3.3.

Formule şi funcţii Excel

1. Introduceţi următoarele date într-o foaie de calcul:
A B C D
1 Produs Cantitate Pret unitar Total
2 Trandafiri 151 3
3 Garoafe 297 2,5
4 Lalele 133 2,6
5 Frezii 79 2,1
Tabel 3.1.
a) În coloana Total calculaţi valoarea totală pentru fiecare produs în parte.
b) În alta celulă din foaia de calcul, utilizând funcţia SUM, să se calculeze valoarea
totală pentru toate florile (adică totalul totalurilor).

Indicaţii:
a) Pentru a calcula valoarea totală a trandafirilor, în celula D2 se foloseşte formula =B2*C2
sau =PRODUCT(B2;C2). Pentru restul celulelor (adică D3 – D5) se foloseşte caracteristica
AutoFill.
b) În celula D6, de exemplu se poate utiliza formula =SUM(D2:D5) pentru a calcula valoarea
totală a tuturor florilor.

2. Construiţi un tabel care să reflecteze situaţia facturilor la gaze, apă, energie electrică
şi căldură în lunile ianuarie, februarie, martie şi aprilie 2005.
Veţi folosi formule de calcul pentru totalul pe rânduri şi coloane.
A B C D E F
1 Cheltuieli Ianuari Februarie Martie Aprilie Total
e
2 Gaze … … … …
3 Apă … … … …
4 Căldură … … … …
5 Energie electrică … … … …
6 Total
Tabel 3.2.
Inseraţi la sfârşitul tabelului următoarele informaţii suplimentare:
 Cea mai mare cheltuială în luna martie.
 Cea mai mare cheltuială din perioada ianuarie-aprilie.
 Cea mai mică cheltuială la căldură.
 Media cheltuielilor în februarie.

Indicaţii:
Mai întâi completaţi celulele care conţin „…” cu valori numerice. Pentru a completa automat
totalurile, adică celulele (F2 – F6 şi B6 – F6) este suficient să selectaţi domeniul B2 – F6 şi să
daţi click pe butonul AutoSum. O altă posibilitate este să utilizaţi funcţia SUM şi caracteristica
AutoFill.
Cea mai mare cheltuială din luna martie: =MAX(D2:D5)
Cea mai mare cheltuială din perioada ianuarie – aprilie: =MAX(B2:E5)
Cea mai mică cheltuială la căldură: =MIN(B4:E4)
Media cheltuielilor în februarie: =AVERAGE(C2:C5).

3. Completaţi. Se consideră foaia de calcul:

 A B C
1 1 3 8
2 5 4 9
3 4 10 20
4 6 7 15
Tabel 3.3.
a. =SUM(A1:B2)  ………
b. =MAX(A:A;B:B) ………
c. =MIN(3:3)  ………..
d. =AVERAGE(B1:C2) ……….
e. =SQRT(C2) …………..
f. =PRODUCT(A1;B2;B3) ………..
g. =INT(10-B3-C3)  ………
h. =ROUND(23.345789;3)  …………

4. Se considera două şiruri de numere pe coloanele A şi B dintr-o foaie de calcul:

a. aflaţi minimul şi maximul din şirul 1.
b. aflaţi media dintre suma elementelor primului şir şi suma elementelor din al doilea
şir.
c. aflaţi radicalul valorii obţinute la punctul b.
d. rotunjiţi această valoare, astfel încât să se obţină un număr întreg.
e. verificaţi dacă cele două şiruri sunt de lungimi egale.
Indicaţii:
Alegem două şiruri de lungimi egale. Ca în exemplul:

Fig. 3.5.
a. În celula F2 se scrie formula = MIN(A2:A8), în celula H2 = MAX(A2:A8);
b. Trebuie aflată media dintre sumele şirurilor, în celula E3 a fost calculată suma şirului 1,
folosind funcţia SUM, apoi în F3 suma elementelor din şirul 2 (=SUM(B2:B8)). În celula G3 se
calculează media celor două valori: =AVERAGE(E3:F3);
c. =SQRT(G3);
d. =ROUND(E4;0). Pe poziţia a doua se scrie 0 deoarece dorim să obţinem un număr întreg,
adică cu 0 zecimale;
e. Pentru a preciza dacă cele două şiruri sunt de lungimi egale, se afişează un mesaj de genul
„şiruri egale” sau „şiruri inegale”. Pentru aceasta folosim formula
=IF(COUNT(A2:A8)=COUNT(B2:B8);”şiruri egale”;”şiruri
inegale”).
Se poate calcula şi separat lungimea şirului 1, apoi lungimea şirului 2.
 5. Realizaţi în Microsoft Excel un tabel cu produsele unei firme, ştiind preţul fiecărui
produs şi cantitatea să se calculeze preţul cu tva (19%) şi preţul cu adaos – adaosul este
20% la produsele a căror cantitate este mai mică de 100 şi 25% la produsele a căror
cantitate este mai mare decât 100.
a. Calculaţi valoarea totală a produselor.
b. Aflaţi preţul cel mai mic.
c. Aflaţi preţul cel mai mare.

Fig. 3.6.

Indicaţii:
În coloanele produs, cantitate şi preţ se introduc date.
Pentru a calcula preţul cu tva, în celula D3 se scrie formula: =C2*119%, pentru restul
celulelor din coloană se foloseşte caracteristica AutoFill.
Pentru coloana preţ cu adaos se foloseşte formula:
=IF(B2<100; D2*120%;D2*125%). Restul celulelor din coloană se completează automat.
Preţul total: În celula F2 se scrie: =B2*E2.
Valoarea totală se calculează în celula F9 folosind formula: =SUM(F2:F7). Preţul minim:
=MIN (E2:E7), iar maxim folosind funcţia MAX.

6. La un concurs candidaţii trebuie să susţină trei probe. Primele două probe sunt
evaluate cu note între 1 şi 10, a treia probă cu admis şi respins. Să se afişeze candidaţii
promovaţi ştiind că aceştia sunt cei cu note peste 8 la primele două probe şi cu admis la a
treia probă.
 Fig. 3.7.

Indicaţii:
Formula introdusă la E2 este:
=IF(AND(B2>=8;C2>=8;D2="ADMIS");"PROMOVAT";"RESPINS"). Pentru celulele E3 – E6
se foloseşte caracteristica AutoFill.
7. Aplicaţie de statistică
Se consideră un set de note şi numărul de elevi care au obţinut o anumită notă. Să se
calculeze: frecvenţe absolute, frecvenţe relative, mediana, modulul, dispersia, abaterea
medie pătratică.
Indicaţii:
În figură este prezentat un exemplu, iar lângă rezultate sunt evidenţiate şi formulele
utilizate.

Fig. 3.8.
8. La un centru comercial angajaţii sunt plătiţi în funcţie de vânzări. Dacă valoarea
vânzărilor este mai mică de 5000 comisionul este 0%, între 5000 şi 7000 comisionul este de
4%, între 7000 şi 9000 comisionul este de 7%, peste 9000 comisionul este de 10%. Folosind
funcţia VLOOKUP, să se calculeze comisionul angajaţilor firmei.
Indicaţii:

Fig. 3.9.

Pe coloanele F şi G sunt limitele comisioanelor, iar pe coloana C trebuie calculat

comisionul. Se vor utiliza referinţe absolute şi relative.
În celula C2 se introduce formula: =HLOOKUP(B2;$F2:$G5;3).
9. Pentru a demara un proiect o instituţie are nevoie de 70000 euro. Veniturile estimate
din primii cinci ani sunt 12000, 15000, 18000, 21000, 26000. Să se calculeze rata internă de
rentabilitate a investiţiei.
Indicaţii:

Fig. 3.10.
Pe coloana A s-au introdus valorile: -70000, 12000. 15000, 18000, 21000, 26000. S-a obţinut
9% folosind formula =IRR(A1:A6).

10. O persoană depune 1000 euro într-un cont cu o dobândă de 6% pe an, adică 0,5 pe
lună. Aceeaşi persoană mai depune câte 100 de euro pe lună la începutul fiecărei luni. Ce
sumă va avea persoana peste un an ?

Indicaţii:
Se foloseşte funcţia FV.
Formula este =FV(0,5%;12;-100;-1000,1). Ultimul argument este 1 deoarece se consideră că
plăţile se fac la începutul perioadei. Dacă plăţile se fac la sfârşitul perioadei se foloseşte 1. Al
patrulea argument este suma care se depune iniţial, iar al treilea argument este suma depusă lunar.
Se obţine: 2301, 40 euro.

11. Pentru un împrumut o persoană estimează că poate să plătească 220 euro pe lună în
următorii 4 ani. Dobânda este de 9% pe an. Ce împrumut îşi permite ?

Indicaţii:
 Formula este: =PV(0,09/12;48;-220). Valoarea obţinută este: 8840,65 euro. Rata este de 9%
pe an, astfel se scrie 0,09/12, al doilea argument reprezintă perioada împrumutului, adică 4 ani,
iar al treilea argument suma plătită lunar.

12. Ce sumă trebuie plătită pentru un împrumut de 1000 de euro cu o dobândă anuală
de 8%, care trebuie achitat într-un an ?

Indicaţii:
Formula este =PMT(8%/12;12;1000). Se obţine: -86,99.

13. O persoană a dat un împrumut de 5000 de euro cu o dobândă anuală de 10% pe o

perioadă de 10 luni. Cât trebuie să primească lunar ?

Indicaţii:
Formula este: =PMT(10%/12;10;-5000). Se obţine: 523,20.

14. O persoană are în cont 10000 euro, la sfârşitul fiecărei luni mai depune câte 300 euro
cu o dobândă de 9 % pe an. Cât va avea în cont după 2 ani ?

Indicaţii:
Se va folosi formula: =FV (9%/12; 24;-300;-10000;0).