ pentru a afla elemente de care avem nevoie

O' B'

B'B2 = B'P2 + PB2

O B
P
 DESFĂȘURAREA CILINDRULUI

A' B' C'

G = l (L)

A B C
2R = L (l)

Obs: desfășurarea cilindrului este un dreptunghi.

I. generatoarea cilindrului este egală cu una dintre dimensiunile desfășurării

G = l (sau L)

II. lungimea bazei cilindrului este egală cu cealaltă dimensiune a desfășurării

2R = L (sau l)

III. aria laterală a cilindrului este egală cu aria desfășurării

2RG = L · l

Obs: în probleme, folosim obligatoriu (I) și la alegere una dintre (II sau III)
 DESFĂȘURAREA CONULUI

V
C
R – raza bazei în con
rdesf – raza desfășurării
(sectorului de cerc)

R
A O B

Obs: desfășurarea unui con este un sector de cerc

(provine din cercul de centru V și rază VB)

I. generatoarea conului este egală cu raza desfășurării (raza sectorului de cerc)

G = rdesf

II. lungimea bazei conului este egală cu lungimea arcului de cerc corespunzător
 
desfășurării BC

rdesf  n
2R 
180

III. aria laterală a conului este egală cu aria desfășurării

r 2 desf  n
RG 
360

Obs: în probleme, folosim obligatoriu (I) și la alegere una dintre (II sau III)
 SFERA

R – raza sferei
R B
A 
O

Obs: se obține prin rotația unui cerc în jurul diametrului său

A  4R 2
4R 3
V
3