Câmp de probabilitate

1. Pe un câmp de probabilitate se considerǎ evenimentele A,B,C astfel ȋncât A și C sunt

, P B   , P A B   , P A  C  
1 2 1 1 1
independente, P A  și P B  C   5 .
2 3 4 12
Determinați P  A  B , P  A  B , P C  ṣi P B  C  .
1 P A  B 
, P B   1  P  B   P A  B  
1
Soluție: Cum P A B    , de unde
4 P B  12
P  A  B   P B   P A  B    , iar P  A  B   1  P  A  B   .
1 1 1 3

3 12 4 4
Cum A și C sunt independente, independente sunt C și A  P A  C   P A   P C  , deci
P A  C  5
P C   1  P C   1   . În fine, utilizând de Morgan, P  B  C  
1  P  A 6
1 1 5 1
 1  P B  C   1   P B   P C   P B  C    1    
5 3 6 30
A  
2. Se dau evenimentele independente i 1 i  n având probabilităţile de realizare
p  Ai   pi , i  1,2,..., n . Care este probabilitatea de a se realiza un număr impar de
evenimente?
Soluţie: Probabilitatea de a se realiza k dintre cele n evenimente independente este egală-
conform schemei lui Poisson - cu coeficientul lui x k din expresia polinomului
 
n
R x    pi x  qi  R1  R2 x  ...  Rn x n , unde qi  1  pi , deci cu Rk .
i 1
 n 1 
 2 
 
Probabilitatea p de a se realiza un număr impar de evenimente este p 
R
k 1
2 k 1
.

n  n 1 
n 2  2 
R  R 1
   
Cum
k 1
k
si R   1   R2 k  R 2 k 1
k 0 k 1

 .
n
1   1  2 pi
R1  R   1
 p  i 1
2 2

3.Un lift urcă cu k persoane într-o clădire cu n etaje. Care este probabilitatea ca la un etaj
să coboare cel mult o persoană?
Soluție: Dacă n<k , probabilitatea ca la un etaj să coboare cel mult o persoană este nulă
(probabilitatea evenimentului imposibil), întrucât numărul persoanelor depăşeşte numărul
etajelor. In cazul n  k , numărul cazurilor favorabile este cel al funcţiilor injective
f : 1,2,..., k   1,2,..., n ,adică n n  1... n  k  1  Ank ,iar numărul cazurilor
posibile,cel al funcţiilor definite mai sus: n  An ; probabilitatea cerută este
k k

Ank
daca n  k .
nk
4. Avem n gropiţe. Dăm drumul deodată la k bile. Stiind că fiecare bilă intră în câte o
gropiţa, care este probabilitatea ca în fiecare gropiţa să avem cel putin o bilă?
Soluție: Cele k bile pot intra în cele n gropiţe în n k moduri diferite (cazuri posibile).
Vom calcula probabilitatea evenimentului contrar, iar probabilitatea cerută va fi:

P  1  P1  P2  P3  P4  ...    1 Pn 1 , unde am notat cu
n
 Pj ,1  j  n  1

probabilitatea ca j gropiţe să fie goale. Utilizând definiţia clasică a probabilităţii, obţinem:

P1  Cn1
 n  1 k , P  C 2  n  2 k ,...P  C1 1 , deci probabilitatea cerută va fi:
nk 2 n
nk n 1 n
nk
k k k
 1  2 n n  1  n 1
P  Cn0  1   Cn1  1   Cn2  ...    1 1   C .
 n   n   n  n
n!
 n nCnn   n  1 Cnn 1  ...    1 Cn1  n!
n n 1
Observaţii: Pentru k=n, evident P  k
n
n

   1  n  j  1
j 1
j 1 n
Cnn  j 1 reprezinta numarul surjectiilor de la 1,2,..., n la ea insasi!

si evident k  n  P  0 . Se putea utiliza formula lui Poincaré .

5. O urnă conţine N bile dintre care M albe. Se extrag la întâmplare n bile. Determinaţi
probabilitatea ca la extragerea j să se obţină bilă albă, stiind că din cele n bile extrase , k
au fost albe.
Soluție: Fie Ak evenimentul ca eşantionul de n bile să conţină k bile albe şi B j
evenimentul ca bila j extrasă să fie albă. Vom avea cazurile extragerilor:
Cnk11M k 1  N  M 
  CkM k  N  M 
 
n k nk
M
a) revenite: P B j  , P  Ak   n şi P A B 
N Nn k j
N n 1
Cnk11M k 1  N  M 
nk
M
P Ak B j  P  B j  

 P B j Ak  
P Ak 
 N n 1

Cn M  N  M 
k k nk
N k
n
n
N
C Mk 11C Nn kM
CMk C Nn kM
b) nerevenite: P  Ak   si P  Ak B j  
C Nn C Nn 11
Fie Ci evenimentul de a se fi extras i bile albe în primele j  1 extrageri. Evenimentele
Ci formează un sistem complet de evenimente, deci putem aplica formula probabilităţii
totale şi avem:
   
i j 1 i

  M  i CM C N  M
j 1 j 1 j 1
1
P B j   P B j Ci P Ci   M C i
C NMji 1 
i 0 i0 N  j  1 C Nj 1 CN i0
j 1


C NM11
C NM

M
N

 P B j Ak 
P Ak
 
P Ak B j P B j   
C k 1 C n  k
 M 1n 1N  M 
 
C N 1
M Cn
 k Nn  k 
N CM C N  M
k
n

6. . Tragerea de pe un avion asupra altui avion poate să se producă de la 600,400 sau

200m. Probabilitatea ca tragerea să se producă de la 600m este 0,2, iar de la 400m 0,3.
Probabilitatea doborârii avionului inamic de la distanţa de 600m este 0,1; de la 400m 0,2,
iar de la 200m 0,4. Determinaţi probabilitatea ca tragerea al cărei efect a fost doborârea
avionului să se fi produs de la 400m.
Soluţie: Fie D evenimentul care constă în doborârea avionului inamic. Notând cu
A1 evenimentul ca tragerea să se facă de la 600m, A2 evenimentul ca tragerea să se facă

de la 400m şi A3 evenimentul ca tragerea să se facă de la 200m, evident P  A1   0,2,

P  A2   0,3 si P  A3   0,5 (evenimentele  Ai i 1, 2, 3 formând o partiţie a evenimentului
sigur -să se producă tragerea).Avem: PA  D   0,1, PA  D   0,25, PA  D   0,4 ,
 
1 2 3

P A2 PA  D 
P A  3 2
  0,25  0,3
Aplicând formula lui Bayes: D 2
 P Ai PA  D   
= 0,2  0,1  0,3  0,25  0,5  0,4 ,
i
i 1

numitorul acestei fracţii reprezentând–conform formulei probabilităţii totale-P(D).

Observaţie: sistemul de evenimente  A D  este un sistem complet de evenimente .
i i 1, 2 , 3

7. O urnă conţine A bile albe şi B negre. Din urnă se scot câte una a  b bile, fie:
a) punându-se de fiecare dată bila extrasă înapoi
b) nepunându-se niciodată bila extrasă înapoi
Se notează cu p1 si p2 probabilităţile obţinerii în cele două variante de a bile
albe şi b negre. Să se arate că dacă A=B şi a=b, atunci p1  p2 .
 Aa B b
 1p  C a


ab
 A  B  a b
Soluţie: Din schema bilei revenite, respectiv nerevenite obţinem:  C Aa CBb
 p2  a  b
 C A B
p1  p2  C2AA  2 2 a C2A Aa a  . Notând f  a   2 2 a C2A Aa a  , inegalitatea precedentă se scrie:
f  0   f  a  . Dar şirul  f  a   aN fiind crescător, egalitatea are loc doar pentru a=0
2 1 1
8. . Fie   1,2,3,4 şi pi probabilitatea atribuită ‘stării’ i: p1   , p2   p4 şi
2 4 4

p3 
3

2
. Fie E1  1,3 , E2   2,3 , E3   3,4. Arătaţi că E1 , E2 , E3 nu sunt
4 2
independente, deşi P E1  E2  E3   P E1   P E2   P E3  .
1 2  2
Soluție: P E1  E2  E3   P  3   p3  2 1  2 1  2  
  
  p1  p3    p2  p3    p1  p2   P E1   P E2   P E3  , dar
3 2
P  E1  E2     P  E1   P E2  , deci E1 , E2 , E3 nu sunt independente
4 2
9. a).O urnǎ conține n bile de douǎ culori, ȋn proporție necunoscutǎ (urna conține i bile
de culoarea celor extrase ṣi n-i de cealaltǎ culoare). Se extrag k bile cu revenire. Ṣtiind cǎ
toate bilele extrase au fost de aceeaṣi culoare, determinați probabilitatea ca urna sǎ
conținǎ doar bile de aceastǎ culoare.
b). Considerând N urne ca cea de mai sus(urna i conține i bile de culoarea doritǎ ṣi n-i de
cealaltǎ culoare).Extrǎgând o bilǎ de o anumitǎ culoare, determinați probabilitatea ca
aceasta sǎ provinǎ din urna i  1,2,..., N  .
Soluţie: a)Fie Ai evenimentul ca urna sǎ conținǎ i bile de culoarea celor extrase ṣi n-i de
1
cealaltǎ culoare, i   0,1,..., n  P Ai  ṣi X evenimentul de a extrage k bile de
n 1
culoarea celor extrase. Trebuie determinatǎ P  An X  . Dar P  X A0   P  X A1   .... 
k

 P X Ak 1   0, P  X Ai     , i   k , k  1,..., n  1 ṣi P  X An   1 .
i
n
Aplicând formula lui Bayes ṣi formula probabilitǎții totale, se obține:
P An   P X An  nk
P An X   n  k
k   k  1  ....  n k
k

 iP  A   P  X Ai 
i 0
b). Fie A evenimentul de a selecta o bilǎ de o anumitǎ culoare ṣi Bi evenimentul ca urna
1
i  1,2,..., N  sǎ fie selectatǎ. Atunci, P  Bi   ṣi
N
P  A Bi  P Bi 
P  A Bi    P  Bi A   N
i 2i

N  N  1 .
 P  A Bi  P  Bi 
n
i 1
10. Ştiind că P  A B   0,7, P  A B   0,3 şi P  B A  0,6 , aflaţi P A şi P B  .
Soluție: Utilizând formula lui Bayes şi formula probabilităţii totale:
P B  P  A B 
P  B A  
P B  P  A B   P  B  P  A B 
P  B   P  A B   P  B A  P  B A  P  A B    P  B A  P  A B   P  B   P  A B  ,deci
P  B A  P  A B  0,6  0,3
P B     0,3 .
       
P AB  P B A  P AB  P AB  P B A  0,7  0,6  0,3  0,7  0,6
Cu formula probabilităţii totale obţinem P A  P B   P A B   P B   P A B   0,42 .
11. Se aruncă un zar până apare faţa 6. Arătaţi că acesta este un eveniment sigur!
Soluție:Notând Ak evenimentul ca 6 să apară prima dată la a k-a aruncare, atunci
k 1
1 5 1 1
P A  
k 1

A   Ak şi P Ak 
15     1
   , k  1,2,... . Astfel, 6 k 1  6  6 1 5 .
k 1 66
6
Alternativ, folosind axioma continuitaţii, consider evenimentul Bn ca nici un 6 să nu
apară în primele n aruncări. Evident, Bn 1  Bn şi A  B . Atunci
n 1
n

n
  5
1  P  A  P  A   P
 Bn   nlim P  Bn   lim    0
n  6
 n 1  
 
1
12. Pe o foaie de hârtie, persoana A scrie + cu probabilitatea sau -. Dacă persoanele
3
2
B,C şi D schimbă semnul cu probabilitatea , iar în final pe foaie semnul este +,
3
determinaţi probabilitatea ca persoana A să fi scris +.
Soluție:Fie M evenimentul ca A să fi scris + ( M a scris-) şi E evenimentul ca în cele din
P M   P E M 
urmă pe foaie să fie +. Avem: P M E   P M   P E M   P M   P E M  . Dar
 3 2
P E M  =P(+ n-a fost schimbat sau a fost schimbat de două ori)=  1  2 1
 3 
3
  3 3
2 3
P E M  = P(+a fost schimbat o dată sau de trei ori)= 3 1  2 2
   ; prin urmare
  3 3
3
1  1   2  1
3 2

   3  
3  3   3  3 
P M E  
13

1  1   2  1  2   1  2  2   41
3 2 2 3

   3    3     
3  3   3  3  3   3  3  3  
13. Demonstraţi inegalitatea lui Bonferroni: dacă A1 , A2 ,..., An  K , atunci:
 n  n
 
n

 P  Ai    P Ai  A j  P   i    P  Ai 
 A
i 1 i j  i 1  i 1
Soluţie: Ca şi pentru formula lui Poincarè, vom demonstra prin inducţie partea stângă a
inegalităţii; pentru n=2 are loc egalitatea 6) P A1   P A2   P A1  A2   P A1  A2  , iar
 3   3 
pentru n=3, formula lui Poincarè P Ai    P Ai    P  Ai  A j   P Ai 
3

 i 1  i 1 i j  i 1 
implică inegalitatea.
 n 1   n    n    n 
P Ai   P  Ai   An 1   P Ai   P  An 1   P An 1   Ai   
 i 1    i 1    i 1    i 1  
n 1
  n 1

 P A  A   P  A  A     P A    P A  A    P A  A 
n n
  P Ai   i j i n 1 i i j i n 1
i 1 i jn  i 1  i 1 i j n i 1
n 1
  P  Ai  
i 1
 P A  A  , pentru partea dreaptă a inegalităţii utilizând disjunctarea:
i jn
i j

k 1
 n   n  n  n 
Bk  Ak  Ai  Bi  B j  , i  j  P Ai   P Bi    P Bi   P Ai 
i 1  i 1   i 1  i 1  i 1 

Exerciții propuse
1. Arătaţi că:a). dacă P  B A  P B  , atunci P  A B   P  A şi P  B A   P B 
b). dacă P  B A   P  B A , atunci A ṣi B sunt independente.
2. Intr-un lift sunt k persoane care pot coborî la n etaje. Presupunându-se că probabilitatea
1
ca o persoană să coboare la un anumit etaj este indiferent de persoană şi etaj, iar
n
decizi-ile luate de cele k persoane sunt independente, aflați probabilitatea ca exact j
persoane să coboare la acelaşi etaj, iar celelalte k-j persoane să coboare la etaje diferite.
C j  A k  j 1
Rǎspuns: k kn
n
3. Intr-o urnă sunt N bile numerotate ( de la 1 la N) . Se scot n bile cu, respectiv fără re-
venire. Calculaţi probabilitatea ca produsul numerelor înscrise pe bilele extrase sa fie par
4. Intr-o urnă sunt câte n bile de trei culori: c1 , c2 si c3 . Notăm cu X, respectiv Y
numărul bilelor extrase de culoarea c1 , respectiv c3 . Se cer probabilitǎțiile şi
semnificaţia eveni-mentelor A  Y  k  , B   X  j , Y  k  , C  Y  k X  j .
5. Pe un câmp de probabilitate se considerǎ evenimentele A,B,C astfel ȋncât A ṣi B in-
compatibile, B ṣi C independente, P  A  0,3, P  B   0,6, P  A C   0,2 ṣi P B  C   0,8
Determinați: P  A  B , P  B  C A, P  C  ṣi P  A  B  .
6.Pe un câmp de probabilitate se considerǎ evenimentele A,B,C astfel ȋncât A și C sunt
1 1 1 1
independente, P  A  , P  B   , P A B   , P A  C   și P  B  C   0,5
2 3 4 12
Determinați P A  B  P  A  B , P  C  ṣi P B  C 
7. Pe un câmp de probabilitate se considerǎ evenimentele A,B,C astfel ȋncât A ṣi B sunt
incompatibile, B ṣi C sunt independente, P A  0,3, P B   0,6 ṣi P  B  C   0,8 .
Determinați: P  A  B , P  B C , P  C  ṣi P  A  B  .
. Arǎtați cǎ relațiile a). P A   p1  p  , p   0,1 ,
k
8.Fie   N * ,     
k A

1  k
b). P A    ,   0 definesc probabilitǎți pe corpul borelian de evenimente
e  1 k  A k!
 ,   . Fie E1  n  N n  2, E2   n  N n  3 , E3   n  N 1  n  4 . Calculați
P  E1  , P  E2  , P  E3  , P  E1  E2  , P  E1  E2  , P  E1 E3  .
9. Pe un câmp de probabilitate se considerǎ evenimentele A,B,C astfel ȋncât A ṣi B in-
compatibile, B ṣi C independente, P  A  0,3, P  B   0,6, P  A C   0,2 ṣi P B  C   0,8
Determinați: P  A  B , P  B  C A, P  C  ṣi P  A  B  .
10.Fie A,B,C evenimente pe acelaṣi câmp de probabilitate. Se ṣtie cǎ evenimentele
A ṣi B sunt independente, A ṣi C sunt incompatibile P  A   0,7, P, P  B   0,4 ṣi
P  B  C   0,2 Se cer: P  A  B  , P  B C , P  A  B , P  C 
11. Daca P B   0,5, P  A B   0,4 si P A  B   0,8 ¸sa se calculeze P A si P  B A 