ELEMENTE DE COMBINATORICĂ

BREVIAR TEORETIC

Fie E şi F două mulţimi nevide. Dacă card E = k şi card F = n, (card E = numărul de elemente ale
mulţimii E), atunci numărul de funcţii definite pe E cu valori în F este n k .
Fie E o mulţime nevidă cu n elemente.
Mulţimea finită E se numeşte mulţime ordonată , dacă elementele sale sunt aşezate într-o ordine bine
determinată.
 Se numeşte permutare a mulţimii neordonate E, orice mulţime ordonată de n elemente din E.
 Numărul permutărilor de n elemente din E este P n = n!, unde n! = 1  2  3  ...  n, n  1, 0!=1 ( prin
convenţie).
 Se numesc aranjamente de n elemente luate câte k, 0<k<n, submulţimile ordonate ale lui E, având
fiecare k elemente.
n!
Numărul aranjamentelor de n elemente luate câte k, 0  k  n, este A n , unde An  (n  k )! sau An
k k k

 n( n  1)(n  2)...(n  k  1) .
 Se numesc combinări de n elemente luate câte k, 0<k<n, submulţimile neordonate lui E, având
fiecare k elemente.
Ank n!
Numărul combinărilor de n elemente luate câte k, 0  k  n, este C n , unde C n  
k k
 .
Pk k!(n  k )!
nk
Formula combinărilor complementare: C n  C n .
k

k 1
Formula de descompunere a combinărilor: C n C n 1 C n 1 .
k k

n
Binomul lui Newton: (a  b)   C n a b ; termenul general ( de rang k) din binomul lui Newton
n k nk k

k 0
nk
este Tk 1  C a b , k  {0,1,2,...,n}.
k k
n

Numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente este: C n  C n  C n  ...  C n  ...  C n  2 .

0 1 2 k n n

C no  C n2  ...  2 n 1 , C n1  C n3  ...  2 n 1 .
Probleme rezolvate

1. Să se calculeze P5  C53  A62 .

Rezolvare : cunoştem formulele : P n = n!, unde n! = 1  2  3  ...  n, n  1, 0!=1
n! Ank n!
Ank  şi C n   , 0kn
k
(n  k )! Pk k!(n  k )!
5! 3!4  5 20
Prin urmare : P5  5! 1  2  3  4  5  120 , C5   C53   C53 
3
 C53  10
3! 5  3! 3!2! 1 2
6! 6! 4!5  6
A62   A62   A62   A62  30
 6  2! 4! 4!
Deci P5  C53  A62 =120-10-30=80
Obs. Am folosit faptul că un factorial mai mare se poate exprima în funcţie de un factorial mai mic
Exemplu: 6! 1  2  3  4  5  6  4!5  6 sau 6! 5!6 sau 6! 3!4  5  6 etc.

2. Să se compare numerele a  C51  C54 şi b  C40  C41  C42  C43  C44 .

1
 n!
Rezolvare: Ştim formula de calcul pentru combinări: Cn  k!( n  k )! şi formula pentru combinări
k

complementare : C nk  C nn  k
5! 4!5
C51   C51   C51  5 , C54  C55  4  C54  C51  C54  5
1!4! 1  4!
Avem de calculat a  C51  C54 rezultă că a  10
b  C40  C41  C42  C43  C44 , ştim că C n0  C n1  C n2  ...  C nk  ...  C nn  2 n
rezultă că b  24  b  16 ; comparând a cu b observăm că a  b .

3. Să se rezolve ecuaţia: An2  20 .

n!
Rezolvare: ştim formula de calcul pentru aranjamente: An  , 0  k  n, pe care o aplicăm în
k

(n  k )!
cazul nostru
n!  n  2! n  1  n
An2   An2  după simplificare avem An2   n  1  n , n  2, n  N
 n  2!  n  2!
Ecuaţia noastră An  20 devine:  n  1  n  20  n 2  n  20  0 ecuaţie de gradul II care are soluţiile
2

n1  5 şi n2  4 ; cum n  2, n  N , rezultă că soluţia ecuaţiei este n=5.

4. Să se determine numărul tuturor submulţimilor de 3 elemente ce se pot forma cu elemente din

mulţimea {1,2,3,4,5,6,7}.
Rezolvare: Cunoaştem definiţia combinărilor: se numesc combinări de n elemente luate câte k, 0<k<n,
submulţimile neordonate lui E, având fiecare k elemente, unde E esteo mulţime nevidă cu n elemente.
În cazul nostru este vorba de combinări de 7 elemente luate câte 3
n! 7! 4!5  6  7
Deci: Cn  k!(n  k )! , 0  k  n,  C7   C73 
k 3
simplficăm cu 4!, apoi cu 2
3! 7  3! 1  2  3  4!
respectiv cu 3 , rezultă C73  35 .

5. Să se calculeze numărul submulţimilor mulţimii {1,2,3,4,5,6}, care au un număr par de elemente.

Rezolvare: numărul de submulţimi se află cu combinări, cele care au număr par de elemente sunt
C62 ; C64 , C66 .
n! 6! 4!5  6
Cnk 
k!( n  k )!
,0  k  n, rezultă că : C62   C62   C62  15
2!4! 1  2  4!
Calculând cu aceeaşi formulă obţinem : C64  15 şi C66  1
Cum avem de calculat numărul total de submulţimi având un număr par de elemente, adunăm rezultatele
obţinute: 15+15+1=31.

6. Se consideră 8 puncte, oricare 3 necoliniare. Câte drepte trec prin cel puţin 2 puncte din cele 8 ?
Rezolvare : trebuie să aflăm câte submulţimi de câte 2 puncte se pot forma din cele 8 existente, deci
n!
utilizăm formula combinărilor Cn  k!(n  k )! , 0  k  n, şi obţinem C82  28 drepte.
k

 n  4 !  210
7. Să se rezolve ecuaţia : .
 n  6 !
n  4, n  N
Rezolvare : condiţii : n  6, n  N  n  6, n  N
Apoi folosim faptul că un factorial mai mare se poate exprima în funcţie de un factorial mai mic
De exmplu n! 1  2  3  ...   n  3   n  2   n  1  n   n  4! n  3   n  2   n  1  n   n  2! n  1  n,

2
etc. ; prin urmare  n  4!  n  6! n  5   n  4 , înlocuind în ecuaţie obţinem :
 n  4 !  210 
 n  6! n  5   n  4  210   n  5   n  4  210  n 2  9n  190  0 , ecuaţie de gradul
 n  6 !  n  6!
II, care are soluţiile n1  19 şi n2  10 , dar n  6, n  N , deci soluţia ecuaţiei este n1  19 .

8. Să se determine câte numere de 3 cifre distincte se pot forma cu elementele mulţimii {1,2,3,4,5}.
Rezolvare: în numere contează şi ordinea cifrelor, aste înseamnă că vom forma submulţimi ordonate de
câte 3 cifre, folosind elementele mulţimii {1,2,3,4,5}; ştim că : se numesc aranjamente de n elemente
luate câte k, 0<k<n, submulţimile ordonate ale lui E, având fiecare k elemente, unde E este o
mulţime nevidă cu n elemente. Prin urmare, în problema noastră este vorba de aranjamente de 5 elemente
n!
luate câte 3. Cunoaştem formula pentru aranjamente: An  ,0  k  n, rezultă că se pot forma
k

(n  k )!
5! 2!3  4  5
A53    A53  60 numere.
2! 2!

9. Să se calculeze probabilitatea ca alegând un element n al mulţimii {1,2,3,4,5,6}, acesta să verifice

inegalitatea n 2  2n  n! .
Rezolvare: trebuie să vadem care dintre elementele mulţimii {1,2,3,4,5,6} verifică inegalitatea
n 2  2n  n! ;
12  2  1  1! (A); 2 2  2  2  2! 8  2 (A); 32  2  3  3! 15  6 (A);
42  2  4  4! 24  1  2  3  4  24  24 (F); 52  2  5  5! 35  120 (F);
62  2  6  6! 48  720 (F).
nr.caz. favorabile 3 1
P , nr. cazuri posibile = 6, nr. cazuri favorabile = 3, rezultă că P  .
nr.caz. posibile 6 2

10. Să se calculeze C2009 3

 C2009
2006
.
Rezolvare: cunoştem formula combinărilor complementare: C nk  C nn  k şi observăm că
2009 3 2006 , prin urmare 2006 =0
3
C 2009  C 2009  C 2009
3
 C 2009 3
C2009  C2009

5
11. Să se calculeze C1978  C1977
5
 C1977
4
.
Rezolvare: ştim formula de descompunere a combinărilor: C nk C n k1 C nk11 ,
5
aplicând-o în cazul nostru : C1978  C1977
5
 C1977
4 5
deci C1978  C1977
5
 C1977
4
=0

12. Să se rezolve inecuaţia An3  8 n  1 , n  N , n  3 .

n!
Rezolvare: ştim An  ,0  k  n, aplicând în cazul nostru, avem
k

( n  k )!
n!
 8   n  1 
 n  3! n  2   n  1  n  8   n  1
; simplificăm cu  n  3! respectiv cu  n  1 ,
 n  3!  n  3!
putem face asta deoarece n  N , n  3 . Rezultă inecuaţia  n  2   n  8  n 2  2n  8  0
Ataşăm ecuaţia de gradul II : n 2  2n  8  0 care are soluţiile n1  4 şi n2  2 ; pentru a afla soluţia
inecuaţiei, realizăm tabelul de semn:
n  -2 4 
n  2n  8 + + + + + + + 0 - - - - - - - - - 0 + + + + + + + + + +
2

Din tabel, rezultă că n 2  2n  8  0 , n  N , n  3 , pentru n  N  3;    2;4  n   3;4 .

3
 13. Să se rezolve inecuaţia C15x  C15x  2 , x  N , x  2 .
 x   2;3;4;...;15  D
x  15

Rezolvare: condiţii 
x
x



2  15
2, x  N

C15x  C15x  2  x   x  1   x  2 !15  x !  x  2 !15  x !16  x   17  x 

Simplificând, inecuaţia devine : x   x  1  16  x   17  x   x 2  x  272  33 x  x 2  32 x  272
 x  8,5  x   8,5;  , prin urmare soluţia problemei este D  8,5;    9;10;11;12;13;14;15 .

Temă
Să se calculeze P4  C  A . 5 3
1. 7 5

2. Să se compare numerele a  C 62  C 64 şi b  C50  C51  C52  C53  C54  C55 .

3. Să se rezolve ecuaţia: C n2  n  2 .
4. Să se determine numărul tuturor submulţimilor de 4 elemente ce se pot forma cu elemente din
mulţimea {1,2,3,4,5,6,7}.
5. Se consideră 11 puncte, oricare 3 necoliniare. Câte drepte trec prin cel puţin 2 puncte din cele 11 ?
n!
6. Să se rezolve ecuaţia :  6.
 n  2 !
7. Să se determine câte cuvinte din 4 litere distincte se pot forma cu un alfabet de 8 litere.
8. Să se calculeze probabilitatea ca alegând un element n al mulţimii {1,2,3,4,5}, acesta să verifice
inegalitatea n 2  3n  n! .
9. Să se calculeze C 20054
 C 2005
2001
1 .
6
10. Să se calculeze C1990  C1989
6
 C1989
5
.
11. Să se rezolve inecuaţia C n  n  2 , n  N , n  3 .
3

12. Să se rezolve inecuaţia C11x  C11x  2 , x  N , x  2 .

13. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de bacalaureat şi
rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de matematică!