Prof.

CORNELIA MESTECAN
Prof. RRODICA TRIŞCĂ

CLUJ-NAPOCA
2009

1
2
 CUPRINS

1. FIŞA NR. 1 – NUMERE REALE Pag. 6

2. FIŞA NR. 2 – ECUAŢII Pag. 8

3. FIŞA NR. 3 – FUNCŢII – TEORIE Pag. 10

4. FIŞA NR. 4 – FUNCŢII – EXERCIŢII Pag. 13

5. FIŞA NR. 5 – ECUAŢII IRAŢIONALE, ECUAŢII

EXPONENŢIALE Pag. 16

6. FIŞA NR. 6 – ECUAŢII LOGARITMICE Pag. 19

7. FIŞA NR. 7 – PROGRESII Pag. 21

8. FIŞA NR. 8 – ELEMENTE DE COMBINATORICĂ Pag. 24

9. FIŞA NR. 9 – ELEMENTE DE GEOMETRIE –

VECTORI Pag. 29

10. FIŞA NR. 10 – ELEMENTE DE GEOMETRIE

ANALITICĂ Pag. 32

11. FIŞA NR. 11 – ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE Pag. 39

12. BIBLIOGRAFIE Pag. 45

3
4
 ARGUMENT

Culegerea se adresează elevilor din clasele XI-XII liceu, ruta

directă, respectiv XII-XIII liceu, ruta progresivă şi constitue un sprijin
important în pregătirea de bază în domeniul matematicii, în
pregătirea pentru examenul de Bacalaureat.
Fişele conţin atât cunoştinţele teoretice necesare cât şi modele
de exerciţii rezolvate şi explicate. Temele propuse în fiecare fişă, sunt
concepute pentru fixarea cunoştinţelor dar şi pentru a uşura demersul
elevilor în pregătirea proprie pentru susţinerea examenului naţional.
Materialul poate fi utilizat atât la clasă cât şi în pregătirea
individuală a elevilor, acesta urmărind recuperarea cunoştinţelor
lacunare dar şi o pregătire temeinică, din timp, care să corespundă
cerinţelor programei de Bacalaureat.

Mult succes în pregătirea matematică,

Prof. Cornelia Mestecan
Prof. Rodica Trişcă

5
FIŞA NR. 1 -NUMERE REALE
propunător: prof. Cornelia Mestecan

BREVIAR TEORETIC
a 
N = 0,1,2,..., n,...; Z = ...,n,...,2,1,0,1,2,...n,...; Q =  / a  Z , b  N * , (a, b)  1 ,
b 
N  Z  Q  R.
Puteri cu exponent raţional
ap
 
q
a, b  R* , p, q  Q : a p  a q  a p  q ; q  a p  q ; a p  a pq ; a 0  1;1 p  1;
a
p

ab   a  a ;  a   a p ;
p
p p p

b b
1
ap  p .
a
Proprietăţile radicalilor
a, b  R, n, k  N , impare sau a, b  R ; n, k  N pare :
n
n
a n  a; n ab  n a n b ; n
a
 n
a
b  0 ; n a  nk a k ; n k
a  nk a .
b b
a1  a 2  ...  a n
Media aritmetică a numerelor reale a1 , a2 ,..., an este ma 
n
Media armonică a numerelor reale pozitive nunule a1 , a2 ,..., an este
n
marm 
1 1 1
  ... 
a1 a 2 an
Media geometrică a numerelor reale pozitive a1 , a2 ,..., an este mg  n a1a2 ...an
a, a  0
Modulul ( valoarea absolută ) a numărului real a, este a  
 a, a  0

Probleme rezolvate

1. Să se calculeze probabilitatea ca , alegând un număr din mulţimea

{ 3 1, 3 2 , 3 3, 3 4 , 3 5, 3 6 , 3 7 , 3 8, 3 9 , 3 10 }, acesta să fie raţional.
Rezolvare: 3 1  1, 3 8  2 , 1, 2  Q, restul numerelor nu sunt raţionale
nr.caz. favorabile
P ,
nr.caz. posibile
numărul cazurilor posibile = nr. total de elemente din mulţime = 10,
2 1
numărul de cazuri favorabile = nr. raţionale = 2, deci P  
10 5
2. Să se calculeze probabilitatea ca , alegând un număr din mulţimea
{ 3 1, 3 2 , 3 3, 3 4 , 3 5, 3 6 , 3 7 , 3 8, 3 9 , 3 10 }, acesta să fie iraţional.
Rezolvare: 3 1  1, 3 8  2 , 1, 2  Q, restul numerelor nu sunt raţionale

6
 nr.caz. favorabile
P ,
nr.caz. posibile
numărul cazurilor posibile = nr. total de elemente din mulţime = 10,
8 4
numărul de cazuri favorabile = nr. iraţionale = 8, deci P  
10 5
2
1
3. Să se ordoneze crescător numerele :   , 64 , 3
8.
4
2
1 1 1
Rezolvare:   = = = 16 = 2 4 ; 64 = 2 6 ; 3
8=2
4
2
1 1
  16
4
2
1
2< 2 < 2 4 6 3
8 <   < 64 .
4
1 3
4. Să se calculeze 3
3 3 9 .
9 3
3 3
1 1 3 3
Rezolvare: 3
   -am amplificat fracţia cu 3
3 pentru a
9 3 3 2 3
3 3 3
raţionaliza numitorul,
3 33 3 2 33 9 3 1 3 3
3 3 3
3
3
   9  3  3 3 9=  9 3 9 
3 3
33 3 9 3 3 3

Temă

1. Să se calculeze probabilitatea ca , alegând un număr din mulţimea

{ 3 5, 3 6 , 3 7 , 3 8, 3 9 , 3 10 , 3 11, 3 12 }, acesta să fie raţional.
2. Să se calculeze probabilitatea ca , alegând un număr din mulţimea
{ 1, 2 , 3, 4 , 5 }, acesta să fie iraţional.
3
3. Să se calculeze: 2 2  .
2
1
1 4
4. Să se calculeze:    8  2.
2 2
5. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în
variantele de bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le
şi discutaţi-le la ora de matematică!

7
FIŞA NR. 2 – ECUAŢII
propunător: prof. Cornelia Mestecan
BREVIAR TEORETIC
b
Ecuaţia de forma ax+b=0 cu a, b  R , a≠0 are soluţia unică x=- .
a
Ecuaţia ax  bx  c  0, a, b, c  R şi a≠0, are :
2

b 
-două soluţii reale x1, 2  dacă   b 2  4ac  0 ;
2a
b
-o soluţie reală x1  x2  dacă   b 2  4ac  0 ;
2a
-nici o soluţie reală dacă   b 2  4ac  0 .
Descompunerea trinomului ax 2  bx  c, a, b, c  R , a≠0 în produs:
ax 2  bx  c  a( x  x1 )( x  x2 ) , unde x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei ax 2  bx  c  0.
Relaţiile lui Viète:
Fie x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei ax 2  bx  c  0 ( a≠0,   0 ); notăm S= x1  x2 , P= x1 x 2 .
b c
Atunci S= x1  x2 = şi P= x1 x 2 = .
a a
Formarea ecuaţiei ax  bx  c  0 când se cunosc soluţiile sale:
2

Fie x1 , x2  R , S= x1  x2 , P= x1 x 2 . Atunci x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2  Sx  P  0 .

Probleme rezolvate
1. Să se determine mulţimea valorilor lui x pentru care -2 < 3x – 4 < 3.
Rezolvare : -2 < 3x – 4 < 3 / + 4  -2 + 4 < 3x – 4 + 4 < 3 + 4  2 < 3x < 7 / :3
2 7 2 7
  x   x  ; 
3 3 3 3
2. Să se determine mulţimea valorilor lui x pentru care -6 < -2x + 7 < 3.
Rezolvare : -6 < -2x + 7 < 3 / - 7  -6 - 7 < -2x + 7 - 7 < 3 - 7
13 13  13 
 -13 < -2x < - 4 / : (-2)   x2  2 x  x   2; 
2 2  2
3. Să se determine valorile reale ale lui x pentru care xx  2   x  10 .
Rezolvare: xx  2   x  10  x 2  2 x  x  10  0  x 2  3x  10  0
Ataşăm ecuaţia x 2  3x  10  0
a=1, b=3, c= -10    b 2  4ac ,   32  4  1   10 ,   49 >0, deci soluţiile sunt reale
şi distincte
b  37 b  37
x1   x1   x1  2 ; x2   x2   x2  5
2a 2 2a 2
Tabelul de semn este:
x -∞ -5 2 +∞
x  3x  10 + + + + + + + 0 - - - - - - - - - - 0 + + + + + + + +
2

Din tabel rezultă că x 2  3x  10  0 pentru x   ;5  2;

4. Să se determine numărul real m pentru care numărul x = -1 este soluţie a ecuaţiei
x 2  3xm  1  m 2  2 .
Rezolvare: x= - 1 soluţie, înseamnă că înlocuind pe x cu -1 în ecuaţie, obţinem o
identitate:

8
  12  3 1m  1  m 2  2  1  3m  1  m 2  2  0 
 m 2  3m  1  3  2  0   m 2  3m  0 ; ecuaţia de gradul II are soluţiile reale
m1  0; m2  3 .
5. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care soluţiile x1 şi x 2 ale ecuaţiei
x 2  m  1x  m 2  0 , verifică relaţia: x1 x2  2x1  x2   5
Rezolvare: x 2  m  1x  m 2  0 cu soluţiile x1 şi x 2
b m 1 c  m2
Scriem relaţiile lui Viète: x1  x2      m  1 ; x1 x2    m 2
a 1 a 1
Înlocuim în relaţia x1 x2  2x1  x2   5  ecuaţia  m  2m  3  0 care are soluţiile
2

reale m1  1 şi m2  3 .
x x
6. Ştiind că x1 şi x 2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2  4 x  5  0 , calculaţi 1  2  3 .
x 2 x1
Rezolvare: x1 şi x 2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2  4 x  5  0
b 4 c 5
Scriem relaţiile lui Viète: x1  x2      4 ; x1 x 2    5
a 1 a 1
x1 x 2
 3= 1
x  x2
2 2
x  x2   2 x1 x2  3 = 16  10 = 6 15 = 9
 3= 1
2

3  
x 2 x1 x1 x 2 x1 x 2 5 5 5 5
Am folosit relaţia x1  x2   x12  x22  2 x1 x2  x12  x22  x1  x2   2 x1 x2
2 2

7. Să se arate că mulţimea { x  R / x 2  2(m  1) x  m 2  2  0 } are două elemente,

 3 
oricare ar fi m    ;  .
 2 
Rezolvare: ecuaţia x  2(m  1) x  m 2  2  0 are două soluţii reale dacă   0 ,
2

 
  2m  1  4 m 2  2  4m 2  8m  4  4m 2  8  8m  12
2

 3 
  0  8m  12  0  m    ; 
 2 
Temă
1. Să se determine mulţimea valorilor lui x pentru care -5 < 2x +3 < 5.
2. Să se determine mulţimea valorilor lui x pentru care -2 < -2x - 9 < 1.
3. Să se determine valorile reale ale lui x pentru care 2 xx  1   x  1.
4. Să se determine numărul real m pentru care numărul x = 3 este soluţie a ecuaţiei
x 2  xm  1  m 2  2 .
5. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care soluţiile x1 şi x 2 ale ecuaţiei
x 2  m 2  mx  2m  1  0 , verifică relaţia: x1 x2  x1  x2  1 .
x x
6. Ştiind că x1 şi x 2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2  7 x  3  0 , calculaţi 1  2  1 ;
x 2 x1
 3x1  3x2  x1 x2  3 .
7. Să se arate că mulţimea { x  R / 2mx 2  3m  1x  m  1  0 } are două elemente,
oricare ar fi m  R  1.
8. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!

9
FIŞA NR. 3 – FUNCŢII - TEORIE
propunător: prof. Cornelia Mestecan
BREVIAR TEORETIC

Fie mulţimile A, B  R şi o funcţie f : A  B .

 f se numeşte funcţie strict crescătoare dacă x1 , x2  A, din x1  x2 rezultă
f ( x1 )  f ( x2 )
 f se numeşte funcţie crescătoare dacă x1 , x2  A, din x1  x2 rezultă f ( x1 )  f ( x2 )
 f se numeşte funcţie strict descrescătoare dacă x1 , x2  A, din x1  x2 rezultă
f ( x1 )  f ( x2 )
 f se numeşte funcţie descrescătoare dacă x1 , x2  A, din x1  x2 rezultă
f ( x1 )  f ( x2 )
f ( x1 )  f ( x 2 )
 f este crescătoare dacă şi numai dacă, x1 , x2  A, x1  x2 , avem 0
x1  x 2
 f este strict crescătoare dacă şi numai dacă, x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f ( x1 )  f ( x 2 )
0
x1  x 2
 f este descrescătoare dacă şi numai dacă, x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f ( x1 )  f ( x 2 )
0
x1  x 2
 f este strict descrescătoare dacă şi numai dacă, x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f ( x1 )  f ( x 2 )
0
x1  x 2
 f este injectivă dacă x1 , x2  A, x1  x2 avem f ( x1 )  f ( x2 )
 f este injectivă dacă x1 , x2  A, cu f ( x1 )  f ( x2 )  x1  x2
 f este surjectivă dacă y  B, x  A astfel încât y = f(x)
 f este bijectivă dacă f este injectivă şi surjectivă
 f este inversabilă dacă există funcţia g : B  A cu g  f  1A şi f  g  1B (vezi
definiţia compusei a două funcţii)
 f este inversabilă dacă şi numai dacă f este bijectivă

Operaţii cu funcţii
Fie f , g : D  R , D  R
 f  g : D  R, (f+g)(x) = f(x) + g(x) se numeşte funcţia sumă a lui f şi g
 f  g : D  R, fg(x) = f(x)g(x) se numeşte funcţia produs a lui f şi g
f f f ( x)
 : D  R, g ( x)  0, x  D, ( )( x)  se numeşte funcţie cât
g g g ( x)
Fie f : A  B, g : B  C . Funcţia g  f : A  C definită prin ( g  f )( x)  g ( f ( x)) se
numeşte compusa lui g cu f. Fie funcţia f : A  B , y = f(x). Funcţia g : B  A cu
proprietatea ( g  f )( x)  x, x  A şi ( f  g )( y)  y, y  B , se numeşte inversa funcţiei f şi
se notează cu f 1 .

10
Funcţia afină
Funcţia f : R  R, f ( x)  ax  b, a, b  R , se numeşte funcţie afină. Funcţia f este constantă
dacă a  0 . Funcţia f este strict crescătoare dacă a  0 şi strict descrescătoare dacă a  0 .
Funcţia f : R  R, f ( x)  ax  b, a, b  R , a  0 , se numeşte funcţie de gradul întâi.
Funcţia f : R  R, f ( x)  ax  b, a, b  R , a  0 , este bijectivă deci inversabilă.

Semnul funcţiei de gradul întâi:

x b
  
a
f(x) Semnul opus lui a 0 Semnul lui a

Funcţia de gradul II
Funcţia f : R  R, f ( x)  ax 2  bx  c, a, b, c  R, a  0 se numeşte funcţie de gradul II.
b 
V ( ; ) este vârful parabolei (= reprezentarea geometrică a graficului funcţiei de
2a 4a
gradul II) şi acesta reprezintă punct de maxim al funcţiei f dacă a<0 / punct de minim al
funcţiei f dacă a>0.
b 
Valoarea f ( )   este valoarea maximă a funcţiei dacă a<0 / valoarea minimă a
2a 4a

2
 b 
funcţiei dacă a>0. Forma canonică a funcţiei de gradul II este: f ( x)  a x    .
 2a  4a

Monotonia funcţiei de gradul II

Cazul a>0
x b
  
2a
f(x) 
f strict descrescătoare  f strict crescătoare
4a
min
Cazul a<0
x b
  
2a
f(x) 
f strict crescătoare  f strict descrescătoare
4a
max

Semnul funcţiei de gradul II

Cazul   b 2  4ac  0 , x1 , x2  R, x1  x2 ( x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei f(x)=0 )
presupunem x1  x2
x  x1 x2 
f(x) semnul lui a 0 semnul opus lui a 0 semnul lui a
b
Cazul   b 2  4ac  0 , x1  x2   R , ( x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei f(x)=0 )
2a
x  x1 = x 2 
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

11
Cazul   b 2  4ac  0 , x1 , x2  R ( x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei f(x)=0 )
x  
f(x) semnul lui a

Funcţia exponenţială este f : R  0; , f (x) = ax , a >0 , a  1.

-Funcţia exponenţială este strict crescătoare pentru a>1 şi strict descrescătoare pentru
0<a<1
-Funcţia exponenţială este bijectivă şi inversa ei este funcţia logaritmică.

Funcţia logaritmică este f : (0; +  )  R , f (x) = loga x , a >0 , a  1.

-Funcţia logaritmică este strict crescătoare pentru a>1 şi strict descrescătoare pentru
0<a<1
-Funcţia logaritmică este bijectivă şi inversa ei este funcţia exponenţială.

Logaritmi:
 loga x = b  x = ab ,  a >0 , a  1 , x  0; , b  R .
 Dacă a,b  (0; +  ) – {1}, x, y, r  R atunci : loga xy = loga x + loga y ;
x 1
loga = loga x – loga y ; log a n x  log a x,
y n
log b x
loga xr = r loga x ; loga a = 1 ; loga 1 = 0 ; loga x =
log b a

12
FIŞA NR. 4 – FUNCŢII - EXERCIŢII
propunător: prof. Cornelia Mestecan
Probleme rezolvate
1. Fie funcţiile f : R  R, f ( x)  2 x  1 şi g : R  R, g ( x)  x  5 . Determinaţi
soluţiile reale ale ecuaţiei  2 f ( x)  3g ( x)  4.
Rezolvare:  2 f ( x)  3g ( x)  4
Înlocuim f (x) şi g (x) cu expresiile lor:  2(2 x  1)  3( x  5)  4
9
 4 x  2  3x  15  4 ; 7 x  4  2  15 ; 7 x  9 / : 7  x    R
7

2. Fie funcţiile f : R  R, f ( x)  2 x  1 şi g : R  R, g ( x)  x  5 . Determinaţi

f ( g (0))  g ( f (2)) .
Rezolvare: I. g (0)  0  5, g (0)  5 ; f ( g (0))  f (5)  2  5  1 ; f ( g (0))  9
f (2)  2(2)  1, f (2)  5 ; g ( f (2))  5  5; g ( f (2))  10 ;
f ( g (0))  g ( f (2))  9  10  1
II. f  g : R  R, ( f  g )( x)  f ( g ( x))  2 g ( x)  1  2( x  5)  1  2 x  9
f ( g (0))  2  0  9  9 ;
g  f : R  R, ( g  f )( x)  g ( f ( x))  f ( x)  5  2 x  1  5  2 x  6
g ( f (2))  2(2)  6  10 ; f ( g (0))  g ( f (2))  9  10  1 .

3. Fie funcţia f :  1;2  R, f ( x)  2 x  1. Determinaţi mulţimea valorilor funcţiei f.

Rezolvare: Funcţia f este strict descrescătoare având a=-2 <0,
 1  2  f (1)  2(1)  1  3 > f (2)  2  2  1  3 , deci f ( x)   3;3= Im f

4. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  x 2  x  20 . Calculaţi distanţa dintre punctele de

intersecţie ale reprezentării grafice a funcţiei cu axa Ox.
Rezolvare: G f  Ox : f ( x)  0  x 2  x  20  0 ;   b 2  4ac ,   1  4(20)  81
 b   1 9  b   1 9
x1    4 , x2    5
2a 2 2a 2
G f  Ox  A(4;0); B(5;0)
d ( A; B)  ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2  (5  4) 2  0  81  9 .

5. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  mx 2  (m  1) x  3 .Determinaţi valorile reale ale lui m

3
pentru care abscisa punctului de maxim al graficului este  .
2
Rezolvare: G f admite un punct de maxim dacă a  0 , deci m  0  m   ;0
 b  b  (m  1) m  1
Punctul de maxim este V   ;  , abscisa este x    
 2a 4a  2a 2m 2m
3 m 1 3 1
Din ipoteză x       m    0.
2 2m 2 4

13
6. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  mx 2  (m  1) x  3 .Determinaţi valorile reale ale lui m
25
pentru care valoarea maximă a funcţiei f este .
8
Rezolvare: G f admite un punct de maxim dacă a  0 , deci m  0  m   ;0
 b  
Punctul de maxim este V   ;  iar valoarea maximă a funcţiei f este 
 2a 4a  4a
 ((m  1))  4m  3
2
m  10m  1
2
 25
   . Din ipoteză   deci
4a 4m 4m 4a 8
m 2  10m  1 25 1
   2m 2  5m  2  0 care are soluţiile reale m1   şi m2  2 ,
4m 8 2
ambele negative, deci soluţii ale problemei.

7. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  m 2 x 2  (m  1) x  3 .Să se arate că f (1)  0, m  R .

Rezolvare: I. f (1)  m 2  m  2 , dacă folosim forma canonică
2
 1 7
 f (1)   m     0, m  R ;
 2 4
II. putem folosi şi semnul funcţiei de gradul II:
m 2  m  2  0 ,   7  0  m1 , m2  R
m  
f (1)  m  m  2 + + + + + + + + + + + + + +
2 + + +
( semnul lui a )
Din tabel observăm că f (1)  0, m  R .

8. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  x 2  x  20 .
Calculaţi f (0)  f (1)  f (2)  f (3)  f (4)  f (5)
Rezolvare: f ( x)  ( x  4)( x  5) , 4 şi -5 sunt soluţiile ecuaţiei f(x)=0
f (4)  0  f (0)  f (1)  f (2)  f (3)  f (4)  f (5)  0

9. Să se determine punctele de intersecţie ale graficelor funcţiilor f , g : R  R ,

f ( x)   x 2  3 x  4 , g ( x)   x  1 .
Rezolvare: I. f ( x)  g ( x)   x 2  3x  4   x  1   x 2  4 x  3  0
42 42
  16  12  4 , x1   1 , x2  3
2 2
g (1)  2, g (3)  4 , deci G f  Gg  A(1;2), B(3;4)
 y  f ( x)  y   x 2  3x  4  y  x 1
II.      
 y  g ( x)  y  x 1  x  1   x  3x  4
2

 x1  1  x2  3
 şi  deci G f  Gg  A(1;2), B(3;4) .
 y1  2  y 2  4

10. Să se determine domeniul maxim de definiţie al funcţiei f : D  R ,

f ( x)  log 3 (3x  5) .

14
 5 5  5 
Rezolvare: C: 3x  5  0  3x  5  x   x   ;  deci D   ; 
3 3  3 
11. Fie funcţia f : 0;  R , f ( x)  5  log 2 x . Să se calculeze 5 f (1)  f (2) .
x

Rezolvare: f (1)  5  log 2 1  5  0  5 , f (2)  5 2  log 2 2  25  1  24

5 f (1)  f (2)  25  24  1.

12. Calculaţi log 7 3  log 7 5  log 7 15 .

Rezolvare: folosim proprietăţile logaritmului log a xy  log a x  log a y ,
x 35
log a  log a x  log a y , log a 1  0 ; log 7 3  log 7 5  log 7 15  log 7  log 7 1  0 .
y 15

Temă

1.Fie funcţiile f : R  R, f ( x)  3x  2 şi g : R  R, g ( x)  2 x  3 . Determinaţi

soluţiile reale ale ecuaţiei  3 f ( x)  4 g ( x)  2 .
2. Fie funcţiile f : R  R, f ( x)  x  3 şi g : R  R, g ( x)  2 x  5 . Determinaţi
f ( g (1))  g ( f (3)) .
3. Fie funcţia f :  2;1  R, f ( x)  x  3 . Determinaţi mulţimea valorilor funcţiei f.
4. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  3x 2  7 x  2 . Calculaţi distanţa dintre punctele de
intersecţie ale reprezentării grafice a funcţiei cu axa Ox.
5. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  mx 2  (m  3) x  2 .Determinaţi valorile reale ale lui m
pentru care abscisa punctului de maxim al graficului este (-2).
6. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  mx 2  (m  2) x  5 .Determinaţi valorile reale ale lui m
29
pentru care valoarea maximă a funcţiei este .
4
7. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  m 2 x 2  (m  3) x  5 .Să se arate că f (1)  0, m  R .
8. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  5x 2  9 x  2 .
Calculaţi f (3)  f (2)  f (1)  f (0)  f (1)  f (2) .
9. Să se determine punctele de intersecţie ale graficelor funcţiilor f , g : R  R ,
f ( x)  2 x 2  x  5 , g ( x)  6 x  2 .
10. Să se determine domeniul maxim de definiţie al funcţiei f : D  R ,
f ( x)  log 1 ( x  3) .
2

11. Fie funcţia f : 0;  R , f ( x)  3 x  log 4 x . Să se calculeze 7 f (1)  f (4) .

12. Calculaţi log 2 6  log 2 2  log 2 27 .
3 3 3
13. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!

15
FIŞA NR. 5 – ECUAŢII IRAŢIONALE; ECUAŢII EXPONENŢIALE
propunător: prof. Cornelia Mestecan
ÎNDRUMAR PENTRU REZOLVARE
ECUAŢII IRAŢIONALE
-Se numesc ecuaţii iraţionale, ecuaţiile care conţin necunoscuta sub semnul radical.
-Metoda obişnuită de rezolvare a ecuaţiilor iraţionale constă în eliminarea radicalilor
prin diferite transformări, reducându-le la ecuaţii raţionale echivalente; acest lucru se face
prin ridicări la putere asfel încât să dispară radicalii. Înainte de a trece la rezolvarea
efectivă a ecuaţiei, se pun condiţii de existenţă a radicalilor pentru a obţine D – mulţimea /
domeniul de existenţă a ecuaţiei, respectiv a soluţiilor; radicalii de ordin par au sens numai
pentru numere pozitive. Se izolează radicalii (dacă este posibil) pentru a se putea ridica la
putere şi a se obţine o ecuaţie mai simplă. Se ţine cont de faptul că cei doi membrii ai unei
ecuaţii trebuie să aibă acelaşi semn ( la ecuaţiile cu radicali de ordin par).
Se rezolvă ecuaţia obţunută, se verifică dacă numărul / numerele găsite aparţin domeniului
de existenţă a soluţiilor D, după care se scrie S- soluţia ecuaţiei.
ECUAŢII EXPONENŢIALE
-Se numesc ecuaţii exponenţiale, ecuaţiile care conţin necunoscuta la exponent.
-Metode de rezolvare: în rezolvarea ecuaţiilor exponenţiale se utilizează proprietatea
de injectivitate a funcţiei exponenţiale : a x  a y  x  y, a  1
- ecuaţia de forma a f ( x )  b, a  0, a  1
-dacă b  0 , ecuaţia nu are soluţii
-dacă b  0, b  a r  a f ( x )  a r  f ( x)  r  S
-dacă b  0, b  a r  a f ( x )  b  f ( x)  log a b  S
- ecuaţia de forma a f ( x )  a g ( x ) , a  0, a  1
- se utilizează proprietatea de injectivitate a funcţiei exponenţiale :
a f ( x )  a g ( x )  f ( x)  g ( x)  S
- ecuaţia de forma  a 2 f ( x )   a f ( x )    0, a  0, a  1
-se notează a f ( x )  t şi se ţine seama de faptul că t > 0.

Probleme rezolvate
1) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 3x  5  x  1 .
 5  5 
3x  5  0 x   x   ;  5 
Rezolvare: Condiţii:    3   3   x   ;   D
x  1  0  x  1  x  1; 3 

3x  5  x  1 / 2  3x  5  x  1  x 2  5x  6  0  x1  2, x2  3
2

2;3  D  S  2;3.
2) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 3
x 3  2x  5  x .
5
Rezolvare: 3
x 3  2 x  5  x / 3  x 3  2 x  5  x 3  2 x  5  0  x 
2
3) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 1  x  x  19  2 .
1  x  0 x  1  x   ;1
Rezolvare: Condiţii:       x   19;1  D
 x  19  0  x  19  x   19;
1  x  x  19  2 / 2
 1  x  2 1  x  x  19  x  19  4
 2 1  x  x  19  4  20

16
  2 1  x  x  19  16 /:  2
1  x  x  19  8 / 2
1  xx  19  64
  x 2  18x  19  64  0  x 2  18x  45  0
a  1, b  18, c  45 ,   b 2  4ac    324  180    144
b   18  12
x1   x1   x1  3 ;
2a 2
b   18  12
x2   x2   x2  15
2a 2
 3  D, 1  (3)   3  19  2  4  16  2  2  2F   3 nu este soluţie
 15  D, 1  (15)   15  19  2  16  4  2  2  2 A  15 este soluţie
Deci S   15 .
4) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2 x 3  16 x
Rezolvare: 2 x 3  2 4 x
 2 x 3  2 4 x  x  3  4x  3  3x  x  1 . Deci S  1
  q
( am folosit a p  a pq şi proprietatea de injectivitate a funcţiei exponenţiale:
x1 , x2  D, cu a x1  a x2  x1  x2 )
5) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2 x2  2 x  2 x1  22
Rezolvare: 2 x2  2 x  2 x1  22
2x  1 11 22 2
 2 x  22  2 x   22  2 x  4  1    22  2 x  22 :  2 x    2 x  22
2  2 2 1 11
x2

ap
Deci S  2. Am folosit a p q  a p  a q şi a p  q  şi proprietatea de injectivitate a
aq
funcţiei exponenţiale.

6) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 4 x1  3  2 x  1  0

Rezolvare: 4 x1  3  2 x  1  0
 22  x 1
  2
 3  2 x  1  0  22x  22  3  2 x  1  0  2 x  4  3  2 x  1  0
Notăm 2 x  t  4t 2  3t  1  0 ; a  4, b  3, c  1,   b 2  4ac    25
35 35 1
t1   t1  1, t 2   t2  
8 8 4
t1  1  2  1  2  2  x1  0
x x 0

1 1 1
t 2    2 x   această ecuaţie nu are soluţie pentru că 2 x  0 iar   0
4 4 4
Deci S  0. Am folosit a p   q
 a pq şi a p q  a p  a q şi proprietatea de injectivitate a
funcţiei exponenţiale.

7) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2  25 x  4 x  10 x

Rezolvare: 2  25 x  4 x  10 x  2  5 2    2   2  5
x 2 x x
0

17
 2x x

   2 
2 5 x 2 x 2
 2 5  0/ : 2
x x
  x 2 5
 2 
5
   1  0
2 2
2
 5 x   5 x 5
x

2      1  0 , notăm    t
  2    2  2
 
 2t 2  t  1  0 ; a  2, b  1, c  1 ,   b 2  4ac    9
1 3 1 3 1
t1   t1  1 , t 2   t2  
4 4 2
x x 0
5 5 5
t1  1     1        x1  0
2 2 2
x
1 5 1
t 2        nu are soluţie
2 2 2
p

Deci S  0. Am folosit a   p q

a pq ap a
şi p    şi proprietatea de injectivitate a
b b
funcţiei exponenţiale.

Temă
1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor 3x  5  x ; x 2  4x  x  3 .
2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor 3
x3  2 x  8  x ; 3 1  x  1.
3. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor x 1  x  3  0 ; x 1  7  x  4 ;
x  10  x  3  1 .
x

4. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor    9 ; 5 x2  5 x1  5 x  19 ;

1
 3
2 x 2
3  4  3  3  0 ; 5  2  2  3  7  6 ; 52 x  34  15 x1  9 x  0 ;
x 1 2x 2x x

3 x2  3 x1  3 x  3 x1  40 ; 3x  15  3 x  2 .

5. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!

18
FIŞA NR. 6 – ECUAŢII LOGARITMICE
propunător: prof. Cornelia Mestecan
ÎNDRUMAR PENTRU REZOLVARE
-Se numesc ecuaţii logaritmice, ecuaţiile care conţin necunoscuta la baza sau
argumentul unor logaritmi.
-Metode de rezolvare: se utilizează proprietatea de injectivitate a funcţiei logaritmice
log a x  log a y  x  y
-ecuaţii de forma log a f ( x)  b, a  0, a  1
-se pune condiţia de existenţă a logaritmului f ( x)  0 , pe care o
rezolvăm şi obţinem D – domeniul în care ecuaţia poate avea soluţii
-se rezolvă ecuaţia : log a f ( x)  b  f ( x)  ab ( conform definiţiei
logaritmului )
-se verifică dacă numărul / numerele obţinute aparţin lui D, obţinându-
se astfel soluţia ecuaţiei S.
-ecuaţii de forma loga f ( x)  log a g ( x), a  0, a  1
 f ( x)  0
-se pun condiţiile de existenţă a logaritmilor  , sistem pe care
 g ( x)  0
îl rezolvăm şi obţinem D – domeniul în care ecuaţia poate avea soluţii
-se rezolvă ecuaţia : loga f ( x)  log a g ( x)  f ( x)  g ( x) ( conform
proprietăţii de injectivitate a funcţiei logaritmice)
-se verifică dacă numărul / numerele obţinute aparţin lui D, obţinându-
se astfel soluţia ecuaţiei S.
-ecuaţii de forma  log 2a f ( x)   log a f ( x)    0, a  0, a  1
-se pun condiţiile de existenţă a logaritmilor f ( x)  0 , pe care o
rezolvăm şi obţinem D – domeniul în care ecuaţia poate avea soluţii
-se rezolvă ecuaţia :  log2a f ( x)   log a f ( x)    0 utilizând
substituţia loga f ( x)  t ( se obţine o ecuaţie de gradul II, care va avea soluţiile t1 , t2
dacă   0 şi nu va avea soluţii reale dacă   0 ; în cazul când există soluţiile t1 , t2 ,
mergem mai departe astfel:
log a f ( x)  t1  f ( x)  at1  x;log a f ( x)  t2  f ( x)  at2  x
-se verifică dacă numărul / numerele obţinute aparţin lui D, obţinându-
se astfel soluţia ecuaţiei S.
-ecuaţii de forma log g ( x ) f ( x)  b, a  0, a  1
 f ( x)  0

-se pun condiţiile de existenţă a logaritmului  g ( x)  0 , sistem pe care
 g ( x)  1

îl rezolvăm şi obţinem D – domeniul în care ecuaţia poate avea soluţii
-se rezolvă ecuaţia : log g ( x ) f ( x)  b  f ( x)  g ( x)b ( conform
definiţiei logaritmului )
-se verifică dacă numărul / numerele obţinute aparţin lui D, obţinându-
se astfel soluţia ecuaţiei S.

19
 Probleme rezolvate

1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 2 x  1  log 2 3

Rezolvare : log 2 x  1  log 2 3
Condiţie : x  1  0  x  1  x  1;  D
log 2 x  1  log 2 3  x  1  3  x  4  D  S  4
Am aplicat proprietatea de injectivitate a funcţiei logaritmice
(funcţia logaritmică este injectivă deci x1 , x2  D, cu log( x1 )  log( x2 )  x1  x2 )

2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 3 log 32 x  8 log 3 x  3  0

Rezolvare : 3 log 32 x  8 log 3 x  3  0
Condiţie : x  0  x  0;  D
Notăm log 3 x  t  3t 2  8t  3  0 ecuaţie de gradul II
a  3, b  8, c  3,   b 2  4ac    64  36    100
b  8  10 b  8  10 1
t1   t1   t1  3 ; t 2   t2   t2  
2a 6 2a 6 3
t1  3  log 3 x  3  log 3 x  log 3 3  x1  3  x1  27
3 3

1 1
1 1   1
t 2    log 3 x    log 3 x  log 3 3 3  x2  3 3  x2  3
3 3 3
1  1 
,27  D  S   3 ;27
3
3  3 

3. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 2 x  log 2 x  1  1

Rezolvare : log 2 x  log 2 x  1  1
x  0 x  0  x  0;
Condiţii :     x  1;  D
x  1  0 x  1  x  1;
log 2 x  log 2 x  1  1  log 2 xx  1  1  log 2 x( x  1)  log 2 2  x( x  1)  2
 x2  x  2  0
a  1, b  1, c  2,   b 2  4ac    9
1 3 1 3
x1   x1  2 ; x2   x2  1
2 2
2  D deci este soluţie a ecuaţiei
1  D deci nu este soluţie a ecuaţiei  S  2.
Am folosit : log a x  log a y  log a xy şi proprietatea de injectivitate a funcţiei
logaritmice.

4. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 2 x  2  1

Rezolvare : log 2 x  2  1
Condiţie : x  2  0  x  2  x   2;  D
log 2 x  2  1  log 2 x  2  log 2 2 1  x  2  2 1  x  2 
1 3
 x   D
2 2

20
  3
Deci S    . Am folosit proprietatea de injectivitate a funcţiei logaritmice.
 2

5. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei lg 2 x  6 lg x  5  0

Rezolvare : lg 2 x  6 lg x  5  0
Condiţie : x  0  x  0;  D
Notăm lg x  t  t 2  6t  5  0
64 64
a  1, b  6, c  5,   16  t1   t1  5 , t 2   t2  1
2 2
t1  5  lg x  5  lg x  lg 105  x1  105  D
t 2  1  lg x  1  lg x  lg 10  x2  10  D

Deci S  10;10 5 
Am folosit proprietatea de injectivitate a funcţiei logaritmice.

Temă

 
1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor log 2 2 x  3  3 ; log 3 x 2  1  2 .

2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor log 5 2 x  3  log 5 4  x ;

 
log 5 5x 2  24 x  log 5 2 x  5 .

   
3. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor log 22 x 2  1  2 log 2 x 2  1  0 ;
log 3 x  2  log 3 3x  7  1 ; lgx  2  lgx  2  lg3x  .

4. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor log 4 x  1  1 ;

  
log 3 x 2  2  log 3 x 2  x  3 .
5. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor ln 2 x  3 ln x  2  0 ;
6 lg 2 x  5 lg x  1  0

6. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de

bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!

21
FIŞA NR. 7 - PROGRESII
propunător: prof. Cornelia Mestecan
BREVIAR TEORETIC
Progresii aritmetice Progresii geometrice
Şirul an n 1 se numeşte progresie Şirul bn n 1 se numeşte progresie geometrică
aritmetică de raţie r, dacă de raţie q  0 , dacă bn 1  bn  q, n  1.
an 1  an  r , n  1.
Formula termenului general
Formula termenului general bn  b1q n 1 , n  1 .
an  a1 + (n-1)r,  n  1 .
Suma primilor n termeni
Suma primilor n termeni  qn  1
a  an n
Sn  a1  a2  ...  an  1
b
S n  b1  b2  ...  bn   1 q  1
,q  1
2 nb , q  1
 1
Proprietate Proprietate
an n 1 progresie aritmetică  bn n 1 progresie geometrică 
a  an 1 bn2  bn1bn1 , n  2
an  n 1 , n  2.
2

Probleme rezolvate

1) Să se determine al optulea termen al şirului 1, 5, 9, 13, ... .

Rezolvare : se observă că şirul este o progresie aritmetică pentru că
1  4  5,5  4  9,9  4  13, etc. Deci a1  1 ( primul termen) şi raţia r  4 . Ştim formula
termenului general : an  a1  (n  1)r  a8  1  (8  1)  4 , a8  29 .

2) Să se caluleze suma primilor 7 termeni ai progresiei aritmetice (a n ) n1 în care a1  3 şi

r  2 .
a  an n şi a  a  (n  1)r
Rezolvare: ştim că Sn  a1  a2  ...  an  1 n 1
2
În cazul nostru n  7 , a1  3 şi r  2 , înlocuim în formule şi obţinem:
(3  (9))  7
a7  3  6  (2)  a7  9 , S7   S7  21 .
2

3) Să se demonstreze că pentru orice x  R , numerele 2 x  5 , 2 x 1 şi 3  2 x  5 sunt

termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.
a  a n 1
Rezolvare: ştim că an n 1 progresie aritmetică  a n  n 1 , n  2
2
Prin urmare, cele trei numere fiind în progresie aritmetică, se află în relaţia
2x  5  3 2x  5 4  2x
2 x 1   2x  2   2  2 x  2  2 x (A)
2 2

22
 1
4) Să se determine al zecelea termen al unei progresii geometrice în care raţia este şi
5
primul termen este 3125.
Rezolvare: într-o progresie geometrică bn  b1q n 1 , n  1
9
1 1
Ştim că b1  3125 şi raţia este q  , prin urmare b10  b1  q 9  b10  3125    ,
5 5
1 1 1
b10  55  9  b10  4 , deci b10  .
5 5 625

5) Să se calculeze suma : 2  5  8  ...  44 .

Rezolvare: observăm că termenii sumei se află în progresie aritmetică în care a1  2 şi raţia

r  3 . Pentru suma termenilor progresiei aritmetice ştim Sn  a1  a2  ...  an  1

a  an n iar
2
pentru termenul general an  a1  (n  1)r
În exerciţiul nostru ştim că a n  44 , deci 44  2  n  1  3  n  15 , acum putem calcula
(2  44)  15
suma termenilor : S15   S15  23  15  S15  345 .
2

1 1 1 1
6) Să se calculeze suma 1   2  3  ...  7 .
7 7 7 7
Rezolvare: observăm că termenii sumei se află în progresie geometrică în care b1  1 şi raţia
1
este ; pentru suma termenilor progresiei geometrice ştim
7
 qn  1
b ,q  1
S n  b1  b2  ...  bn   1 q  1 iar pentru termenul general bn  b1q n 1 , n  1
nb , q  1
 1
n 1 7 n 1
1 1 1 1
În cazul nostru 7  1         deci n  1  7 rezultă că n  8
7 7 7 7
8
1
  1
7   1  
8

atunci S 8  1   7
 S8  1    .
1 6   7  
1
7

7) În progresia aritmetică an n 1 se cunosc: a6  20 , a26  120 să se gasească a10 .

Rezolvare: ştim că a6  20 , a26  120 , ceea ce se poate scrie şi
a6  20 a  5r  20 a  5r  20
  1  1 am înmulţit prima ecuaţie cu (-1) şi am
a26  120 a1  25r  120 20r  100
adunat la a doua ecuaţie;
r  5
 ; a10  a1  9r  a10  5  9  5  a10  40 .
a1  5
Am folosit formula termenului general : an  a1  (n  1)r

23
8)În progresia geometrică bn n 1 cu termeni pozitivi, se cunosc b1  2 şi b4  54 . Să se
calculeze b6 .
Rezolvare: ştim că bn  b1q n 1 , n  1 ,
atunci b4  b1  q3  54  2  q3  q3  27  q3  33  q  3
aplicând iar formula termenului general, avem b6  b1  q5 , deci b6  2  35  b6  486

Temă

1. Să se determine al nouălea termen al şirului -1, 5, 11, 17, ... .

2. Să se caluleze suma primilor 8 termeni ai progresiei aritmetice (a n ) n1 în care a1  2 şi

r  5 .
3. Să se demonstreze că pentru orice x  R , numerele 5x  1 , 5 x 1 şi 9  5x  1 sunt termenii
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
1
4. Să se determine al optulea termen al unei progresii geometrice în care raţia este şi
7
primul termen este 16807.
5. Să se calculeze suma : 1  5  9  ...  41 .
1 1 1 1
6. Să se calculeze suma 1   2  3  ...  8
5 5 5 5
7. În progresia aritmetică an n 1 se cunosc: a5  17 , a21  97 să se gasească a15 .

8. În progresia geometrică bn n 1 cu termeni pozitivi, se cunosc b1  3 şi b3  12 . Să se

calculeze b7 .

9. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de

bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!

24
FIŞA NR. 8 - ELEMENTE DE COMBINATORICĂ
propunător: prof. Cornelia Mestecan

BREVIAR TEORETIC

Fie E şi F două mulţimi nevide. Dacă card E = k şi card F = n, (card E = numărul de

elemente ale mulţimii E), atunci numărul de funcţii definite pe E cu valori în F este n k .
Fie E o mulţime nevidă cu n elemente.
Mulţimea finită E se numeşte mulţime ordonată , dacă elementele sale sunt aşezate
într-o ordine bine determinată.
 Se numeşte permutare a mulţimii neordonate E, orice mulţime ordonată de n elemente
din E.
 Numărul permutărilor de n elemente din E este P n = n!, unde n! = 1  2  3  ...  n, n  1,
0!=1 ( prin convenţie).
 Se numesc aranjamente de n elemente luate câte k, 0<k<n, submulţimile ordonate
ale lui E, având fiecare k elemente.
 Numărul aranjamentelor de n elemente luate câte k, 0  k  n, este A kn , unde
n!
Ank  sau Ank  n(n  1)(n  2)...(n  k  1) .
(n  k )!
 Se numesc combinări de n elemente luate câte k, 0<k<n, submulţimile neordonate lui
E, având fiecare k elemente.
 Numărul combinărilor de n elemente luate câte k, 0  k  n, este C nk , unde
Ank n!
C 
k
 .
k!(n  k )!
n
Pk
 Formula combinărilor complementare: C nk  C nnk .
 Formula de descompunere a combinărilor: Cnk C nk1Cnk11 .
n
 Binomul lui Newton: (a  b) n   C nk a n k b k ; termenul general ( de rang k) din
k 0
k nk
binomul lui Newton este Tk 1  C a b k , k  {0,1,2,...,n}.
n

 Numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente este:

Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnk  ...  Cnn  2 n .
Cno  Cn2  ...  2 n1 , Cn1  Cn3  ...  2 n1 .
Probleme rezolvate

1. Să se calculeze P5  C53  A62 .

Rezolvare : cunoştem formulele : P n = n!, unde n! = 1  2  3  ...  n, n  1, 0!=1
n! Ank n!
A  k
şi C n 
k
 , 0kn
(n  k )! k!(n  k )!
n
Pk
Prin urmare : P5  5! 1  2  3  4  5  120 ,
5! 3!4  5 20
C53   C53   C53   C53  10
3!5  3! 3!2! 1 2
6! 6! 4!5  6
A62   A62   A62   A62  30
6  2! 4! 4!

25
Deci P5  C53  A62 =120-10-30=80
Obs. Am folosit faptul că un factorial mai mare se poate exprima în funcţie de un factorial
mai mic
Exemplu: 6! 1  2  3  4  5  6  4!5  6 sau 6! 5!6 sau 6! 3!4  5  6 etc.

2. Să se compare numerele a  C51  C54 şi b  C40  C41  C42  C43  C44 .

n!
Rezolvare: Ştim formula de calcul pentru combinări: Cnk  şi formula pentru
k!(n  k )!
combinări complementare : C nk  C nnk
5! 4!5
C51   C51   C51  5 , C54  C55 4  C54  C51  C54  5
1!4! 1  4!
Avem de calculat a  C51  C54 rezultă că a  10
b  C40  C41  C42  C43  C44 , ştim că Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnk  ...  Cnn  2 n
rezultă că b  24  b  16 ; comparând a cu b observăm că a  b .

3. Să se rezolve ecuaţia: An2  20 .

n!
Rezolvare: ştim formula de calcul pentru aranjamente: Ank  , 0  k  n, pe care o
(n  k )!
aplicăm în cazul nostru
An2 
n!
 An2 
n  2!n  1  n după simplificare avem A2  n  1  n ,
n  2! n  2! n

n  2, n  N
Ecuaţia noastră An2  20 devine: n  1  n  20  n2  n  20  0 ecuaţie de gradul II
care are soluţiile n1  5 şi n2  4 ; cum n  2, n  N , rezultă că soluţia ecuaţiei este
n=5.

4. Să se determine numărul tuturor submulţimilor de 3 elemente ce se pot forma cu

elemente din mulţimea {1,2,3,4,5,6,7}.
Rezolvare: Cunoaştem definiţia combinărilor: se numesc combinări de n elemente luate
câte k, 0<k<n, submulţimile neordonate lui E, având fiecare k elemente, unde E esteo
mulţime nevidă cu n elemente.
În cazul nostru este vorba de combinări de 7 elemente luate câte 3
n! 7! 4!5  6  7
Deci: Cnk  , 0  k  n,  C73   C73  simplficăm cu 4!,
k!(n  k )! 3!7  3! 1  2  3  4!
apoi cu 2 respectiv cu 3 , rezultă C73  35 .

5. Să se calculeze numărul submulţimilor mulţimii {1,2,3,4,5,6}, care au un număr par

de elemente.
Rezolvare: numărul de submulţimi se află cu combinări, cele care au număr par de
elemente sunt C62 ; C64 , C66 .
n! 6! 4!5  6
Cnk  ,0  k  n, rezultă că : C62   C62   C62  15
k!(n  k )! 2!4! 1  2  4!
Calculând cu aceeaşi formulă obţinem : C64  15 şi C66  1

26
Cum avem de calculat numărul total de submulţimi având un număr par de elemente,
adunăm rezultatele obţinute: 15+15+1=31.

6. Se consideră 8 puncte, oricare 3 necoliniare. Câte drepte trec prin cel puţin 2 puncte
din cele 8 ?
Rezolvare : trebuie să aflăm câte submulţimi de câte 2 puncte se pot forma din cele 8
n!
existente, deci utilizăm formula combinărilor Cnk  , 0  k  n, şi obţinem
k!(n  k )!
C82  28 drepte.

7. Să se rezolve ecuaţia :
n  4!  210 .
n  6!
n  4, n  N
Rezolvare : condiţii :   n  6, n  N
n  6, n  N
Apoi folosim faptul că un factorial mai mare se poate exprima în funcţie de un factorial
mai mic
De exmplu
n! 1  2  3  ...  n  3  n  2  n  1  n  n  4!n  3  n  2  n  1  n  n  2!n  1  n,

etc. ; prin urmare n  4! n  6!n  5  n  4 , înlocuind în ecuaţie obţinem :

n  4!  210
n  6!

n  6!n  5  n  4  210  n  5  n  4  210  n2  9n  190  0 , ecuaţie de
n  6!
gradul II, care are soluţiile n1  19 şi n2  10 , dar n  6, n  N , deci soluţia ecuaţiei
este n1  19 .

8. Să se determine câte numere de 3 cifre distincte se pot forma cu elementele mulţimii

{1,2,3,4,5}.
Rezolvare: în numere contează şi ordinea cifrelor, aste înseamnă că vom forma
submulţimi ordonate de câte 3 cifre, folosind elementele mulţimii {1,2,3,4,5}; ştim că : se
numesc aranjamente de n elemente luate câte k, 0<k<n, submulţimile ordonate ale lui
E, având fiecare k elemente, unde E este o mulţime nevidă cu n elemente. Prin urmare,
în problema noastră este vorba de aranjamente de 5 elemente luate câte 3. Cunoaştem
n!
formula pentru aranjamente: Ank  ,0  k  n, rezultă că se pot forma
(n  k )!
5! 2!3  4  5
A53    A53  60 numere.
2! 2!

9. Să se calculeze probabilitatea ca alegând un element n al mulţimii {1,2,3,4,5,6}, acesta

să verifice inegalitatea n2  2n  n!.
Rezolvare: trebuie să vadem care dintre elementele mulţimii {1,2,3,4,5,6} verifică
inegalitatea n2  2n  n!;
12  2  1  1!(A); 22  2  2  2! 8  2 (A); 32  2  3  3! 15  6 (A);
42  2  4  4! 24  1  2  3  4  24  24 (F); 52  2  5  5! 35  120 (F);
62  2  6  6! 48  720 (F).

27
 nr.caz. favorabile
P , nr. cazuri posibile = 6, nr. cazuri favorabile = 3, rezultă că
nr.caz. posibile
3 1
P  .
6 2

10. Să se calculeze C2009

3
 C2009
2006
.
Rezolvare: cunoştem formula combinărilor complementare: C nk  C nnk şi observăm că
20093
3
C2009  C2009  C2009
3
 C2009
2006 3
, prin urmare C2009  C2009
2006
=0

11. Să se calculeze C1978

5
 C1977
5
 C1977
4
.
Rezolvare: ştim formula de descompunere a combinărilor: Cnk C nk1Cnk11 ,
aplicând-o în cazul nostru : C1978
5
 C1977
5
 C1977
4 5
deci C1978  C1977
5
 C1977
4
=0

12. Să se rezolve inecuaţia An3  8n  1 , n  N , n  3 .

n!
Rezolvare: ştim Ank  ,0  k  n, aplicând în cazul nostru, avem
(n  k )!
n!
 8  n  1 
n  3!n  2  n  1  n  8  n  1 ; simplificăm cu n  3!
n  3! n  3!
respectiv cu n  1 , putem face asta deoarece n  N , n  3 . Rezultă inecuaţia
n  2  n  8  n 2  2n  8  0
Ataşăm ecuaţia de gradul II : n 2  2n  8  0 care are soluţiile n1  4 şi n2  2 ; pentru a
afla soluţia inecuaţiei, realizăm tabelul de semn:
n  -2 4

n 2  2n  8 + + + + + + + 0 - - - - - - - - - 0 + + + + + + + +
+ +
Din tabel, rezultă că n 2  2n  8  0 , n  N , n  3 , pentru n  N  3;   2;4
 n  3;4.

13. Să se rezolve inecuaţia C15x  C15x  2 , x  N , x  2 .

 x  15

Rezolvare: condiţii  x  2  15  x  2;3;4;...;15  D
 x  2, x  N

C15x  C15x  2  x  x  1  x  2!15  x ! x  2!15  x !16  x   17  x 
Simplificând, inecuaţia devine : x  x  1  16  x   17  x 
 x 2  x  272  33x  x 2  32 x  272
 x  8,5  x  8,5;, prin urmare soluţia problemei este
D  8,5;  9;10;11;12;13;14;15.

28
 Temă
1. Să se calculeze P4  C  A .
5
7
3
5

2. Să se compare numerele a  C62  C64 şi b  C50  C51  C52  C53  C54  C55 .
3. Să se rezolve ecuaţia: C n2  n  2 .
4. Să se determine numărul tuturor submulţimilor de 4 elemente ce se pot forma cu
elemente din mulţimea {1,2,3,4,5,6,7}.
5. Se consideră 11 puncte, oricare 3 necoliniare. Câte drepte trec prin cel puţin 2
puncte din cele 11 ?
n!
6. Să se rezolve ecuaţia :  6.
n  2!
7. Să se determine câte cuvinte din 4 litere distincte se pot forma cu un alfabet de 8
litere.
8. Să se calculeze probabilitatea ca alegând un element n al mulţimii {1,2,3,4,5},
acesta să verifice inegalitatea n 2  3n  n! .
9. Să se calculeze C2005
4
 C2005
2001
1.
10. Să se calculeze C1990
6
 C1989
6
 C1989
5
.
11. Să se rezolve inecuaţia C n3  n  2 , n  N , n  3 .
12. Să se rezolve inecuaţia C11x  C11x 2 , x  N , x  2 .
13. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi
rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de matematică!

29
FIŞA NR. 9 – ELEMENTE DE GEOMETRIE- VECTORI
propunător prof. Rodica Trişcă
BREVIAR TEORETIC
Regula paralelogramului

AB  u; AC  v
u  v  AB  AC  AD

Regula triunghiului

Vectori coliniari
Fie u un vector nenul şi v un vector oarecare.
1. Dacă u şi v sunt coliniari, atunci există un număr real  , unic, astfel încât v =  u .
2. Dacă există   R astfel încât v =  u , atunci u şi v sunt coliniari.

Probleme rezolvate
1. Se consideră triunghiul echilateral ABC, M este mijlocul laturii BC , O este centrul
triunghiului. Să se determine a real , astfel încât AM  a AO .

1
2. Să se demonstreze că în hexagonul regulat ABCDEF, are loc relaţia AB  AF  AD .
2

30
 AB  AD  DC  CB
AF  AD  DE  EF
DE  BA
DC  FA
EF  CB  DA
AB  AF  2 AD  FA  BA  DA
 
2 AB  AF  AD
1
AB  AF  AD
2

3. Se consideră patrulaterul ABCD în care CD  AD  BD .Să se demonstreze că ABCD este

paralelogram.

4.Se consideră rombul ABCD. Să se calculeze OA  OB  OC  OD .

5. În dreptunghiul ABCD să se calculeze AD  CB .

31
6. Să se demonstreze că în hexagonul regulat ABCDEF, CB  CD  CO .
Rezolvare: O este intersecţia diagonalelor, respectiv centrul cercului circumscris hexagonului
regulat; BCDO este paralelogram pentru că toate cele patru laturi au lungimi egale ( latura
hexagonului este egală cu raza cercului circumscris); prin urmare, conform regulii
paralelogramului CB  CD  CO .
7.Se consideră punctele A,B,C,D nu toate coliniare. Dacă AD  CB  0 , să se demonstreze că
patrulaterul ABCD este paralelogram.
Rezolvare: dacă A,B,C,D sunt puncte, nu toate coliniare, atunci din AD  CB  0 rezultă că
AD şi CB sunt vectori opuşi ( au aceeaşi direcţie- dreptele suport sunt paralele , au lungimi
egale şi sensuri opuse);
deci AD ║ BC şi AD=BC, adică ABCD este paralelogram.
AB
8. Dacă AB  3CB  0 , să se calculeze raportul .
BC
Rezolvare: AB  3CB  0 adică AB  3CB , dar BC  CB deci AB  3BC
AB 3  BC
 3
BC BC
9. Fie triunghiul echilateral ABC înscris într-un cerc de centru O ; să se calculeze
BC  BA  3BO .
Rezolvare:

Temă
1. Găsiţi probleme de acelaşi tip în variante, rezolvaţi-le şi discutaţi-le în clasă cu profesorul şi
colegii dvs.

32
FIŞA NR. 10 – ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICĂ IX-X-XI
propunător prof. Rodica Trişcă
BREVIAR TEORETIC

1. Un reper cartezian XOY determină în plan o împărţire a planului în patru cadrane:

I = {M(x,y)/ x>0, y>0}, II = {M(x,y)/ x<0, y>0},
III = {M(x,y)/ x<0, y<0}, IV = {M(x,y)/ x>0, y<0}.
2. M1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  în sistemul XOY , distanţa dintre cele două puncte este
d (M 1 ; M 2 )  x2  x1 2   y2  y1 2
3. v ( x;y)  v  x i + y j , v  x 2  y 2 , x , y coordonatele vectorului v ;

4. v1 x1 ; y1 , v2 x2 ; y 2 ,   R , atunci  v1 x1 ;y1 ; v1  v2 x1  x2 ; y1  y 2 ;

x y
v1 coliniar cu v2  a  R a.î. v1  av2 sau 1  1  a ;
x2 y 2
5. M1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  în sistemul XOY , M 1 M 2 x2  x1 ; y 2  y1  ,
M 1M 2  x2  x1 2   y2  y1 2  d M 1 ; M 2   l M 1 ; M 2 
6. M xM ; y M  mijlocul segmentului AB ,
x  xB y  yB
Ax A ; y A , Bx B ; y B   x M  A , yM  A ;
2 2
7. GxG ; yG  centrul de greutate al triunghiului ABC ,
x A  x B  xC y  y B  yC
Ax A ; y A , Bx B ; y B , C xC ; yC   xG  , yG  A ;
3 3
8. Ecuaţiile dreptei în plan
-ecuaţia generală este d: ax + by + c = 0, a,b,c  R, a  0 sau b  0 care poate fi scrisă şi
d : y  mx  n unde m este panta dreptei .
-ecuaţia dreptei de pantă m care trece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-xo), m  R
-ecuaţia dreptei care trece prin punctele M1(x1; y1) şi M2(x2; y2) este
x  x1 y  y1 y  y1
M1M2 :  , x1  x2 , y1  y 2 . Panta dreptei M1M2 este mM1M 2  2
x2  x1 y 2  y1 x 2  x1
ax0  by 0  c
-distanţa de la un punct Mo(xo; yo) la dreapta d: ax + by + c=0, este d(Mo; d) =
a2  b2
-coordonatele punctului de intersecţie al dreptelor d1 : a1 x  b1 y  c1  0 ;
a x  b1 y  c1  0
d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 se determină ca soluţie a sistemului  1 .
a 2 x  b2 y  c 2  0
-poziţiile relative ale dreptelor în plan
d1, d2 d1: a1x + b1y + c1 = 0; d1 : y = m1x + n1 ;
d2 : a2x + b2y + c2 = 0 d2 : y = m2x + n2
Coincid a b c d1  d2  m1  m2 şi n1  n2
d1  d 2  1  1  1
a2 b2 c2
Paralele a b
d1 d 2  1  1  1
c d1 d 2  m1  m2 şi n1  n2
a2 b2 c2
Perpendiculare d1  d2  a1a2  b1b2  0 d1  d2  m1  m2  1

33
 xA yA 1
-aria triunghiului ABC, unde Ax A ; y A , Bx B ; y B , C xC ; yC  , este =   unde   x B y B 1 .
1
2
xC y C 1
Probleme rezolvate

1. Fie punctele A3;2 şi B 5;3 . Să se determine numerele reale a şi b astfel încât
AB  ai  b j .
Rezolvare: ştim că dacă M1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  sunt puncte în sistemul XOY atunci
M 1 M 2 x2  x1 ; y 2  y1  , deci AB 5  3;3   2  AB 8;5
Mai ştim că dacă vx; y  atunci v  xi  y j , deci AB  8i  5 j , dar AB  ai  b j , rezultă
a  8, b  5 .

2. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1;0 şi B 5;4 . Să se determine

coordonatele vectorului OA  OB  AB .
Rezolvare: ştim că dacă M1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  sunt puncte în sistemul XOY atunci
M 1 M 2 x2  x1 ; y 2  y1  , iar O0;0 ; prin urmare: OA1;0 , OB 5;4 , AB  6;4
Mai ştim că dacă v1 x1 ; y1 , v2 x2 ; y 2 , atunci v1  v2 x1  x2 ; y1  y 2 ; deci
OA  OB  AB 1   5   6;0  4  4 , adică OA  OB  AB 2;0

3. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctele A 4;3 şi B2;3 .
Rezolvare: cunoaştem că ecuaţia dreptei care trece prin punctele M1(x1; y1) şi M2(x2; y2) este
x  x1 y  y1 x   4 y 3
M1M2 :  , x1  x2 , y1  y 2 , deci AB : 
x2  x1 y 2  y1 2   4  3  3
x4 y 3
 AB : 
6 6
 AB : 6x  4  6 y  3 , simplificăm ecuaţia cu 6 şi AB :  x  4  y  3 ,
 AB : y   x  1
sau AB : x  y  1  0 .

4. În reperul cartezian (O, i , j ) se consideră vectorii u  5i  2 j şi v  4i  j . Să se

determine coordonatele vectorului  6u  2v .
Rezolvare: ştim că dacă v1 x1 ; y1 , v2 x2 ; y 2 ,   R , atunci
 v1 x1 ;y1 ; v1  v2 x1  x2 ; y1  y 2 ;
şi dacă v ( x;y)  v  x i + y j ;
prin urmare  6u  2v =  6( 5i  2 j ) + 2(  4i  j )  30i  12 j  8i  2 j  38i  14 j .

5. În reperul cartezian (O, i , j ) se consideră vectorii u  5i  2 j şi v  3  a i  4 j . Să se

determine numărul real a pentru care cei doi vectori sunt coliniari.

34
 x1 y
Rezolvare: ştim că v1 coliniar cu v2  a  R a.î. v1  av2 sau  1  a cu alte cuvinte
x2 y 2
cei doi vectori sunt coliniari dacă coordonatele lor sunt proporţionale.
5 2
Deci u şi v sunt coliniari dacă   20  6  2a ( am folosit : produsul
3a 4
extremilor=produsul mezilor );  a  13 .

6. Să se determine numărul real a pentru care dreptele 3x  y  6  0 şi  2 x  ay  2  0 sunt

paralele.
a b c 3 1
Rezolvare: cunoaştem că d1 d 2  1  1  1 deci  ceea ce înseamnă că
a2 b2 c2 2 a
2
3a  2  a   .
3

7. Să se determine distanţa dintre punctele A(4;5) şi B(2;1) .

Rezolvare: cunoaştem că dacă M1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  distanţa dintre cele două puncte este
d (M 1 ; M 2 )  x2  x1 2   y2  y1 2 , deci d ( A; B)  2   42   1  52 
d ( A; B)  36  36  d ( A; B)  6 2 .

8. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin A(-5;4) şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie
2x-3y+6=0.
Rezolvare: ştim că d1 d 2  m1  m2 şi n1  n2 unde m1 şi m 2 sunt pantele celor două
drepte. Mai ştim că
ecuaţia dreptei de pantă m care trece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-xo), m  R;
ecuaţia dreptei cerute este d : y  y A  md x  x A  adică d : y  4  md x  5 . Dreapta d este
paralelă cu dreapta
2 2
d  : 2 x  3 y  6  0  d  : 3 y  2 x  6  d  : y  x  2  md   . Cum
3 3
d d   md  md 

, prin urmare ecuaţia dreptei d cerute este d : y  4  x  5 

2 2
rezultă că md 
3 3
2 10 2 22
d : y  x 4d : y  x sau d : 2 x  3 y  22  0 .
3 3 3 3

9. Să se determine coordonatele punctului C simetricul punctului A(1;5) faţă de punctul B(-

3;0).
Rezolvare: punctul C este simetricul punctului A(1;5) faţă de punctul B(-3;0), ceea ce
înseamnă că AB=BC,
adică d(A;B)=d(B;C) şi A,B,C coliniare, deci B este mijlocul segmentului AC  .Cunoaştem :
M xM ; y M  mijlocul segmentului AB ,
x  xB y  yB
Ax A ; y A , Bx B ; y B   x M  A , yM  A ;
2 2

35
în cazul nostru A( x A ; y A ), C ( xC ; yC ) şi B( x B ; y B ) mijloc, rezultă
x A  xC y  yC
xB  ; yB  A
2 2

1  xC 5  yC
adică  3  ;0   xC  7; yC  5 , deci C (7;5) .
2 2

10. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(1;3), B(-6;-4), C(5;-2). Se cer:
a) ecuaţia medianei duse din B;
b) perimetrul triunghiului ABC.
Rezolvare: a) mediana în triunghi este dreapta care trece printr-un vârf al triunghiului şi prin
mijlocul laturii opuse; mediana dusă din B este dreapta BM, unde M este mijlocul laturii AC.
x  xC y  yC 1 5 3 2 1
Coordonatele lui M sunt x M  A , yM  A adică x M   3, y M  
2 2 2 2 2
x  xB y  yB x6 y4
Ecuaţia dreptei BM este:  , deci BM : 
xM  xB y M  y B 36 1
4
2
x6 y4
 BM : 
9 9
2
9 9
BM : x   6  9 y  36  BM : 9 x  54  18 y  72  BM : x  6  2 y  8 (am împărţit
2 2
ecuaţia cu 9)
 BM : x  2 y  2  0 .
b) perimetrul triunghiului = suma lungimilor laturilor = suma distanţelor dintre vârfurile
triunghiului
adică perimetrul = d(A;B) + d(B;C) + d(C;A)
perimetrul triunghiului =
xB  x A 2   y B  y A 2  xC  xB 2   yC  y B 2  x A  xC 2   y A  yC 2
  72   72  112  2 2   42  52  98  125  41  7 2  5 5  41 .

11. Să se determine punctul D astfel încât patrulaterul ABCD să fie paralelogram. Se cunosc
A(-2;-3), B(4;3) şi C(9;5).
Rezolvare: Fie O punctul de intersecţie al diagonalelor patrulaterului O  AC  BD , dacă
patrulaterul este paralelogram atunci O este centru de simetrie, deci O este mijlocul
segmentelor AC respectiv BD.
x  xC y  yC 7
O mijlocul segm. AC  xO  A ; yO  A adică xO  ; yO  1
2 2 2
xB  xD yB  yD 7 4  xD 3  yD
O mijlocul segm. BD  xO  ; yO  adică  ;1 
2 2 2 2 2
x D  3; y D  1  D(3;1)

12. Să se calculeze distanţa de la O(0;0) la punctul de intersecţie al dreptelor 3x  4 y  5  0

şi  x  2 y  3  0 .

36
Rezolvare: cunoaştem : coordonatele punctului de intersecţie al dreptelor
d1 : a1 x  b1 y  c1  0 ; d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 se determină ca soluţie a sistemului
a1 x  b1 y  c1  0
 .
a 2 x  b2 y  c 2  0
Fie d1 : 3x  4 y  5  0 şi d 2 :  x  2 y  3  0
a x  b1 y  c1  0
d1  d 2  A , coordonatele lui A se află rezolvând sistemul  1 adică
a 2 x  b2 y  c 2  0
  2  8
 3x  4     5  0  3x   5
3 x  4 y  5  0 3 x  4 y  5  0 3 x  4 y  5  0   5  5
    
 x  2 y  3  0 3 x  6 y  9  0 10 y  4  0 y   4   2 y   2
 10 5  5
 33
 x  15

y   2
 5
 33 2 
deci A ;  . Distanţa de la O la A este
 15 5 
2 2
 33   2 
d (O; A)   x A  xO 
2
  y A  yO 
2
      
1089 4
 
1125

45
 5
 15   5  225 25 225 9

13. Să se determine numărul real m pentru care punctul A(5;1) se află pe dreapta
 x  2y  m  0.
Rezolvare: un punct aparţine unei drepte dacă coordonatele sale verifică ecuaţia dreptei:
 5  2(1)  m  0  7  m  0  m  7 .

14. Să se determine numărul real m pentru care punctele A(1;2), B(2;5), C (m;7) sunt
coliniare.
Rezolvare: punctele A, B, C sunt coliniare dacă se află pe aceeaşi dreaptă, deci C  AB
Folosind problema anterioară, rezultă : coordonatele lui C trebuie să verifice ecuaţia dreptei
AB
x  xA y  yA x 1 y  2 x 1 y  2
AB :   AB :   AB :   AB : x  y  3  0
xB  x A y B  y A 2 1 5  2 3 3
C  AB  m  7  3  0  m  4 .

15. Să se determine ecuaţia dreptei ce trece prin punctul A(2;-3) şi are panta m=2.
Rezolvare: ecuaţia dreptei de pantă m care trece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-
xo).
Deci d : y  y A  mx  x A   d : y   3  2x  2  d : y  3  2 x  4  0
 d : 2 x  y  7  0

16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3;4), B(2;1), C (5; m) . Să se determine
numărul real m pentru care triunghiul ABC este dreptunghic în A.

37
Rezolvare: conform teoremei lui Pitagora, dacă ABC este dreptunghic în A atunci
AB 2  AC 2  BC 2
2 2 2
Adică  5 2   3    8 2  m  4    32  m  1 
2 2 2

     
 25  9  64  m  4  9  m  1 ;
2 2

 104 52
89  m 2  8m  16  m 2  2m  1  8m  2m  1  105  6m  104  m  
6 3

17. Să se determine numerele reale a, b pentru care punctele A(a;b) şi B(3;b-2) aparţin dreptei
2x  5 y  2  0 .
Rezolvare: un punct aparţine unei drepte dacă coordonatele sale verifică ecuaţia dreptei,
A  d şi B  d
 18
2 a  5  20 2a  16 a  8
2a  5b  2  0 2a  5b  2  0  5  
    18  
2  3  5b  2  2  0
18
 5b  18  0 b   18  18 b  5 b  5
 5 5

18. Să se calculeze aria triunghiului ABC unde A(3;2), B(0;4), C (5;1) .

Rezolvare:
xA yA 1
aria triunghiului ABC, unde Ax A ; y A , Bx B ; y B , C xC ; yC  , este =   unde   x B y B 1
1
2
xC y C 1
3 2 1
în cazul nostru   0  41  12  0  10   20  0   3  45 , aria =   =
1 45
.
2 2
5 1 1

19. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(4;1) şi punctele B,C simetricele punctului
A faţă de axa Ox respectiv Oy. Să se calculeze distanţa dintre punctele B şi C.
Rezolvare: B simetricul lui A faţă de Ox, atunci B(4;-1); C este simetricul lui A faţă de Oy,
atunci C(-4;1)
d ( B; C )  xC  xB 2   yC  y B 2   4  42  1   12  64  4  68  2 17 .

Temă

1.Fie punctele A 5;4 şi B2;3 . Să se determine numerele reale a şi b astfel încât
AB  ai  b j .
2.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A 2;1 şi B0;4 . Să se determine
coordonatele vectorului OA  OB  2 AB .
3. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctele A5;3 şi B 3;4 .

38
4. În reperul cartezian (O, i , j ) se consideră vectorii u  4i  3 j şi v  5i  2 j . Să se
determine coordonatele vectorului  3u  4v .
5. În reperul cartezian (O, i , j ) se consideră vectorii u  5i  3 j şi v  6i  (2  a) j . Să se
determine numărul real a pentru care cei doi vectori sunt coliniari.
6. Să se determine numărul real a pentru care dreptele  2 x  3 y  7  0 şi 4 x  ay  11  0
sunt paralele.
7. Să se determine distanţa dintre punctele A(6;5) şi B(2;1) .
8. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin A(-4;2) şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie
-3x+2y+6=0.
9. Să se determine coordonatele punctului C simetricul punctului A(-2;4) faţă de punctul
B(2;3).
10. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(-1;2), B(-5;-4), C(0;6). Se cer:
a) ecuaţia medianei duse din C;
b) perimetrul triunghiului ABC.
11. Să se determine punctul D astfel încât patrulaterul ABCD să fie paralelogram. Se cunosc
A(-2;0), B(4;3) şi C(6;1).
12. Să se calculeze distanţa de la B(2;0) la punctul de intersecţie al dreptelor 2 x  5 y  3  0
şi  x  4 y  3  0 .
13. Să se determine numărul real m pentru care punctul A(4;2) se află pe dreapta
3x  2 y  m  0 .
14. Să se determine numărul real m pentru care punctele A(m;2), B(2;1), C (3;4) sunt
coliniare.
15. Să se determine ecuaţia dreptei ce trece prin punctul A(-4;1) şi are panta m=-3.
16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;4), B(3; m), C (5;0) . Să se determine
numărul real m pentru care triunghiul ABC este dreptunghic în A.
17. Să se determine numerele reale a, b pentru care punctele A(a;b) şi B(a+1;-2) aparţin
dreptei x  3 y  2  0 .
18. Să se calculeze aria triunghiului ABC unde A(0;2), B(5;4), C (3;1) .
19. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(-3;2) şi punctele B,C simetricele punctului
A faţă de axa Ox respectiv Oy. Să se calculeze distanţa dintre punctele B şi C.
20. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!

39
FIŞA NR. 11 – ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE
propunător prof. Rodica Trişcă
BREVIAR TEORETIC
t 
-relaţia dintre măsura în radiani, t, şi măsura în grade a unghiurior, α, este  .
 180
-dacă α este măsura în grade a unui unghi atunci
sin 2   cos2   1,   R - identitatea fundamentală a trigonometriei
sin(180   )  sin  , cos(180   )   cos 
   
sin 90    cos  ,cos 90    sin 
sin  cos 
tg  , ctg  
cos  sin 

0°=0     180°= 
rad 30°= 45°= 60°= 90°=
6 4 3 2 rad
rad rad rad rad
sin 0 1 2 3 1 0
2 2 2
cos 1 3 2 1 0 -1
2 2 2
tg 0 3 1 3 / 0
3
ctg / 3 1 3 0 /
3

Relaţii metrice în plan:

Fie ΔABC cu laturile BC=a, AC=b, AB=c şi înălţimea ha coborâtă din vârful A pe latura
a, A, B, C – măsurile unghiurilor triunghiului, R – raza cercului circumscris triunghiului, r
– raza cercului înscris triunghiului.
a b c
-teorema sinusurilor:    2R
sin A sin B sin C

-teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A

-aria triunghiului:
abc
S  p( p  a)( p  b)( p  c) unde p  ;
2
ah ab sin C abc
S a    rp
2 2 4R
-dacă ΔABC este dreptunghic cu A=90°, b,c - catete, a – ipotenuză
b c b c
sin B   cos C , cos B   sin C , tgB   ctgC , ctgB   tgC
a a c b
aha bc bc
S  , ha  , b 2  c 2  a 2 (teorema lui Pitagora)
2 2 a
a 3 a2 3
-dacă ΔABC este echilateral a=b=c, p=3a, ha  , S
2 4

40
 Exerciţii rezolvate

1. Se consideră triunghiul ABC cu AB  5, AC  2 2, BC  3 . Să se calculeze cos B .

Rezolvare: folosim teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A care mai poate fi scrisă şi
b2  a2  c2  2ac cos B ; noi cunoaştem AB  5  c, AC  2 2  b, BC  3  a

  26 13
2
deci 2 2  32  52  2  3  5  cos B  8  9  25  30cos B  cos B   cos B 
30 15

 
2. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AB  3, AC  5, m A  30
aha ab sin C abc
Rezolvare: cunoaştem că aria triunghiului este S     rp , în problema
2 2 4R
ac sin B ab sin C bc sin A
noastră alegem S    . Ştim că
2 2 2
 
AB  3  c, AC  5  b, m A  30
1
prin urmare S 
 
3  5  sin 30 15 
2  15 .
2 2 4

3. Să se calculeze raza cercului circumscris triunghiului ABC , ştiind că

 
AC  5, m B  60 .
a b c
Rezolvare: cunoaştem teorema sinusurilor:    2 R , în problema noastră
sin A sin B sin C
putem folosi
b 5 5 5 5 5 3
 2R  
 2R  R  R R R .
sin B sin 60 2  sin 60 3 3 3
2
2
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC şi D mijlocul catetei AC. Să se calculeze lungimea
ipotenuzei BC, ştiind că AD  6, AB  5 .
Rezolvare: cunoaştem b 2  c 2  a 2 (teorema lui Pitagora), în problema noastră
AC  2  AD  AC  2  6  AC  12 şi AB=5

5. Se consideră triunghiul ABC cu aria egală cu 7, cu AC  5 şi BC  6 . Să se

calculeze sin C .
ac sin B ab sin C bc sin A
Rezolvare: cunoaştem că aria triunghiului este S   
2 2 2
ab sin C
În cazul nostru, ştim AC  5  b şi BC  6  a , deci S 
2
5  6  sin C 27 7
7  sin C   sin C 
2 56 15
 
6. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că AB  4, AC  7, m A  60 .

41
Rezolvare: folosim teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A
 
c  AB  4, b  AC  7, m A  60  BC 2  AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos A
1
 BC 2  16  49  56 cos 60  BC 2  65  56   BC 2  37  BC  37
2
Perimetrul ABC  AB  AC  BC  Perimetrul ABC  11  37

7. Să se calculeze lungimea înălţimii din A în triunghiului ABC, ştiind că

AB  12, AC  5, BC  13 .
Rezolvare: AB2  144, AC 2  25, BC 2  169 . Observăm că BC 2  AC 2  AB2 , atunci
conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiului ABC este dreptunghic în A. Prin urmare
bc AC  AB 5 12 60
, cum ha   ha   ha   ha 
a BC 13 13

8. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AB  10, BC  13, m B  150 .  

ac sin B
Rezolvare: cunoaştem că aria triunghiului este S  , a  BC  13, c  AB  10
2
1
13 10 
2  13  5  65 .
  1
sin B  sin150  sin 180  30  sin 30  , rezultă că S 
2 2 2 2

9. Să se demonstreze că în orice triunghi dreptunghic ABC de arie S şi ipotenuză de

lungime a este adevărată identitatea a2  cos B  cos C  2S .
Rezolvare: -dacă ΔABC este dreptunghic cu A=90°, b,c - catete, a – ipotenuză
b c bc
sin B   cos C , cos B   sin C şi S  . Înlocuim în identitate şi obţinem:
a a 2
c b bc
a2    2   cb  bc  A .
a a 2

       
10. Să se calculeze sin 15  sin 14  ...  sin 14  sin 15 .
Rezolvare: ştim că sin 0  0 deci sin  15   sin  14   ...  sin 14   sin 15   0
   

11. Să se calculeze cos 70  cos110 .

 
Rezolvare: cos110  cos 180  70   cos 70 , deci
cos 70  cos110  cos 70  cos 70  0

12. Să se calculeze sin 45  cos 60  sin 30 .

2 1 1 2
Rezolvare: sin 45  cos 60  sin 30    
2 2 2 2

13. Să se calculeze sin 2 75  sin 2 15 .

  
Rezolvare: sin 90    cos  , deci sin15  sin 90  75  cos 75 , 

42
sin 2 75  sin 2 15  sin 2 75  cos2 75  1 ( conform identităţii fundamentale a
trigonometriei).

14. Să se calculeze cos1  cos11  ...  cos169  cos179 .


Rezolvare: ştim că cos(180   )   cos  , adică cos 180    cos   0 
  
  
 
cos1  cos11  ...  cos169  cos179  cos1  cos179  cos11  cos169  ....  0



15. Să se calculeze sin x , ştiind că cos x 

4
5

şi x  0 ;90 . 
Rezolvare: ştim identităţii fundamentale a trigonometriei
16 16 9 3
sin 2 x  cos2 x  1, x  R , sin 2 x   1  sin 2 x  1    sin x  
25 25 25 5
  3
Cum x  0 ;90 , rezultă că sin x  (pozitiv).
5

16. Să se calculeze aria triunghiului echilateral ABC ştiind că are lungimea înălţimii egală
cu 5 3 .
a 3 a2 3 a 3
Rezolvare: ştim că ha  şi S  , deci 5 3   a  10 şi
2 4 2
102  3 100 3
S   25 3
4 4

17. Să se calculeze lungimea laturii AB a triunghiului ABC ştiind că

 
BC  3, m BCA  45 , m BAC  60  
a c
Rezolvare: putem folosi teorema sinusurilor: 
sin A sin C
  
unde a  BC  3, C  m BCA  45 , A  m BAC  60 , deci 
2
3
3

c
c 2  3 2  2  2
sin 60 sin 45

3 2 3
2

18. Triunghiul ABC este dreptunghic în B, iar raza cercului circumscris triunghiului este
R=5. Să se calculeze lungimea laturii AC.
Rezolvare: triunghiul ABC este dreptunghic în B deci AC este ipotenuza, raza cercului
circumscris este jumătate din ipotenuză, rezultă că AC  2R  2  5  10 .

19. Să se determine sin  BCD  în hexagonul regulat ABCDEF.

Rezolvare: dacă O este centrul cercului circumscris hexagonului, respectiv punctul de
intersecţie al diagonalelor, atunci OBC este echilateral, m  OCB   60 , analog OCD -

43
echilateral şi m  OCD   60 rezultă că m BCD  120 şi  
  
sin BCD  sin120  sin 180  60  sin 60   2
3

20. Să se calculeze lg  tg 44   lg  tg 45   lg  tg 46   lg  tg 47  ...lg  tg 54  .

    

Rezolvare: tg 45  1  lg  tg 45   lg1  0 rezultă

 

lg  tg 44   lg  tg 45   lg  tg 46   lg  tg 47  ...lg  tg 54   0
    

21. Să se calculeze  cos10 


 cos 20 cos11  cos19 ... cos 20  cos10 .   

Rezolvare: printre paranteze se află şi cos15  cos15  0 rezultă că 
 cos10 
 cos 20 
 cos11  cos19 ...cos 20
  
 cos10  0
22. Ştiind că sin 40  cos 40  a , să se calculeze sin140  sin140  a .
 
Rezolvare: sin140  sin 180  40  sin 40 ;cos140  cos 180  40   cos 40  
   
sin140  sin140  a  sin 40  cos 40  a  a  a  0

Temă
1. Se consideră triunghiul ABC cu AB  5, AC  5 2, BC  4 . Să se calculeze
cosC .
2. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că BC  3, AC  5, m C  60 .  
3. Să se calculeze raza cercului circumscris triunghiului ABC , ştiind că
 
AB  4, m C  45 .
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC şi D mijlocul catetei AB. Să se calculeze
lungimea ipotenuzei BC, ştiind că AD  3, AC  8 .
5. Se consideră triunghiul ABC cu aria egală cu 9, cu AB  5 şi BC  6 . Să se
calculeze sin B .
6. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că
AB  5, BC  8, m B  60 .  
7. Să se calculeze lungimea înălţimii din A în triunghiului ABC, ştiind că
AB  8, AC  6, BC  10 .
8. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AB  10 2, BC  12, m B  135 .  
9. Să se demonstreze că în orice triunghi dreptunghic ABC de arie S şi ipotenuză de
lungime a este
2S
adevărată identitatea ha  tgB  tgC  .
a
  
10. Să se calculeze sin 11  sin 10  ...  sin 10  sin 11 .     
11. Să se calculeze cos50  cos130 .
12. Să se calculeze cos 45  sin 60  tg 30 .
13. Să se calculeze sin 2 65  sin 2 25 .

44
 14. Să se calculeze cos 2  cos12  ...  cos168  cos178 .
4
15. Să se calculeze cos x , ştiind că sin x  şi x  90 ;180 .
5
 
16. Să se calculeze aria triunghiului echilateral ABC ştiind că are lungimea înălţimii
egală cu 7 3 .
17. Să se calculeze lungimea laturii AB a triunghiului ABC ştiind că
  
BC  6, m BCA  60 , m BAC  45 
18. Triunghiul ABC este dreptunghic în C, iar raza cercului circumscris triunghiului
este R=7. Să se calculeze lungimea laturii AB.
19. Să se determine sin  CDE  în hexagonul regulat ABCDEF.
         
20. Să se calculeze ln tg 40  ln tg 41  ln tg 42  ln tg 43 ...ln tg 60 .
21. Să se calculeze  cos5  cos15  cos 6
  
 cos14  ...  cos15  cos5  .
 

22. Ştiind că sin 60  cos 60  a , să se calculeze sin120  sin120  a .

23. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!

45
 BIBLIOGRAFIE

 Alexandru Blaga, Gheorghe Miclăuş, Mircea Farcaş, Ovidiu T. Pop- Matematică-

clasa a X-a ( TC + CD) –Editura DACIA, 2005;
 Marius Burtea, Georgeta Burtea – Matematică –manual clasa a IX-a (TC + CD) –
Editura CARMINIS, 2004;
 Mircea Ganga – Matematică – manual clasa a X-a ( algebră – M1) – Editura
MATHPRESS, 2001
 C. Năstăsescu, M. Brandiburu, C. Niţă, D. Joiţă – Exerciţii şi probleme de algebră-
pentru clasele IX-XII – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
 Variantele pentru examenul de Bacalaureat, propuse de SNEE, 2007, 2008
 Grup de autori – Ghid de pregătire pentru examenul de bacalaureat la matematică
2007 – Editura SIGMA, 2006

46
47