Puteri si radicali.

1. Prin puterea n a unui numar real a intelegem numarul a n = a·a· ... ·a (n  N)

n
a se numeste baza, iar n N se numeste exponent.
1
Daca a  0 avem a 0 = 1, a  n = n .
a

2. Prin radacina de ordin n sau radical de ordin n, n  N, n  2 a unui numar a > 0 intelegem un
1
numar real, pe care il notam cu n
a = a si care are proprietatea ( n a ) n = a.
n

Proprietati - puteri:
Fie n, m N, a, b  R *
an
a) a n a m = a nm , b) (a n ) m = a nm , c) m
= a nm , d) (ab) n = a n ·b n ,
a
n
a an
e)   = n .
b b

Proprietati - radicali:
Fie a, b >0, n, m  N, n, m  2,
a na
a) n ab = n a · n b , b) n = n , c) n
a nm = a m , d) ( n a ) m = n a m ,
b b
e) n
a m = nk a mk , f) n m
a = nm a .

3. Daca a<0, n  3, n N impar, se numeste radical de ordinul n al lui a, numarul negativ notat
n
a care are proprietatea ca ( n a ) n = a.

Obs.: Proprietatile date in cazul radicalilor din numere pozitive sunt valabile si pentru radicalii de
ordin impar din numere negative.

4. A  B si A  B se numesc radicali dubli. In anumite conditii acestia se descompun in

suma sau diferenta de radicali simpli.

Daca A 2 - B= C 2 (este un patrat perfect) atunci:

AC AC AC AC

A B = + si A B = -
2 2 2 2

5. O expresie care contine radicali se numeste conjugata unei alte expresii care contine radicali, daca
produsul celor doua expresii se poate scrie fara radicali.
Cele doua expresii se numesc conjugate.
Exemple:
a) a > 0, b  R atunci a +b si a - b sunt conjugate deoarece ( a +b)( a - b) = a - b 2 ,

b) a, b >0 atunci a + b si a - b sunt conjugate deoarece ( a + b )( a - b ) = a – b.

6. Puteri cu exponent rational:

m
m m
a) Puteri cu exponent rational pozitiv: definim a n = n a m , a  0 si Q,  0 , n  2,
n n
m

n
1 1 m m
b) Puteri cu exponent rational negativ: definim a = m = , a > 0 si Q,  0 , n2
n
a m n n
an
Proprietati ale puterilor cu exponent rational
m p
Daca a > 0, b > 0 si ,  Q avem:
n q
m m p
m p m p m m m m p
q

n q a n a n  mn  q 
n
a) a ·a = a , n
b) (ab) =a ·b ,n n
c)    ,  
d)  a  = a n q
,
m
b n  
b
m
m p
n
a n

q
e) p
 a .
q
a

Alte proprietati
1
n
a) Daca 0 < a < 1 si n  2, n  N atunci 0 < a < 1  0 < a n < 1.
1
n
b) Daca a > 1 si n  2, n  N atunci 1 < a 1 <an.

Pornind de la aceste proprietati putem stabili urmatoarele:

a) Daca 0 < a < 1 si x  Q, x > 0 atunci 0 < a x < 1.

b) Daca a > 1 si x  Q, x > 0 atunci a x > 1.
c) Daca 0 < a < 1 si x  Q, x < 0 atunci a x > 1 .
d) Daca a > 1 si x  Q, x < 0 atunci 0 < a x < 1.
e) (  x)  Q avem 1 x =1.