Prof.

CORNELIA MESTECAN
Prof.ăRRODICAăTRIŞC

CLUJ-NAPOCA
2009

1
2
 CUPRINS

1. FIŞAăNR.ă1ă– NUMERE REALE Pag. 6

2. FIŞAăNR.ă2ă– ECUA II Pag. 8

3. FIŞAăNR.ă3ă– FUNC IIă– TEORIE Pag. 10

4. FIŞAăNR.ă4ă– FUNC IIă– EXERCI II Pag. 13

5. FIŞAăNR.ă5ă– ECUA IIăIRA IONALE,ăECUA IIă

EXPONEN IALE Pag. 16

6. FIŞAăNR.ă6ă– ECUA IIăLOGARITMICE Pag. 19

7. FIŞAăNR.ă7ă– PROGRESII Pag. 21

8. FIŞAăNR.ă8ă– ELEMENTEăDEăCOMBINATORIC Pag. 24

9. FIŞAăNR.ă9ă– ELEMENTE DE GEOMETRIE –

VECTORI Pag. 29

10. FIŞAăNR.ă10ă– ELEMENTE DE GEOMETRIE

ANALITIC Pag. 32

11. FIŞAăNR.ă11ă– ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE Pag. 39

12. BIBLIOGRAFIE Pag. 45

3
4
 ARGUMENT

Culegerea se adresează elevilor din clasele XI-XII liceu, ruta

directă, respectiv XII-XIII liceu, ruta progresivă şi constitue un sprijin
important în pregătirea de bază în domeniul matematicii, în
pregătirea pentru examenul de Bacalaureat.
Fişele conţin atât cunoştinţele teoretice necesare cât şi modele
de exerciţii rezolvate şi explicate. Temele propuse în fiecare fişă, sunt
concepute pentru fixarea cunoştinţelor dar şi pentru a uşura demersul
elevilor în pregătirea proprie pentru susţinerea examenului naţional.
Materialul poate fi utilizat atât la clasă cât şi în pregătirea
individuală a elevilor, acesta urmărind recuperarea cunoştinţelor
lacunare dar şi o pregătire temeinică, din timp, care să corespundă
cerinţelor programei de Bacalaureat.

Mult succes în pregătirea matematică,

Prof. Cornelia Mestecan
Prof. Rodica Trişcă

5
FIŞAăNR.ă1ă-NUMERE REALE
propun tor:ăprof.ăCornelia Mestecan

N = 0,1,2,..., n,...; Z = ...,n,...,2,1,0,1,2,...n,...; Q =  / a  Z , b  N * , (a, b)  1 ,

a 
BREVIAR TEORETIC

b 
N  Z  Q  R.

 
Puteri cu exponent ra ional
a, b  R* , p, q  Q : a p  a q  a p  q ; q  a p  q ; a p  a pq ; a 0  1;1 p  1;
ap q

ab   a  a ;  a   a p ;
p p

b
p p p

ap  p .
1
a
Propriet ileăradicalilor
a, b  R, n, k  N , impare sau a, b  R ; n, k  N pare :

a n  a; n ab  n a n b ; n  b  0 ; n a  nk a k ; n a  nk a .
n
n a a k
n
b
a1  a 2  ...  a n
b
Mediaăaritmetic a numerelor reale a1 , a2 ,..., an este ma 
n
Mediaăarmonic a numerelor reale pozitive nunule a1 , a2 ,..., an este

marm 
n
  ... 
1 1 1
a1 a 2 an
Mediaăgeometric a numerelor reale pozitive a1 , a2 ,..., an este mg  n a1a2 ...an
a, a  0
Modulul (ăvaloareaăabsolut ă)ăaănum ruluiărealăa, este a  
 a, a  0

Probleme rezolvate

1. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaă,ăalegândăunănum rădinămul imeaă

{ 3 1, 3 2 , 3 3, 3 4 , 3 5, 3 6 , 3 7 , 3 8, 3 9 , 3 10 },ăacestaăs ăfieăra ional.
Rezolvare: 3 1  1, 3 8  2 , 1, 2  Q, restul numerelor nu sunt ra ionale
P
nr.caz. favorabile
,
nr.caz. posibile
num rulăcazurilorăposibileăţănr.ătotalădeăelementeădinămul imeăţă10,
num rulădeăcazuri favorabile = nr.ăra ionaleăţă2,ădeciă P  
2 1
10 5
2. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaă,ăalegândăunănum rădinămul imeaă
{ 3 1, 3 2 , 3 3, 3 4 , 3 5, 3 6 , 3 7 , 3 8, 3 9 , 3 10 },ăacestaăs ăfieăira ional.
Rezolvare: 3 1  1, 3 8  2 , 1, 2  Q, restulănumerelorănuăsuntăra ionale

6
P
nr.caz. favorabile
,
nr.caz. posibile
num rulăcazurilorăposibileăţănr.ătotalădeăelementeădinămul imeăţă10,ă
num rulădeăcazuri favorabile = nr.ăira ionaleăţă8,ădeciă P  
8 4
10 5
1
2

3.ăăăS ăseăordonezeăcresc torănumereleă:ă   , 64 ,

4
3
8.

1
2

Rezolvare:   =
1 1
4 1
= = 16 = 2 4 ; 64 = 2 6 ; 3
8=2
 
2
1
4 16

1
2

2< 2 < 2  8 <   < 64 .

4
4 6 3

3 3 9 .
1 3
4.ăăăS ăseăcalculezeăă 3
9 3

  
3 3
1 1 3 3
Rezolvare: 3
-amăamplificatăfrac iaăcuă 3 3 pentru a
9 3 32 3
33 3
ra ionalizaănumitorul,

   9  3  3 3 9=  9 3 9 
3 33 3 2 33 9 3 1 3 3
3 3 3
3
3
3 3
33 3 9 3 3 3

Tem

1. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaă,ăalegândăunănum rădinămul imeaă

{ 3 5, 3 6 , 3 7 , 3 8, 3 9 , 3 10 , 3 11, 3 12 },ăacestaăs ăfieăra ional.
2. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaă,ăalegândăunănum rădinămul imeaăă
{ 1, 2 , 3, 4 , 5 },ăacestaăs ăfieăira ional.

3. S ăseăcalculeze:ă 2 2 
3
.
2
1
1

4. S ăseăcalculeze:ă    8  2.
4
2 2
5. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînă
varianteleădeăbacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i?ăNota i-le
şiădiscuta i-leălaăoraădeămatematic !

7
FIŞAăNR.ă2ă– ECUA II
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
BREVIAR TEORETIC
Ecua iaăde forma ax+b=0 cu a, b  R , a≠0 areăsolu iaăunic ăx=- .
b

Ecua ia ax  bx  c  0, a, b, c  R şiăa≠0, are :

a
2

b 
-dou ăsolu iiărealeă x1, 2  dac ă   b 2  4ac  0 ;
b
2a
-oăsolu ieăreal ă x1  x2  dac ă   b 2  4ac  0 ;

-niciăoăsolu ieăreal ădac ă   b 2  4ac  0 .

2a

Descompunerea trinomului ax 2  bx  c, a, b, c  R , a≠0 înăprodus:

ax 2  bx  c  a( x  x1 )( x  x2 ) , unde x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiă ax 2  bx  c  0.
Rela iileăluiăViète:
Fie x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiă ax 2  bx  c  0 ( a≠0,   0 );ănot măS= x1  x2 , P= x1 x 2 .
b
Atunci S= x1  x2 =
c
şi P= x1 x 2 = .

Formarea ecua ieiă ax  bx  c  0 cândăseăcunoscăsolu iileăsale:

a a
2

Fie x1 , x2  R , S= x1  x2 , P= x1 x 2 . Atunci x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiă x 2  Sx  P  0 .

Probleme rezolvate
1. S ăseădetermineămul imeaăvalorilor lui x pentru care -2 < 3x – 4 < 3.
Rezolvare : -2 < 3x – 4 < 3 / + 4  -2 + 4 < 3x – 4 + 4 < 3 + 4  2 < 3x < 7 / :3
2 7
  x   x  ; 
2 7
3 3 3 3
2.ăăăS ăseădetermineămul imeaăvalorilorăluiăx pentru care -6 < -2x + 7 < 3.
Rezolvare : -6 < -2x + 7 < 3 / - 7  -6 - 7 < -2x + 7 - 7 < 3 - 7
 13 
 -13 < -2x < - 4 / : (-2)   x2  2 x  x   2; 
13 13
 2
3.ăăăS ăseădetermineăvalorileărealeăaleăluiăx pentru care xx  2   x  10 .
2 2

Rezolvare: xx  2   x  10  x 2  2 x  x  10  0  x 2  3x  10  0
Ataş măecua iaă x 2  3x  10  0
a=1, b=3, c= -10    b 2  4ac ,   32  4  1   10 ,   49 >0,ădeciăsolu iileăsuntăreale
şi distincte
b  37 b  37
x1   x1   x1  2 ; x2   x2   x2  5
2a 2 2a 2
Tabelul de semn este:

x  3x  10 + + + + + + + 0 - - - - - - - - - - 0 + + + + + + + +
x -∞ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-5ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă2ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă+∞
2

Dinătabelărezult ăc ă x 2  3x  10  0 pentru x   ;5  2;

x 2  3xm  1  m 2  2 .
4. S ăseădetermineănum rulărealăm pentruăcareănum rulăx = -1ăesteăsolu ieăaăecua ieiă

Rezolvare: x= - 1ăsolu ie,ăînseamn ăc ăînlocuindăpeăxăcuă-1ăînăecua ie,ăob inemăo

identitate:

8
  12  3 1m  1  m 2  2  1  3m  1  m 2  2  0 
 m 2  3m  1  3  2  0   m 2  3m  0 ; ecua iaădeăgradulăIIăareăsolu iileărealeă
m1  0; m2  3 .

x 2  m  1x  m 2  0 ,ăverific ărela ia: x1 x2  2x1  x2   5

5. S ăseădetermineăvalorileărealeăaleăluiăm pentruăcareăsolu iileă x1 şiă x 2 aleăecua ieiăă

Rezolvare: x 2  m  1x  m 2  0 cuăsolu iileă x1 şiă x 2

m 1 c  m2
Scriemărela iileăluiăViète: x1  x2      m  1 ; x1 x2    m 2
b

Înlocuimăînărela iaă x1 x2  2x1  x2   5  ecua iaă  m  2m  3  0 care are solu iileă

a 1 a 1
2

reale m1  1 şiă m2  3 .

6. Ştiindăc ă x1 şiă x 2 suntăsolu iileăecua ieiă x 2  4 x  5  0 ,ăcalcula iă 1  2  3 .

x x
x 2 x1
Rezolvare: x1 şiă x 2 suntăsolu iileăecua ieiă x 2  4 x  5  0
4
Scriemărela iileăluiăViète:ă x1  x2      4 ; x1 x 2    5
b c 5

x  x2   2 x1 x2  3 = 16  10 = 6 15 = 9
a 1 a 1
x  x2
 3= 1  3= 1 3  
2 2 2
x1 x 2

Amăfolositărela iaă x1  x2   x12  x22  2 x1 x2  x12  x22  x1  x2   2 x1 x2

x 2 x1 x1 x 2 x1 x 2 5 5 5 5
2 2

7. S ăseăarateăc ămul imeaă{ x  R / x 2  2(m  1) x  m 2  2  0 } are dou ăelemente,ă

 3 
oricare ar fi m    ;  .
 2 
Rezolvare:ăecua iaă x  2(m  1) x  m 2  2  0 areădou ăsolu iiărealeădac ă   0 ,
 
  2m  1  4 m 2  2  4m 2  8m  4  4m 2  8  8m  12
2

 3 
  0  8m  12  0  m    ; 
 2 
Tem
1. S ăseădetermineămul imeaăvalorilor lui x pentru care -5 < 2x +3 < 5.

3. S ăseădetermineăvalorileărealeăaleăluiăx pentru care 2 xx  1   x  1.

2. S ăseădetermineămul imeaăvalorilorăluiăx pentru care -2 < -2x - 9 < 1.

x 2  xm  1  m 2  2 .
4. S ăseădetermineănum rulărealăm pentruăcareănum rulăx = 3 este solu ieăaăecua ieiă

x 2  m 2  mx  2m  1  0 ,ăverific ărela ia:

5. S ăseădetermineăvalorileărealeăaleăluiăm pentruăcareăsolu iileă x1 şiă x 2 aleăecua ieiă
x1 x2  x1  x2  1 .

6.ăăŞtiindăc ă x1 şiă x 2 suntăsolu iileăecua ieiă x 2  7 x  3  0 ,ăcalcula iă 1  2  1 ;

x x
x 2 x1
 3x1  3x2  x1 x2  3 .
7.ăăS ăseăarateăc ămul imeaă{ x  R / 2mx 2  3m  1x  m  1  0 }ăareădou ăăăăăăelemente,ă
oricare ar fi m  R  1.
8.ăăG si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvariantele de
bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-leăşiădiscuta i-le la ora de
matematic !

9
FIŞAăNR.ă3 – FUNC II - TEORIE
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
BREVIAR TEORETIC

Fieămul imileă A, B  R şiăoăfunc ieă f : A  B .

 făseănumeşteăfunc ieăstrictăcresc toareădac ă x1 , x2  A, din x1  x2 rezult ă
f ( x1 )  f ( x2 )
 făseănumeşteăfunc ieăcresc toareădac ă x1 , x2  A, din x1  x2 rezult ă f ( x1 )  f ( x2 )
 făseănumeşteăfunc ieăstrictădescresc toareădac ă x1 , x2  A, din x1  x2 rezult ă
f ( x1 )  f ( x2 )
 făseănumeşteăfunc ieădescresc toareădac ă x1 , x2  A, din x1  x2 rezult ă
f ( x1 )  f ( x2 )
f ( x1 )  f ( x 2 )
 făesteăcresc toareădac ăşiănumaiădac ,ă x1 , x2  A, x1  x2 , avem 0
x1  x 2
 făesteăstrictăcresc toareădac ăşiănumaiădac ,ă x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f ( x1 )  f ( x 2 )
0
x1  x 2
 făesteădescresc toareădac ăşiănumaiădac ,ă x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f ( x1 )  f ( x 2 )
0
x1  x 2
 făesteăstrictădescresc toareădac ăşiănumaiădac ,ă x1 , x2  A, x1  x2 , avem
f ( x1 )  f ( x 2 )
0
x1  x 2
 făesteăinjectiv ădac ă x1 , x2  A, x1  x2 avem f ( x1 )  f ( x2 )
 făesteăinjectiv ădac ă x1 , x2  A, cu f ( x1 )  f ( x2 )  x1  x2
 făesteăsurjectiv ădac ă y  B, x  A astfelăîncâtăyăţăf(x)
 făesteăbijectiv ădac ăfăesteăinjectiv ăşiăsurjectiv
 făesteăinversabil ădac ăexist ăfunc iaă g : B  A cu g  f  1A şiă f  g  1B (vezi
defini iaăcompuseiăaădou ăfunc ii)
 făesteăinversabil ădac ăşiănumaiădac ăfăesteăbijectiv

Opera iiăcuăfunc ii
Fie f , g : D  R , D  R
 f  g : D  R, (f+g)(x) = f(x) + g(x) se numeşteăfuncţia sumă aăluiăfăşiăg
 f  g : D  R, fg(x)ăţăf(x)g(x)ăseănumeşteăfuncţia produs aăluiăfăşiăg

 : D  R, g ( x)  0, x  D, ( )( x) 
f f f ( x)
seănumeşteăfuncţie cât

Fie f : A  B, g : B  C .ăFunc iaă g  f : A  C definit ăprină ( g  f )( x)  g ( f ( x)) se

g g g ( x)

numeşteăcompusa lui g cu f. Fieăfunc iaăă f : A  B , y = f(x). Func iaă g : B  A cu

proprietatea ( g  f )( x)  x, x  A şiă ( f  g )( y)  y, y  B ,ăseănumeşteăinversa funcţiei f şiă
seănoteaz ăcuă f 1 .

10
Func iaăafin
Func iaă f : R  R, f ( x)  ax  b, a, b  R ,ăseănumeşteăfuncţie afină. Func iaăfăesteăconstantă
dac ă a  0 . Func iaăfăesteăstrict crescătoare dac ă a  0 şiăstrict descrescătoare dac ă a  0 .
Func iaă f : R  R, f ( x)  ax  b, a, b  R , a  0 ,ăseănumeşteăfuncţie de gradul întâi.
Func iaă f : R  R, f ( x)  ax  b, a, b  R , a  0 ,ăesteăbijectiv ădeciăinversabil .

Semnulăfunc ieiădeăgradulăîntâi:ă
  
x b
a
f(x) Semnul opus lui a 0 Semnul lui a

Func iaădeăgradulăII
Func iaă f : R  R, f ( x)  ax 2  bx  c, a, b, c  R, a  0 seănumeşteăfuncţie de gradul II.

V ( ; ) este vârful parabolei (ţăreprezentareaăgeometric ăaăgraficuluiăfunc ieiădeă
b
2a 4a
gradulăII)ăşiăacestaăreprezint ăpunct de maxim alăfunc ieiăfădac ăaŢ0ă/ punct de minim al
func ieiăfădac ăa>0.

Valoarea f ( )   este valoarea maximă aăfunc ieiădac ăaŢ0ă/ăvaloareaăminim ăaă
b
2a 4a
 b  
func ieiădac ăa>0. Forma canonică aăfunc ieiădeăgradulăIIăeste:ă f ( x)  a x   
2

 2a 
.
4a

Monotoniaăfunc ieiădeăgradulăII
Cazul a>0
  
x b


2a
făstrictădescresc toareăăăăăăăăăăăăăăăăă 
f(x)
făăstrictăcresc toare
4a
min
Cazul a<0
  
x b


2a

f(x)
făstrictăcresc toare făăstrictădescresc toare
4a
max

Semnulăfunc iei de gradul II

Cazul   b 2  4ac  0 , x1 , x2  R, x1  x2 ( x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiăf(x)ţ0ă)ă
presupunem x1  x2
x  x1 x2 

b
f(x) semnul lui a 0 semnul opus lui a 0 semnul lui a
Cazul   b 2  4ac  0 , x1  x2   R , ( x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiăf(x)ţ0ă)

 
2a
x x1 = x 2
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

11
Cazul   b 2  4ac  0 , x1 , x2  R ( x1 , x2 suntăsolu iileăecua ieiăf(x)ţ0ă)
x  
f(x) semnul lui a

Func iaăexponen ial este f : R  0; , f (x) = ax , a >0 , a  1.

-Func iaăexponen ial ăesteăstrictăcresc toareăpentruăa>1 şiăstrictădescresc toareăpentruă
0<a<1
-Func iaăexponen ial ăesteăbijectiv ăşiăinversaăeiăesteăfunc iaălogaritmic .

Func iaălogaritmic este f : (0; +  )  R , f (x) = loga x , a >0 , a  1.

-Func iaălogaritmic ăesteăstrictăcresc toareăpentruăa>1 şiăstrictădescresc toareăpentruă
0<a<1
-Func iaălogaritmic ăesteăbijectiv ăşiăinversaăeiăesteăfunc iaăexponen ial .

 loga x = b  x = ab ,  a >0 , a  1 , x  0; , b  R .

Logaritmi:

 Dac ăa,b  (0; +  ) – {1}, x, y, r  R atunci : loga xy = loga x + loga y ;

= loga x – loga y ; log a n x  log a x,
x 1
loga
y n
log b x
loga xr = r loga x ; loga a = 1 ; loga 1 = 0 ; loga x =
log b a

12
FIŞAăNR.ă4 – FUNC II - EXERCI II
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan

1. Fieăfunc iileăă f : R  R, f ( x)  2 x  1 şiă g : R  R, g ( x)  x  5 .ăDetermina iă

Probleme rezolvate

solu iileărealeăaleăecua ieiă  2 f ( x)  3g ( x)  4.

Rezolvare:  2 f ( x)  3g ( x)  4
Înlocuimă f (x) şiă g (x) cu expresiile lor:  2(2 x  1)  3( x  5)  4

 4 x  2  3x  15  4 ; 7 x  4  2  15 ; 7 x  9 / : 7  x    R
9
7

2. Fieăfunc iileăă f : R  R, f ( x)  2 x  1 şiă g : R  R, g ( x)  x  5 .ăDetermina iă

f ( g (0))  g ( f (2)) .
Rezolvare: I. g (0)  0  5, g (0)  5 ; f ( g (0))  f (5)  2  5  1 ; f ( g (0))  9
f (2)  2(2)  1, f (2)  5 ; g ( f (2))  5  5; g ( f (2))  10 ;
f ( g (0))  g ( f (2))  9  10  1
II. f  g : R  R, ( f  g )( x)  f ( g ( x))  2 g ( x)  1  2( x  5)  1  2 x  9
f ( g (0))  2  0  9  9 ;
g  f : R  R, ( g  f )( x)  g ( f ( x))  f ( x)  5  2 x  1  5  2 x  6
g ( f (2))  2(2)  6  10 ; f ( g (0))  g ( f (2))  9  10  1 .

3. Fieăfunc iaă f :  1;2  R, f ( x)  2 x  1.ăDetermina iămul imeaăvalorilorăfunc ieiăf.

 1  2  f (1)  2(1)  1  3 > f (2)  2  2  1  3 , deci f ( x)   3;3= Im f

Rezolvare:ăFunc iaăf esteăstrictădescresc toareăavândăa=-2 <0,

4. Fieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  x 2  x  20 .ăCalcula iădistan aădintreăpuncteleădeă

intersec ieăaleăreprezent riiăgraficeăaăfunc ieiăcuăaxaăOx.
Rezolvare: G f  Ox : f ( x)  0  x 2  x  20  0 ;   b 2  4ac ,   1  4(20)  81
 b   1 9  b   1 9
x1    4 , x2    5
G f  Ox  A(4;0); B(5;0)
2a 2 2a 2

d ( A; B)  ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2  (5  4) 2  0  81  9 .

5. Fieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  mx 2  (m  1) x  3 .Determina iăvalorileărealeăaleăluiăm

pentru care abscisa punctului de maxim al graficului este  .

3

Rezolvare: G f admiteăunăpunctădeămaximădac ă a  0 , deci m  0  m   ;0

2

 b   (m  1) m  1
Punctul de maxim este V   ;  , abscisa este x    
b
 2a 4a 
m 1
2a 2m 2m
Dinăipotez ă x       m    0.
3 3 1
2 2m 2 4

13
6. Fieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  mx 2  (m  1) x  3 .Determina iăvalorileărealeăaleăluiăm
25
pentruăcareăvaloareaămaxim ăaăfunc ieiăf este

Rezolvare: G f admiteăunăpunctădeămaximădac ă a  0 , deci m  0  m   ;0

.
8

 b  
Punctul de maxim este V   ;  iarăvaloareaămaxim ăaăfunc ieiăf este 
 2a 4a  4a
 ((m  1))  4m  3 m  10m  1  25
   .ăDinăipotez ă  
2 2
deci

m 2  10m  1 25
4a 4m 4m 4a 8
   2m 2  5m  2  0 care areăsolu iileărealeă m1   şiă m2  2 ,
1
4m 8 2
ambeleănegative,ădeciăsolu iiăaleăproblemei.

7. Fieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  m 2 x 2  (m  1) x  3 .S ăseăarateăc ă f (1)  0, m  R .

Rezolvare: I. f (1)  m 2  m  2 ,ădac ăfolosimăformaăcanonic ă
 1
 f (1)   m     0, m  R ;
2
7
 2 4
II.ăputemăfolosiăşiăsemnulăfunc ieiădeăgradulăII:
m 2  m  2  0 ,   7  0  m1 , m2  R
 
f (1)  m  m  2 + + + + + + + + + + + + + +
m
2 + + +

Dinătabelăobserv măc ă f (1)  0, m  R .

( semnul lui a )

8. Fieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  x 2  x  20 .
Calcula i f (0)  f (1)  f (2)  f (3)  f (4)  f (5)
Rezolvare: f ( x)  ( x  4)( x  5) , 4 şiă-5 suntăsolu iileăecua ieiăf(x)=0
f (4)  0  f (0)  f (1)  f (2)  f (3)  f (4)  f (5)  0

9. S ăseădetermineăpuncteleădeăintersec ieăaleăgraficelorăfunc iiloră f , g : R  R ,

f ( x)   x 2  3 x  4 , g ( x)   x  1 .
Rezolvare: I. f ( x)  g ( x)   x 2  3x  4   x  1   x 2  4 x  3  0
42 42
  16  12  4 , x1   1 , x2  3
2 2
g (1)  2, g (3)  4 , deci G f  Gg  A(1;2), B(3;4)
 y  f ( x)  y   x 2  3x  4  y  x 1
II.      
 y  g ( x)  y  x 1  x  1   x  3x  4
2

 x1  1  x2  3
 şiăă  deci G f  Gg  A(1;2), B(3;4) .
 y1  2  y 2  4

10. S ăseădetermineădomeniulămaximădeădefini ieăalăfunc ieiă f : D  R ,

f ( x)  log 3 (3x  5) .

14
 5  5 
Rezolvare: C: 3x  5  0  3x  5  x   x   ;  deci D   ; 
5
3  3 
11. Fieăfunc iaă f : 0;  R , f ( x)  5  log 2 x .ăS ăseăcalculezeă 5 f (1)  f (2) .
3
x

Rezolvare: f (1)  5  log 2 1  5  0  5 , f (2)  5 2  log 2 2  25  1  24

5 f (1)  f (2)  25  24  1.

12. Calcula iă log 7 3  log 7 5  log 7 15 .

Rezolvare:ăfolosimăpropriet ileălogaritmuluiăă log a xy  log a x  log a y ,
35
log a  log a x  log a y , log a 1  0 ; log 7 3  log 7 5  log 7 15  log 7  log 7 1  0 .
x
y 15

Tem

1.Fieăfunc iileăă f : R  R, f ( x)  3x  2 şiă g : R  R, g ( x)  2 x  3 .ăDetermina iă

solu iileărealeăaleăecua ieiă  3 f ( x)  4 g ( x)  2 .
2.ăFieăfunc iileăă f : R  R, f ( x)  x  3 şiă g : R  R, g ( x)  2 x  5 .ăDetermina iă
f ( g (1))  g ( f (3)) .
3.ăFieăfunc iaă f :  2;1  R, f ( x)  x  3 .ăDetermina iămul imeaăvalorilorăfunc ieiăf.
4.ăFieăfunc ia f : R  R, f ( x)  3x 2  7 x  2 .ăCalcula iădistan aădintreăpuncteleădeă
intersec ieăaleăreprezent riiăgraficeăaăfunc ieiăcuăaxaăOx.
5.ăFieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  mx 2  (m  3) x  2 .Determina iăvalorileărealeăaleăluiăm

6.ăFieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  mx 2  (m  2) x  5 .Determina iăvalorileărealeăaleăluiăm

pentru care abscisa punctului de maxim al graficului este (-2).

29
pentruăcareăvaloareaămaxim ăaăfunc ieiăesteă .

7.ăFieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  m 2 x 2  (m  3) x  5 .S ăseăarateăc ă f (1)  0, m  R .

4

8.ăFieăfunc iaă f : R  R, f ( x)  5x 2  9 x  2 .
Calcula i f (3)  f (2)  f (1)  f (0)  f (1)  f (2) .
9.ăS ăseădetermineăpuncteleădeăintersec ieăaleăgraficelorăfunc iiloră f , g : R  R ,
f ( x)  2 x 2  x  5 , g ( x)  6 x  2 .
10.ăS ăseădetermineădomeniulămaximădeădefini ieăalăfunc ieiă f : D  R ,
f ( x)  log 1 ( x  3) .

11.ăFieăfunc iaă f : 0;  R , f ( x)  3 x  log 4 x .ăS ăseăcalculezeă 7 f (1)  f (4) .

2

12.ăCalcula iă log 2 6  log 2 2  log 2 27 .

3 3 3
13.ăG si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăîn variantele de
bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-leăşiădiscuta i-le la ora de
matematic !

15
FIŞAăNR.ă5 – ECUA IIăIRA IONALE; ECUA IIăEXPONEN IALE
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
ÎNDRUMARăPENTRUăREZOLVARE
ECUA IIăIRA IONALE
-Se numesc ecua iiăira ionale,ăecua iileăcareăcon inănecunoscutaăsubăsemnulăradical.
-Metodaăobişnuit ădeărezolvareăaăecua iilorăira ionaleăconst ăînăeliminareaăradicaliloră
prinădiferiteătransform ri,ăreducându-leălaăecua iiăra ionaleăechivalente; acest lucru se face
prinăridic riălaăputereăasfelăîncâtăs ădispar ăradicalii.ăÎnainteădeăaătreceălaărezolvareaă
efectiv ăaăecua iei,ăseăpunăcondi iiădeăexisten ăaăradicalilorăpentruăaăob ineăDă– mul imeaă/ă
domeniulădeăexisten ăaăecua iei,ărespectivăaăsolu iilor;ăradicaliiădeăordinăparăauăsensănumaiă
pentru numere pozitive. Seăizoleaz ăradicaliiă(dac ăesteăposibil)ăpentruăaăseăputeaăridicaălaă
putereăşiăaăseăob ineăoăecua ieămaiăsimpl .ăSeă ineăcontădeăfaptulăc ăceiădoiămembriiăaiăuneiă
ecua iiătrebuieăs ăaib ăacelaşiăsemnă(ălaăecua iileăcuăradicaliădeăordinăpar).
Seărezolv ăecua iaăob unut ,ăseăverific ădac ănum rulă/ănumereleăg siteăapar inădomeniuluiă
deăexisten ăaăsolu iilorăD,ădup ăcareăseăscrieăS- solu iaăecua iei.
ECUA IIăEXPONEN IALE
-Se numesc ecua iiăexponen iale,ăecua iileăcareăcon inănecunoscutaăla exponent.
-Metodeădeărezolvare:ăînărezolvareaăecua iilorăexponen ialeăseăutilizeaz ăproprietateaă
deăinjectivitateăaăfunc ieiăexponen ialeă:ă a x  a y  x  y, a  1
- ecua iaădeăformaăă a f ( x )  b, a  0, a  1
-dac ă b  0 ,ăecua iaănuăareăsolu ii
-dac ă b  0, b  a r  a f ( x )  a r  f ( x)  r  S
-dac ă b  0, b  a r  a f ( x )  b  f ( x)  log a b  S
- ecua iaădeăformaă a f ( x )  a g ( x ) , a  0, a  1
- seăutilizeaz ăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiăexponen ialeă:ăăă
a f ( x )  a g ( x )  f ( x)  g ( x)  S
- ecua iaădeăformaă  a 2 f ( x )   a f ( x )    0, a  0, a  1
-seănoteaz ă a f ( x )  t şiăseă ineăseamaădeăfaptulăc ăt > 0.

Probleme rezolvate
1) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 3x  5  x  1 .
  5 
3x  5  0 x   x   ;  5 
  3     x   ;   D
5
Rezolvare:ăCondi ii:ă  3
x  1  0  x  1  x  1; 3 

3x  5  x  1 / 2  3x  5  x  1  x 2  5x  6  0  x1  2, x2  3
2;3  D  S  2;3.
2

2) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 3 x 3  2 x  5  x .

x 3  2 x  5  x / 3  x 3  2 x  5  x 3  2 x  5  0  x 
3 5
Rezolvare:
2
3) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 1  x  x  19  2 .
 x   ;1
 x   19;1  D
1  x  0 x  1
   
 x   19;
Rezolvare:ăCondi ii:ăă 
 x  19  0  x  19
1  x  x  19  2 / 2
 1  x  2 1  x  x  19  x  19  4
 2 1  x  x  19  4  20

16
  2 1  x  x  19  16 /:  2
1  x  x  19  8 / 2
1  xx  19  64
  x 2  18x  19  64  0  x 2  18x  45  0
a  1, b  18, c  45 ,   b 2  4ac    324  180    144
b   18  12
x1   x1   x1  3 ;
2a 2
b   18  12
x2   x2   x2  15

 3  D, 1  (3)   3  19  2  4  16  2  2  2F   3 nuăesteăsolu ie

2a 2

 15  D, 1  (15)   15  19  2  16  4  2  2  2 A  15 esteăsolu ie

Deci S   15 .
4) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 2 x 3  16 x
Rezolvare: 2 x 3  2 4   2 x 3  2 4 x  x  3  4x  3  3x  x  1 . Deci S  1
 
x

( am folosit a p  a pq şiăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiăexponen iale:ă

q

x1 , x2  D, cu a x1  a x2  x1  x2 )
5) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 2 x2  2 x  2 x1  22
Rezolvare: 2 x2  2 x  2 x1  22
 1
 2 x  22  2 x   22  2 x  4  1    22  2 x  22 :  2 x    2 x  22
2x 11 22 2
2  2 2 1 11
x2

Deci S  2. Am folosit a p q  a p  a q şiă a p  q 

ap
şiăproprietateaădeăinjectivitateăaă
aq
func ieiăexponen iale.

6) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 4 x1  3  2 x  1  0

Rezolvare: 4 x1  3  2 x  1  0
 22   
 3  2 x  1  0  22x  22  3  2 x  1  0  2 x  4  3  2 x  1  0
x 1 2

Not mă 2 x  t  4t 2  3t  1  0 ; a  4, b  3, c  1,   b 2  4ac    25

35 35
t1   t1  1, t 2   t2  
1

t1  1  2  1  2  2  x1  0
8 8 4
x x 0

t 2    2 x   aceast ăecua ieănuăareăsolu ieăpentruăc ă 2 x  0 iar   0

1 1 1

Deci S  0. Am folosit a p  

4 4 4
 a pq şiă a p q  a p  a q şiăproprietateaădeăinjectivitateăaă
q

func ieiăexponen iale.

7) S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 2  25 x  4 x  10 x

Rezolvare: 2  25 x  4 x  10 x  2  5 2    2   2  5
x 2 x x
0

17
    2 
2 5  2 5  0/ : 2   5
 2 
5
   1  0
2x x

2 2
x 2 x 2 x x x 2

 5 x   5 x 5

2      1  0 ,ănot mă    t
  2    2 
2 x

  2
 2t 2  t  1  0 ; a  2, b  1, c  1 ,   b 2  4ac    9
1 3 1 3
t1   t1  1 , t 2   t2  
1
4 4 2
5 5 5
t1  1     1        x1  0
x x 0

2 2 2

5
t 2        nuăareăsolu ie
x
1 1
2

 
2 2

Deci S  0. Am folosit a

ap a
a şiă p    şiăproprietateaădeăinjectivitateăaă
p

b
p q pq

b
func ieiăexponen iale.

Tem
1. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor 3x  5  x ; x 2  4x  x  3 .
2. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor 3
x3  2 x  8  x ; 3 1  x  1.
3. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor x 1  x  3  0 ; x 1  7  x  4 ;
x  10  x  3  1 .

4. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilorăă    9 ; 5 x2  5 x1  5 x  19 ;

x
1
 3
2 x 2
 4  3  3  0 ; 5  2  2  3  7  6 ; 52 x  34  15 x1  9 x  0 ;
x 1 2x 2x x

3 x2  3 x1  3 x  3 x1  40 ; 3x  15  3 x  2 .

3

5. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvarianteleădeă

bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-leăşiădiscuta i-le la ora de
matematic !

18
FIŞAăNR.ă6 – ECUA IIăLOGARITMICE
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
ÎNDRUMARăPENTRUăREZOLVARE
-Se numesc ecua iiălogaritmice,ăecua iileăcareăcon inănecunoscutaălaăbazaăsau
argumentul unor logaritmi.
-Metodeădeărezolvare:ăseăutilizeaz ăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice
log a x  log a y  x  y
-ecua iiădeăformaă log a f ( x)  b, a  0, a  1
-seăpuneăcondi iaădeăexisten ăaălogaritmuluiă f ( x)  0 , pe care o
rezolv măşiăob inemăD – domeniulăînăcareăecua iaăpoateăaveaăsolu ii
-seărezolv ăecua iaă:ă log a f ( x)  b  f ( x)  ab (ăconformădefini ieiă
logaritmului )
-seăverific ădac ănum rulă/ănumereleăob inuteăapar inăluiăD, ob inându-
seăastfelăsolu iaăecua ieiăS.
-ecua iiădeăformaă loga f ( x)  log a g ( x), a  0, a  1
 f ( x)  0
-seăpunăcondi iileădeăexisten ăaălogaritmiloră 
 g ( x)  0
, sistem pe care

îlărezolv măşiăob inemăD – domeniulăînăcareăecua iaăpoateăaveaăsolu ii

-seărezolv ăecua iaă:ă loga f ( x)  log a g ( x)  f ( x)  g ( x) ( conform
propriet iiădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice)
-seăverific ădac ănum rulă/ănumereleăob inuteăapar inăluiăD, ob inându-
seăastfelăsolu iaăecua ieiăS.
-ecua iiădeăformaă  log 2a f ( x)   log a f ( x)    0, a  0, a  1
-seăpunăcondi iileădeăexisten ăaălogaritmiloră f ( x)  0 , pe care o
rezolv măăşiăob inemăD – domeniulăînăcareăecua iaăpoateăaveaăsolu ii
-seărezolv ăecua iaă:ă  log2a f ( x)   log a f ( x)    0 utilizândă
substitu ia loga f ( x)  t (ăseăob ineăoăecua ieădeăgradulăII,ăcareăvaăaveaăsolu iileă t1 , t2
dac ă   0 şiănuăvaăaveaăsolu iiărealeădac ă   0 ; înăcazulăcândăexist ăsolu iileă t1 , t2 ,

log a f ( x)  t1  f ( x)  at1  x;log a f ( x)  t2  f ( x)  at2  x

mergem mai departe astfel:

-seăverific ădac ănum rulă/ănumereleăob inuteăapar inăluiăD, ob inându-

seăastfelăsolu iaăecua ieiăS.
-ecua iiădeăformaă log g ( x ) f ( x)  b, a  0, a  1
 f ( x)  0

-seăpunăcondi iileădeăexisten ăaălogaritmuluiă  g ( x)  0 , sistem pe care
 g ( x)  1

îlărezolv măşiăob inemăD – domeniulăînăcareăecua iaăpoateăaveaăsolu ii
-seărezolv ăecua iaă:ă log g ( x ) f ( x)  b  f ( x)  g ( x)b ( conform
defini ieiălogaritmuluiă)
-seăverific ădac ănum rulă/ănumereleăob inuteăapar inăluiăD, ob inându-
seăastfelăsolu iaăecua ieiăS.

19
 Probleme rezolvate

1. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă log 2 x  1  log 2 3

Rezolvare : log 2 x  1  log 2 3
Condi ie : x  1  0  x  1  x  1;  D
log 2 x  1  log 2 3  x  1  3  x  4  D  S  4
Amăaplicatăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice
(func iaălogaritmic ăesteăinjectiv ădeciă x1 , x2  D, cu log( x1 )  log( x2 )  x1  x2 )

2. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă 3 log 32 x  8 log 3 x  3  0

Rezolvare : 3 log 32 x  8 log 3 x  3  0
Condi ie : x  0  x  0;  D
Not mă log 3 x  t  3t 2  8t  3  0 ecua ieădeăgradulăII
a  3, b  8, c  3,   b 2  4ac    64  36    100
b  8  10 b  8  10
t1   t1   t1  3 ; t 2   t2   t2  
1

t1  3  log 3 x  3  log 3 x  log 3 3  x1  3  x1  27

2a 6 2a 6 3
3 3

t 2    log 3 x    log 3 x  log 3 3 3  x2  3 3  x2  3

 
1 1
1 1 1
3 3 3
 1 
,27  D  S   3 ;27
1
3
3  3 

3. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă log 2 x  log 2 x  1  1

Rezolvare : log 2 x  log 2 x  1  1
x  0 x  0  x  0;
   x  1;  D
 x  1;
Condi ii : 
x  1  0 x  1
log 2 x  log 2 x  1  1  log 2 xx  1  1  log 2 x( x  1)  log 2 2  x( x  1)  2
 x2  x  2  0
a  1, b  1, c  2,   b 2  4ac    9
1 3 1 3
x1   x1  2 ; x2   x2  1
2  D deciăesteăsolu ieăaăecua iei
2 2

1  D deciănuăesteăsolu ieăaăecua ieiăă  S  2.

Am folosit : log a x  log a y  log a xy şiăproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiă
logaritmice.

4. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă log 2 x  2  1

Rezolvare : log 2 x  2  1
Condi ie : x  2  0  x  2  x   2;  D
log 2 x  2  1  log 2 x  2  log 2 2 1  x  2  2 1  x  2   x   D
1 3
2 2

20
  3
Deci S    .ăAmăfolosităproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice.
 2

5. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua ieiăă lg 2 x  6 lg x  5  0

Rezolvare : lg 2 x  6 lg x  5  0
Condi ie : x  0  x  0;  D
Not mă lg x  t  t 2  6t  5  0
64 64
a  1, b  6, c  5,   16  t1   t1  5 , t 2   t2  1

t1  5  lg x  5  lg x  lg 105  x1  105  D
2 2

t 2  1  lg x  1  lg x  lg 10  x2  10  D

Deci S  10;10 5 
Amăfolosităproprietateaădeăinjectivitateăaăfunc ieiălogaritmice.

Tem

 
1. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor log 2 2 x  3  3 ; log 3 x 2  1  2 .

2. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor log 5 2 x  3  log 5 4  x ;

 
log 5 5x 2  24 x  log 5 2 x  5 .

   
3. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor log 22 x 2  1  2 log 2 x 2  1  0 ;
log 3 x  2  log 3 3x  7  1 ; lgx  2  lgx  2  lg3x  .

4. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor log 4 x  1  1 ;

  
log 3 x 2  2  log 3 x 2  x  3 . 
5. S ăseădetermineăsolu iileărealeăaleăecua iilor ln 2 x  3 ln x  2  0 ;
6 lg 2 x  5 lg x  1  0

6. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvariantele de

bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-leăşiădiscuta i-le la ora de
matematic !

21
FIŞAăNR.ă7 - PROGRESII
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan
BREVIAR TEORETIC

Şirulă an n 1 seănumeşteăprogresie Şirulă bn n 1 seănumeşteăprogresie geometrică

Progresii aritmetice Progresii geometrice

aritmetică deăra ieăr,ădac ăă deăra ieăq  0 ,ădac ăă bn 1  bn  q, n  1.

an 1  an  r , n  1.

bn  b1q n 1 , n  1 .
Formula termenului general

an  a1 + (n-1)r,  n  1 .
Formula termenului general

Suma primilor n termeni

 qn  1
a  an n b ,q  1
Suma primilor n termeni
Sn  a1  a2  ...  an  1 S n  b1  b2  ...  bn   1 q  1
nb , q  1
 1
2

an n 1 progresie aritmetic ăă  bn n 1 progresieăgeometric ă 

Proprietate Proprietate

a  an 1 bn2  bn1bn1 , n  2
an  n 1 , n  2.
2

Probleme rezolvate

1)ăS ăseădetermineăalăoptuleaătermenăalăşiruluiă1,ă5,ă9,ă13,ă...ă.
Rezolvare :ăăseăobserv ăc ăşirulăesteăoăprogresieăaritmetic ăpentruăc ă
1  4  5,5  4  9,9  4  13, etc. Deci a1  1 (ăprimulătermen)ăşiăra iaă r  4 .ăŞtimăformulaă
termenului general : an  a1  (n  1)r  a8  1  (8  1)  4 , a8  29 .

2)ăS ăseăcalulezeăsumaăprimiloră7ătermeniăaiăprogresieiăaritmeticeă (a n ) n1 înăcareă a1  3 şiă

r  2 .
a  an n şiă a  a  (n  1)r
Rezolvare:ăăştimăc ă Sn  a1  a2  ...  an  1 n 1

Înăcazulănostruă n  7 , a1  3 şiă r  2 ,ăînlocuimăînăformuleăşiăob inem:

2

(3  (9))  7
a7  3  6  (2)  a7  9 , S7   S7  21 .
2

3)ăS ăseădemonstrezeăc ăăpentruăoriceă x  R , numerele 2 x  5 , 2 x 1 şiă 3  2 x  5 sunt

Rezolvare:ăăştimăc ă an n 1 progresie aritmetic ăă  a n  n 1

a  a n 1
termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.
, n  2
2
Prinăurmare,ăceleătreiănumereăfiindăînăprogresieăaritmetic ,ăseăafl ăînărela ia
2x  5  3 2x  5 4  2x
2 x 1   2x  2   2  2 x  2  2 x (A)
2 2

22
 1
4) S ăseădetermineăalăzeceleaătermenăalăuneiăprogresiiăgeometriceăînăcareăăra iaăesteă şiă
5

Rezolvare:ăăîntr-oăprogresieăgeometric ă bn  b1q n 1 , n  1
primul termen este 3125.

1
Ştimăc ă b1  3125 şiăra iaăesteă q  , prin urmare b10  b1  q 9  b10  3125    ,
9
1
5 5
b10  55  9  b10  4 , deci b10 
1 1 1
.
5 5 625

5)ăS ăseăcalculezeăsumaă:ă 2  5  8  ...  44 .

Rezolvare:ăobserv măc ătermeniiăsumeiăseăafl ăînăprogresieăaritmetic ăînăcareă a1  2 şiăra iaă

r  3 .ăPentruăsumaătermenilorăprogresieiăaritmeticeăştimă Sn  a1  a2  ...  an  1
a  an n iar

pentru termenul general an  a1  (n  1)r

2

Înăexerci iulănostruăştimăc ă a n  44 , deci 44  2  n  1  3  n  15 , acum putem calcula

(2  44)  15
suma termenilor : S15   S15  23  15  S15  345 .
2

6)ăS ăseăcalculezeăsumaă 1   2  3  ...  7 .

1 1 1 1

Rezolvare:ăobserv măc ătermeniiăsumeiăseăafl ăînăprogresieăgeometric ăînăcareă b1  1 şiăra iaă

7 7 7 7

1
este ;ăpentruăsumaătermenilorăprogresieiăgeometriceăştimă

 qn  1
7

b ,q  1
S n  b1  b2  ...  bn   1 q  1 iar pentru termenul general bn  b1q n 1 , n  1
nb , q  1
 1
1 1 1
n 1 n 1

Înăcazulănostruă 7  1         deci n  1  7 rezult ăc ă n  8

7
1
7 7 7 7
1
  1
8

 7 7   1  
atunci S 8  1   S8  1    .
8

6   7  
1
1
7

7) Înăprogresiaăaritmetic ă an n 1 se cunosc: a6  20 , a26  120 s ăseăgaseasc a10 .

Rezolvare:ăştimăc ăă a6  20 , a26  120 , ceea ce se poate scrie şi
a6  20 a  5r  20 a  5r  20
  1  1
a26  120 a1  25r  120 20r  100
amăînmul ităprimaăecua ieăcuă(-1)ăşiăamă

adunatălaăaădouaăecua ie;ăăă
r  5
 ; a10  a1  9r  a10  5  9  5  a10  40 .
a1  5
Am folosit formula termenului general : an  a1  (n  1)r

23
8)Înăprogresiaăgeometric ăă bn n 1 cu termeni pozitivi, se cunosc b1  2 şiăă b4  54 .ăăS ăseă
calculeze b6 .
Rezolvare:ăăăştimăc ăă bn  b1q n 1 , n  1 ,
atunci b4  b1  q3  54  2  q3  q3  27  q3  33  q  3
aplicândăiarăformulaătermenuluiăgeneral,ăavemăă b6  b1  q5 , deci b6  2  35  b6  486

Tem

1. S ăseădetermineăalănou leaătermenăalăşiruluiă-1, 5, 11, 17, ... .

2. S ăseăcaluleze suma primilor 8 termeni ai progresiei aritmetice (a n ) n1 înăcareă a1  2 şiă

r  5 .
3. S ăseădemonstrezeăc ăăpentruăoriceă x  R , numerele 5x  1 , 5 x 1 şi 9  5x  1 sunt termenii
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
1
4. S ăseădetermineăalăoptulea termenăalăuneiăprogresiiăgeometriceăînăcareăăra iaăesteă şiă
7

5. S ăseăcalculezeăsumaă:ă 1  5  9  ...  41 .
primul termen este 16807.

6. S ăseăcalculezeăsumaă 1   2  3  ...  8
1 1 1 1

7. Înăprogresiaăaritmetic ă an n 1 se cunosc: a5  17 , a21  97 s ăseăgaseasc a15 .

5 5 5 5

8. Înăprogresiaăgeometric ăă bn n 1 cu termeni pozitivi, se cunosc b1  3 şiăă b3  12 .ăăS ăseă

calculeze b7 .

9. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvarianteleădeă

bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i? Nota i-leăşiădiscuta i-le la ora de
matematic !

24
FIŞAăNR.ă8ă- ELEMENTEăDEăCOMBINATORIC
propun tor:ăprof.ăCorneliaăMestecan

BREVIAR TEORETIC

FieăEăşiăFădou ămul imiănevide.ăDac ăcardăEăţăk şiăcardăFăţăn, (card Eăţănum rulădeă

elementeăaleămul imiiăE),ăatunciănum rulădeăfunc iiădefiniteăpeăEăcuăvaloriăînăFăesteă n k .
FieăEăoămul imeănevid ăcuăn elemente.
Mul imeaăfinit ăEăseănumeşteămulţime ordonată ,ădac ăelementeleăsaleăsuntăaşezateă
într-o ordineăbineădeterminat .
 Seănumeşteăpermutare aămul imiiăneordonateăE,ăoriceămul imeăordonat ădeăn elemente

 Num rulăpermut rilorădeăn elemente din E este P n = n!, unde n! = 1  2  3  ...  n, n  1,

din E.

0!=1 ( prinăconven ie).

 Se numesc aranjamente de n elemente luate câte k, 0<k<n,ăsubmul imileăordonateă
aleăluiăE,ăavândăfiecareăk elemente.
 Num rulăaranjamentelorădeăn elementeăluateăcâteăk, 0  k  n, este A kn , unde

Ank  sau Ank  n(n  1)(n  2)...(n  k  1) .

n!
(n  k )!
 Se numesc combinări de n elemente luate câte k, 0<k<n,ăsubmul imileăneordonateăluiă
E,ăavândăfiecareăk elemente.
 Num rulăcombin rilorădeăn elementeăluateăcâteăk, 0  k  n, este C nk , unde

C  
Ank n!
k!(n  k )!
k
n .
Pk
 Formulaăcombin rilorăcomplementare:ă C nk  C nnk .
 Formulaădeădescompunereăaăcombin rilor:ă Cnk C nk1Cnk11 .

 Binomul lui Newton: (a  b) n   C nk a n k b k ; termenul general ( de rang k) din

n

k 0

binomul lui Newton este Tk 1  C a b k , k  {0,1,2,...,n}.

k nk


n

Num rulătuturorăsubmul imilorăuneiămul imiăcuăn elemente este:

Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnk  ...  Cnn  2 n .
Cno  Cn2  ...  2 n1 , Cn1  Cn3  ...  2 n1 .
Probleme rezolvate

1. S ăseăcalculezeă P5  C53  A62 .

Rezolvare :ăcunoştemăformulele : P n = n!, unde n! = 1  2  3  ...  n, n  1, 0!=1

A  şiăă C n   , 0kn
n! Ank n!
(n  k )! k!(n  k )!
k k
n
Pk
Prin urmare : P5  5! 1  2  3  4  5  120 ,
3!4  5
C53   C53   C53   C53  10
3!5  3!
5! 20
3!2! 1 2
4!5  6
A62   A62   A62   A62  30
6  2!
6! 6!
4! 4!

25
Deci P5  C53  A62 =120-10-30=80
Obs. Amăfolosităfaptulăc ăunăfactorialămaiămareăseăpoateăexprimaăînăfunc ieădeăunăfactorială

Exemplu: 6! 1  2  3  4  5  6  4!5  6 sau 6! 5!6 sau 6! 3!4  5  6 etc.
mai mic

2. S ăseăcompareănumereleăă a  C51  C54 şiăă b  C40  C41  C42  C43  C44 .

Rezolvare:ăăŞtimăformulaădeăcalculăpentruăcombin ri:ă Cnk 

n!
k!(n  k )!
şiăformulaăpentruă

combin riăcomplementareă:ăă C nk  C nnk

4!5
C51   C51   C51  5 , C54  C55 4  C54  C51  C54  5
5!
1!4! 1  4!
Avem de calculat a  C51  C54 rezult ăc ă a  10
b  C40  C41  C42  C43  C44 ,ăştimăăc ăă Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnk  ...  Cnn  2 n
rezult ăăc ă b  24  b  16 ;ăcomparândăa cu b observ măc ăă a  b .

3. S ăseărezolveăecua ia:ăă An2  20 .

Rezolvare:ăăştimăformulaădeăcalculăpentruăaranjamente:ă Ank  , 0  k  n, pe care o

n!
(n  k )!

n  2!n  1  n dup ăsimplificareăavemă A2  n  1  n ,

aplic măînăcazulănostru
An2   An2 
n  2! n  2!
n!
n

n  2, n  N
Ecua iaănoastr ăă An2  20 devine: n  1  n  20  n2  n  20  0 ecua ieădeăgradulăIIă
careăareăsolu iileă n1  5 şiăă n2  4 ; cum n  2, n  N ,ărezult ăc ăsolu iaăecua ieiăesteă
n=5.

4. S ăseădetermineănum rulătuturorăsubmul imilorădeă3ăelementeăceăseăpotăforma cu

elementeădinămul imeaă{1,2,3,4,5,6,7}.
Rezolvare: Cunoaştemădefini iaăcombin rilor:ăse numesc combin riădeănăelementeăluateă
câteăk, 0<k<n, submul imileăneordonateăluiăE,ăavândăfiecareăk elemente, unde E esteo
mul imeănevid ăcuăn elemente.
Înăcazulănostruăesteăvorbaădeăcombin riădeă7ăelementeăluateăcâteă3
4!5  6  7
Deci: Cnk  , 0  k  n,  C73   C73 
3!7  3!
n! 7!
k!(n  k )! 1  2  3  4!
simplfic măcuă4!,ă

apoiăcuă2ărespectivăcuă3ă,ărezult ă C73  35 .

5. S ăseăcalculezeănum rulăsubmul imilorămul imiiăă{1,2,3,4,5,6},ăcareăauăunănum răpară

de elemente.
Rezolvare:ănum rulădeăsubmul imiăseăafl ăcuăcombin ri,ăceleăcareăauănum răparădeă
elemente sunt C62 ; C64 , C66 .
4!5  6
Cnk  ,0  k  n, rezult ăc ă:ă C62   C62   C62  15
n! 6!
k!(n  k )! 2!4! 1  2  4!
Calculândăcuăaceeaşiăformul ăob inemă:ă C64  15 şiăă C66  1

26
Cumăavemădeăcalculatănum rulătotalădeăsubmul imiăavândăunănum răparădeăelemente,ă
adun mărezultateleăob inute:ă15+15+1ţ31.

6. Seăconsider ă8ăpuncte,ăoricareă3ănecoliniare.ăCâteădrepteătrecăprinăcelăpu ină2ăpuncteă

din cele 8 ?
Rezolvare :ătrebuieăs ăafl măcâteăsubmul imiădeăcâteă2ăpuncteăseăpotăformaădinăceleă8ă
existente,ădeciăutiliz măformulaăcombin riloră Cnk  , 0  k  n, şiăob inemă
n!
k!(n  k )!
C82  28 drepte.
n  4!  210 .
n  6!
7. S ăseărezolveăecua ia :

n  4, n  N
Rezolvare :ăcondi ii :   n  6, n  N
n  6, n  N
Apoi folosim faptulăc ăunăfactorialămaiămareăseăpoateăexprimaăînăfunc ieădeăunăfactorială
mai mic

n! 1  2  3  ...  n  3  n  2  n  1  n  n  4!n  3  n  2  n  1  n  n  2!n  1  n,

De exmplu

etc. ; prin urmare n  4! n  6!n  5  n  4 ,ăînlocuindăînăecua ieăob inem :

n  4!  210
n  6!

n  6!n  5  n  4  210  n  5  n  4  210  n2  9n  190  0 ,ăecua ieădeă
n  6!
gradulăII,ăcareăareăsolu iileă n1  19 şiă n2  10 , dar n  6, n  N ,ădeciăsolu iaăecua ieiă
este n1  19 .

8. S ăseădetermineăcâteănumereădeă3ăcifreădistincteăseăpotăformaă cuăelementeleămul imiiă

{1,2,3,4,5}.
Rezolvare:ăînănumereăconteaz ăşiăordineaăcifrelor,ăasteăînseamn ăc ăvomăformaă
submul imiăordonateădeăcâteă3ăcifre,ăfolosindăelementeleămul imiiă{1,2,3,4,5};ăştimăc ă:ăse
numesc aranjamenteădeănăelementeăluateăcâteăk, 0<k<n, submul imileăordonate ale lui
E, avândăfiecareăk elemente, unde E este oămul imeănevid ăcuăn elemente. Prin urmare,
înăproblemaănoastr ăesteăvorbaădeăaranjamenteădeă5ăelementeăluateăcâteă3.ăCunoaştemă
formula pentru aranjamente: Ank  ,0  k  n, rezult c ăseăpotăformaă
n!
(n  k )!
5! 2!3  4  5
A53    A53  60 numere.
2! 2!

9. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaăalegândăunăelementănăalămul imiiă{1,2,3,4,5,6},ăacestaă
s ăverificeăinegalitateaă n2  2n  n!.
Rezolvare:ătrebuieăs ăvademăcareădintreăelementeleămul imiiăă{1,2,3,4,5,6}ăverific ă
inegalitatea n2  2n  n!;
12  2  1  1!(A); 22  2  2  2! 8  2 (A); 32  2  3  3! 15  6 (A);
42  2  4  4! 24  1  2  3  4  24  24 (F); 52  2  5  5! 35  120 (F);
62  2  6  6! 48  720 (F).

27
 P
nr.caz. favorabile
, nr.ăcazuriăposibileăţă6,ănr.ăcazuriăfavorabileăţă3,ărezult ăc ă
nr.caz. posibile
P  .
3 1
6 2

10. S ăseăcalculezeăă C2009

3
 C2009
2006
.
Rezolvare:ăcunoştemăformulaăcombin rilorăcomplementare:ă C nk  C nnk şiăobserv măc ă
3
C2009  C2009
20093
 C2009
3
 C2009
2006 3
, prin urmare C2009  C2009
2006
=0

11. S ăseăcalculezeă C1978

5
 C1977
5
 C1977
4
.
Rezolvare:ăştimăformulaădeădescompunereăaăcombin rilor:ă Cnk C nk1Cnk11 ,
aplicând-oăînăcazulănostruă: C1978
5
 C1977
5
 C1977
4 5
deci C1978  C1977
5
 C1977
4
=0

12. S ăseărezolveăinecua iaăă An3  8n  1 , n  N , n  3 .

Rezolvare:ăştimă Ank  ,0  k  n, aplicândăînăcazulănostru,ăavemă

n!
(n  k )!
 8  n  1 
n  3!n  2  n  1  n  8  n  1 ;ăsimplific măcuă n  3!
n  3! n  3!
n!

respectiv cu n  1 , putem face asta deoarece n  N , n  3 .ăRezult ăăinecua iaă

n  2  n  8  n 2  2n  8  0
Ataş măecua iaădeăgradulăIIă:ă n 2  2n  8  0 careăareăsolu iileă n1  4 şiă n2  2 ; pentru a
aflaăsolu iaăinecua iei,ărealiz mătabelulădeăsemn:


n -2 4

n 2  2n  8 + + + + + + + 0 - - - - - - - - - 0 + + + + + + + +

Dinătabel,ărezult ăc ă n 2  2n  8  0 , n  N , n  3 , pentru n  N  3;   2;4

+ +

 n  3;4.

13. S ăseărezolveăinecua iaăă C15x  C15x  2 , x  N , x  2 .

 x  15
Rezolvare:ăcondi iiă  x  2  15  x  2;3;4;...;15  D

 x  2, x  N

C15x  C15x  2  x  x  1  x  2!15  x ! x  2!15  x !16  x   17  x 
Simplificând,ăinecua iaădevineă:ă x  x  1  16  x   17  x 
 x 2  x  272  33x  x 2  32 x  272
 x  8,5  x  8,5;,ăprinăurmareăsolu iaăproblemeiăesteă
D  8,5;  9;10;11;12;13;14;15.

28
 Tem
1. S ăseăcalculezeă P4  C  A .
5 3

2. S ăseăcompareănumereleă a  C62  C64 şiăă b  C50  C51  C52  C53  C54  C55 .
7 5

3. S ăseărezolveăecua ia:ăă C n2  n  2 .
4. S ăseădetermineănum rulătuturorăsubmul imilorădeă4ăelementeăceăseăpotăformaăcuă
elementeădinămul imeaă{1,2,3,4,5,6,7}.
5. Seăconsider ă11 puncte, oricare 3 necoliniare.ăCâteădrepteătrecăprinăcel pu ină2ă
puncte din cele 11 ?
 6.
n  2!
n!
6. S ăseărezolveăecua ia :

7. S ăseădetermineăcâteăcuvinteădină4ălitereădistincteăăseăpotăformaăăcuăun alfabet de 8
litere.
8. S ăseăcalculezeăprobabilitateaăcaăalegândăunăelementănăalămul imiiă{1,2,3,4,5},ă
acestaăs ăverificeăinegalitateaă n 2  3n  n! .
9. S ăseăcalculezeăă C2005
4
 C2005
2001
1.
10. S ăseăcalculezeă C1990
6
 C1989
6
 C1989
5
.
11. S ăseărezolveăinecua iaăă C n3  n  2 , n  N , n  3 .
12. S ăseărezolveăinecua iaăă C11x  C11x 2 , x  N , x  2 .
13. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvarianteleădeă
bacalaureatăşiă
rezolva i-le. A iăîntâmpinatăgreut i?ăNota i-leăşiădiscuta i-leălaăoraădeămatematic !

29
FIŞAăNR.ă9 – ELEMENTE DE GEOMETRIE- VECTORI
propun torăprof.ăRodicaăTrişc
BREVIAR TEORETIC
Regula paralelogramului

AB  u; AC  v
u  v  AB  AC  AD

Regula triunghiului

Vectori coliniari
Fie u unăvectorănenulăşiă v un vector oarecare.
1. Dac ă u şiă v suntăcoliniari,ăatunciăexist ăunănum răreală  ,ăunic,ăastfelăîncâtă v =  u .
2. Dac ăexist ă   R astfelăîncâtă v =  u , atunci u şiă v sunt coliniari.

Probleme rezolvate
1. Se consider ătriunghiulăechilateralăABC, M este mijlocul laturii BC , O este centrul
triunghiului.ăS ăseădetermineăa reală,ăastfelăîncâtă AM  a AO .

2.ăS ăseădemonstrezeăc ăînăhexagonulăregulatăABCDEF, areălocărela iaă AB  AF 

1
AD .
2

30
 AB  AD  DC  CB
AF  AD  DE  EF
DE  BA
DC  FA
EF  CB  DA

 
AB  AF  2 AD  FA  BA  DA
2 AB  AF  AD

AB  AF  AD
1
2

3.ăSeăconsider ăpatrulaterulăABCD înăcareă CD  AD  BD .S ăseădemonstrezeăc ăABCD este

paralelogram.

4.Seăconsider ărombulăABCD.ăS ăseăcalculezeă OA  OB  OC  OD .

5.ăÎnădreptunghiulăABCD s ăseăcalculezeă AD  CB .

31
6.ăS ăseădemonstrezeăc ăînăhexagonulăregulatăABCDEF, CB  CD  CO .
Rezolvare: O este intersec iaădiagonalelor,ărespectivăcentrulăcerculuiăcircumscrisăhexagonuluiă
regulat; BCDO esteăparalelogramăpentruăc ătoateăceleăpatruălaturiăauălungimiăegaleă(ălaturaă
hexagonuluiăesteăegal ăcuărazaăcerculuiăcircumscris);ăprinăurmare,ăconformăreguliiă
paralelogramului CB  CD  CO .
7.Seăconsider ăpunctele A,B,C,D nu toate coliniare. Dac ă AD  CB  0 ,ăs ăseădemonstrezeăc ă
patrulaterul ABCD este paralelogram.
Rezolvare:ădac ăA,B,C,D sunt puncte, nu toate coliniare, atunci din AD  CB  0 rezult ăc ă
AD şiă CB sunt vectori opuşiă(ăauăaceeaşiădirec ie- dreptele suport sunt paralele , au lungimi
egaleăşiăsensuriăopuse);
deci AD ║ăBC şiăAD=BC,ăadic ăABCD este paralelogram.
8.ăDac ă AB  3CB  0 ,ăs ăseăcalculezeăraportulă
AB
.
BC
Rezolvare: AB  3CB  0 adic ă AB  3CB , dar BC  CB deci AB  3BC
AB 3  BC
 3
BC BC
9. Fie triunghiul echilateral ABC înscrisăîntr-un cerc de centru O ;ăs ăseăcalculezeă
BC  BA  3BO .
Rezolvare:

Tem
1. G si iăproblemeădeăacelaşiătipăînăvariante,ărezolva i-leăşiădiscuta i-leăînăclas ăcuăprofesorulăşiă
colegii dvs.

32
FIŞAăăNR.ă10 – ELEMENTEăDEăGEOMETRIEăăANALITIC ăăIX-X-XI
propun torăprof.ăRodicaăTrişc
BREVIAR TEORETIC

1. Un reperăcartezianăXOYădetermin ăînăplanăoăîmp r ireăaăplanuluiăînăpatruăcadrane:

I = {M(x,y)/ x>0, y>0}, II = {M(x,y)/ x<0, y>0},

2. M1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  în sistemul XOY , distan aădintreăceleădou ăpuncteăeste

III = {M(x,y)/ x<0, y<0}, IV = {M(x,y)/ x>0, y<0}.

d (M 1 ; M 2 )  x2  x1 2   y2  y1 2
3. v ( x;y)  v  x i + y j , v  x 2  y 2 , x , y coordonatele vectorului v ;

4. v1 x1 ; y1 , v2 x2 ; y 2 ,   R , atunci  v1 x1 ;y1 ; v1  v2 x1  x2 ; y1  y 2 ;

v1 coliniar cu v2  a  R a.î. v1  av2 sau 1  1  a ;

x y

5. M1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  în sistemul XOY , M 1 M 2 x2  x1 ; y 2  y1  ,

x2 y 2

M 1M 2  x2  x1 2   y2  y1 2  d M 1 ; M 2   l M 1 ; M 2 
6. M xM ; y M  mijlocul segmentului AB ,

Ax A ; y A , Bx B ; y B   x M  A
x  xB y  yB
, yM  A
7. GxG ; yG  centrul de greutate al triunghiului ABC ,
;
2 2

Ax A ; y A , Bx B ; y B , C xC ; yC  

x A  x B  xC y  y B  yC
xG  , yG  A ;
3 3
8. Ecua iileădrepteiăînăplan
-ecua iaăgeneral ăesteăăd: ax + by + c = 0, a,b,c  R, a  0 sau b  0 careăpoateăfiăscris ăşiă
d : y  mx  n unde m este panta dreptei .
-ecua iaădrepteiădeăpant ămăcareătreceăprinăpunctulăMo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-xo), m  R
-ecua iaădrepteiăcareătreceăprinăpuncteleăM1(x1; y1)ăşiăM2(x2; y2) este
x  x1 y  y1 y  y1
 , x1  x2 , y1  y 2 . Panta dreptei M1M2 este mM1M 2  2
x2  x1 y 2  y1 x 2  x1
M1M2 :

ax0  by 0  c
a2  b2
-distan aădeălaăunăpunctăMo(xo; yo) la dreapta d: ax + by + c=0, este d(Mo; d) =

-coordonateleăpunctuluiădeăintersec ieăalădrepteloră d1 : a1 x  b1 y  c1  0 ;
a x  b1 y  c1  0
d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 seădetermin ăcaăsolu ieăaăsistemuluiă  1
a 2 x  b2 y  c 2  0
.

-pozi iileărelativeăaleădreptelorăînăplan
d1, d2 d1: a1x + b1y + c1 = 0; d1 : y = m1x + n1 ;

d1  d2  m1  m2 şiăă n1  n2
d2 : a2x + b2y + c2 = 0 d2 : y = m2x + n2
d1  d 2  1  1  1
Coincid a b c
a2 b2 c2
Paralele
d1 d 2  1  1  1
a b c d1 d 2  m1  m2 şiăă n1  n2
a2 b2 c2
Perpendiculare d1  d2  a1a2  b1b2  0 d1  d2  m1  m2  1

33
-aria triunghiului ABC, unde Ax A ; y A , Bx B ; y B , C xC ; yC  , este =   unde   x B y B 1 .
xA yA 1
1
2
xC y C 1
Probleme rezolvate

1. Fie punctele A3;2 şiă B 5;3 .ăS ăseădetermineănumerele reale a şiăb astfelăîncâtăă
AB  ai  b j .
Rezolvare:ăăştimăc ădac ăM1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  sunt puncte în sistemul XOY atunci
M 1 M 2 x2  x1 ; y 2  y1  , deci AB 5  3;3   2  AB 8;5
Maiăştimăc ădac ă vx; y  atunci v  xi  y j , deci AB  8i  5 j , dar AB  ai  b j ,ărezult ă
a  8, b  5 .

2.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleă A1;0 şiă B 5;4 .ăS ăseădetermine

coordonatele vectorului OA  OB  AB .
Rezolvare:ăştimăc ădac ăM1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  sunt puncte în sistemul XOY atunci
M 1 M 2 x2  x1 ; y 2  y1  , iar O0;0 ; prin urmare: OA1;0 , OB 5;4 , AB  6;4
Maiăştimăc ădac ă v1 x1 ; y1 , v2 x2 ; y 2 , atunci v1  v2 x1  x2 ; y1  y 2 ; deci
OA  OB  AB 1   5   6;0  4  4 ,ăadic ă OA  OB  AB 2;0

3.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăpuncteleă A 4;3 şiăă B2;3 .

x   4
Rezolvare:ăcunoaştemăc ăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăpuncteleăM1(x1; y1)ăşiăM2(x2; y2) este
x  x1 y  y1 y 3
 , x1  x2 , y1  y 2 , deci AB : 
x2  x1 y 2  y1 2   4  3  3
M1M2 :

x4 y 3
 AB : 
6
 AB : 6x  4  6 y  3 ,ăsimplific măecua iaăcuă6ăşiă AB :  x  4  y  3 ,
6

 AB : y   x  1
sau AB : x  y  1  0 .

4. Înăreperulăcarteziană(O,ă i , j ) se consider ăvectoriiă u  5i  2 j şiă v  4i  j .ăS ăseă

determine coordonatele vectorului  6u  2v .
Rezolvare:ăştimăc ădac v1 x1 ; y1 , v2 x2 ; y 2 ,   R , atunci
 v1 x1 ;y1 ; v1  v2 x1  x2 ; y1  y 2 ;
şiădac ă v ( x;y)  v  x i + y j ;
prin urmare  6u  2v =  6( 5i  2 j ) + 2(  4i  j )  30i  12 j  8i  2 j  38i  14 j .

5. Înăreperulăcartezian (O, i , j )ăseăconsider ăvectoriiă u  5i  2 j şiăă v  3  a i  4 j .ăS ăseă

determineănum rulărealăa pentru care cei doi vectori sunt coliniari.

34
Rezolvare:ăştimăc ă v1 coliniar cu v2  a  R a.î. v1  av2 sau  1  a cu alte cuvinte
x1 y
x2 y 2
ceiădoiăvectoriăsuntăcoliniariădac ăcoordonateleălorăsuntăpropor ionale.
2
  20  6  2a ( am folosit : produsul
5
3a
Deci u şiă v suntăcoliniariădac ă
extremilor=produsul mezilor );  a  13 .
4

6.ăS ăseădetermineănum rulărealăaăpentruăcareădrepteleă 3x  y  6  0 şiă  2 x  ay  2  0 sunt

paralele.
Rezolvare:ăăcunoaştemăc ă d1 d 2  1  1  1 deci  ceeaăceăînseamn ăc ă
a b c 3 1
a2 b2 c2 2 a

3a  2  a   .
2
3

7.ăS ăseădetermineădistan aădintreăpuncteleă A(4;5) şiă B(2;1) .

Rezolvare: cunoaştemăc ădac ăM1 x1 ; y1  , M2 x2 ; y 2  distan aădintreăceleădou ăpuncteăeste
d (M 1 ; M 2 )  x2  x1 2   y2  y1 2 , deci d ( A; B)  2   42   1  52 
d ( A; B)  36  36  d ( A; B)  6 2 .

8.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăA(-5;4) şiăesteăparalel ăcuădreaptaădeăecua ieă

Rezolvare:ăştimăc ă d1 d 2  m1  m2 şiăă n1  n2 unde m1 şiă m 2 suntăpanteleăcelorădou ă

2x-3y+6=0.

drepte.ăMaiăştimăc ă
ecua iaădrepteiădeăpant ămăcareătrece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-xo), m  R;
ecua iaădrepteiăceruteăesteă d : y  y A  md x  x A  adic ă d : y  4  md x  5 . Dreapta d este
paralel ăcuădreaptaă
d  : 2 x  3 y  6  0  d  : 3 y  2 x  6  d  : y  x  2  md   . Cum
2 2

d d   md  md 
3 3

,ăprinăurmareăecua iaădrepteiăd cerute este d : y  4  x  5 

rezult ăc ă md 
2 2
3 3
d : y  x 4d : y  x sau d : 2 x  3 y  22  0 .
2 10 2 22
3 3 3 3

9.ăS ăseădetermineăcoordonatele punctului C simetricul punctului A(1;5)ăfa ădeăpunctulăB(-

3;0).
Rezolvare: punctul C este simetricul punctului A(1;5)ăfa ădeăpunctulăB(-3;0), ceea ce

adic ăăd(A;B)=d(B;C) şiăA,B,Căcoliniare, deci B este mijlocul segmentului AC  .Cunoaştemă:ă

înseamn ăc ăAB=BC,

M xM ; y M  mijlocul segmentului AB ,

Ax A ; y A , Bx B ; y B   x M  A
x  xB y  yB
, yM  A ;
2 2

35
înăcazulănostruă A( x A ; y A ), C ( xC ; yC ) şiă B( x B ; y B ) mijloc,ărezult ă
x A  xC y  yC
xB  ; yB  A
2 2

1  xC 5  yC
adic  3  ;0   xC  7; yC  5 , deci C (7;5) .
2 2

10.ăÎnăsistemulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleăA(1;3), B(-6;-4), C(5;-2). Se cer:

a)ăecua iaămedianeiăduseădinăB;
b) perimetrul triunghiului ABC.
Rezolvare:ăa)ămedianaăînătriunghiăesteădreaptaăcare trece printr-unăvârfăalătriunghiuluiăşiăprină
mijloculălaturiiăopuse;ămedianaădus ădinăB este dreapta BM, unde M este mijlocul laturii AC.
x  xC y  yC 1 5 3 2 1
Coordonatele lui M sunt x M  A , yM  A adic ă x M   3, y M  

x  xB y  yB x6 y4
2 2 2 2 2
 
xM  xB y M  y B 36 1
Ecua iaădrepteiăBM este:
4
, deci BM :

x6 y4
2
 BM : 
9 9
2
BM : x   6  9 y  36  BM : 9 x  54  18 y  72  BM : x  6  2 y  8 (amăîmp r ită
9 9
2 2
ecua iaăcuă9)
 BM : x  2 y  2  0 .
b)ăperimetrulătriunghiuluiăţăsumaălungimilorălaturilorăţăsumaădistan elorădintreăvârfurileă
triunghiului
adic ăperimetrul = d(A;B) + d(B;C) + d(C;A)

xB  x A 2   y B  y A 2 xC  xB 2   yC  y B 2 x A  xC 2   y A  yC 2
perimetrul triunghiului =
 
  72   72  112  2 2   42  52  98  125  41  7 2  5 5  41 .

11.ăS ăseădetermineăpunctulăD astfelăîncâtăpatrulaterulăABCD s ăfieăparalelogram.ăSeăcunoscă

Rezolvare: Fie O punctulădeăintersec ieăalădiagonalelorăpatrulateruluiă O  AC  BD ,ădac ă

A(-2;-3), B(4;3)ăşiăC(9;5).

patrulaterul este paralelogram atunci O este centru de simetrie, deci O este mijlocul

x  xC y  yC
segmentelor AC respectiv BD.
O mijlocul segm. AC  xO  A ; yO  A adic ă xO  ; yO  1
7

xB  xD yB  yD 7 4  xD 3  yD
2 2 2
O mijlocul segm. BD  xO  ; yO  adic ăă  ;1 
x D  3; y D  1  D(3;1)
2 2 2 2 2

12.ăS ăseăcalculezeădistan aădeălaăO(0;0)ălaăpunctulădeăintersec ieăalădreptelorăă 3x  4 y  5  0

şiă  x  2 y  3  0 .

36
Rezolvare:ăcunoaştemă:ăcoordonateleăpunctuluiădeăintersec ieăalădrepteloră
d1 : a1 x  b1 y  c1  0 ; d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 seădetermin ăcaăsolu ieăaăsistemuluiă
a1 x  b1 y  c1  0

a 2 x  b2 y  c 2  0
.

Fie d1 : 3x  4 y  5  0 şiă d 2 :  x  2 y  3  0
a x  b1 y  c1  0
d1  d 2  A , coordonatele lui A seăafl ărezolvândăsistemulă  1
a 2 x  b2 y  c 2  0
adic ă

  2 
 3x  4     5  0  3x   5
             
8
    5 

3 x 4 y 5 0 3 x 4 y 5 0 3 x 4 y 5 0
 x  2 y  3  0 3 x  6 y  9  0 10 y  4  0
5
y   4   2 y   2
 10 5  5

 x  15
33

y   2
 5
 33 2 
deci A ;  .ăDistan aădeălaăO la A este
 15 5 

d (O; A)   x A  xO    y A  yO 
 33   2 
           5
2 2
1089 4 1125 45
 15   5 
2 2

225 25 225 9

13.ăS ăse determineănum rulărealăm pentru care punctul A(5;1) seăafl ăpeădreaptaăă
 x  2y  m  0.
Rezolvare:ăunăpunctăapar ineăuneiădrepteădac ăcoordonateleăsaleăverific ăecua iaădreptei:
 5  2(1)  m  0  7  m  0  m  7 .

14.ăS ăseădetermineănum rul real m pentru care punctele A(1;2), B(2;5), C (m;7) sunt

Rezolvare:ăpuncteleăA,ăB,ăCăsuntăcoliniareădac ăseăafl ăpeăaceeaşiădreapt ,ădeciă C  AB

coliniare.

Folosindăproblemaăanterioar ,ărezult ă:ăcoordonateleăluiăC trebuieăs ăverificeăecua iaădrepteiă

x  xA y  yA x 1 y  2 x 1 y  2
AB
  AB :   AB :   AB : x  y  3  0
xB  x A y B  y A 2 1 5  2
AB :
3 3
C  AB  m  7  3  0  m  4 .

15.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăceătreceăprinăpunctulăA(2;-3)ăşiăareăpantaăm=2.

Rezolvare: ecua iaădrepteiădeăpant ăm care trece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-

Deci d : y  y A  mx  x A   d : y   3  2x  2  d : y  3  2 x  4  0

xo).

 d : 2 x  y  7  0

16.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleă A(3;4), B(2;1), C (5; m) .ăS ăseădetermineă

num rulărealăm pentru care triunghiul ABC esteădreptunghicăînăA.

37
Rezolvare:ăconformăteoremeiăluiăPitagora,ădac ă ABC esteădreptunghicăînăA atunci
AB 2  AC 2  BC 2
Adic ă  5 2   3    8 2  m  4    32  m  1 
2 2 2

     
2 2 2

 25  9  64  m  4  9  m  1 ;
2 2

 104 52
89  m 2  8m  16  m 2  2m  1  8m  2m  1  105  6m  104  m  
6 3

17. S ăseădetermineănumereleărealeăa, b pentru care punctele A(a;b)ăşiăB(3;b-2)ăapar inădrepteiă

2x  5 y  2  0 .
Rezolvare:ăunăpunctăapar ineăuneiădrepteădac ăcoordonateleăsaleăverific ăecua iaădreptei,ă
A  d şiă B  d

  20 2a  16 a  8
2a  5b  2  0 2a  5b  2  0   
18
    18  
2 a 5

2  3  5b  2  2  0  5b  18  0 b   18  18 b  5 b  5

5
18
 5 5

18.ăS ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC unde A(3;2), B(0;4), C (5;1) .

Rezolvare:

aria triunghiului ABC, unde Ax A ; y A , Bx B ; y B , C xC ; yC  , este =   unde   x B y B 1

xA yA 1
1
2
xC y C 1
3 2 1
înăcazulănostruă   0  41  12  0  10   20  0   3  45 , aria =   =
1 45
.
2 2
5 1 1

19.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpunctulăA(4;1)ăşiăpuncteleăB,C simetricele punctului

A fa ădeăaxaăOxărespectivăOy.ăS ăseăcalculezeădistan aădintreăpuncteleăB şiăC.
Rezolvare: B simetricul lui A fa ădeăOx,ăatunciăB(4;-1); C este simetricul lui A fa ădeăOy,ă

xC  xB 2   yC  y B 2  4  42  1   12

atunci C(-4;1)
d ( B; C )    64  4  68  2 17 .

Tem

1.Fie punctele A 5;4 şiă B2;3 .ăS ăseădetermineănumereleărealeăa şiăb astfelăîncâtăă
AB  ai  b j .
2.ÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleă A 2;1 şiă B0;4 .ăS ăseădetermineă
coordonatele vectorului OA  OB  2 AB .
3.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăpuncteleă A5;3 şiăă B 3;4 .

38
4. Înăreperulăcarteziană(O,ă i , j )ăseăconsider ăvectoriiă u  4i  3 j şiă v  5i  2 j .ăS ăseă
determine coordonatele vectorului  3u  4v .
5. Înăreperulăcartezian (O, i , j )ăseăconsider ăvectoriiă u  5i  3 j şiăă v  6i  (2  a) j .ăS ăseă
determineănum rulărealăa pentru care cei doi vectori sunt coliniari.
6.ăS ăseădetermineănum rul real a pentru care dreptele  2 x  3 y  7  0 şiă 4 x  ay  11  0

7.ăS ăseădetermineădistan aădintreăpuncteleă A(6;5) şiă B(2;1) .

sunt paralele.

8.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăcareătreceăprinăA(-4;2)ăşiăeste paralel ăcuădreaptaădeăecua ieă

-3x+2y+6=0.
9.ăS ăseădetermineăcoordonateleăpunctuluiăCăsimetriculăpunctuluiăA(-2;4)ăfa ădeăpunctulă
B(2;3).
10.ăÎnăsistemulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleăA(-1;2), B(-5;-4), C(0;6). Se cer:
a)ăecua iaămedianeiăduseădin C;
b) perimetrul triunghiului ABC.
11.ăS ăseădetermineăpunctulăD astfelăîncâtăpatrulaterulăABCD s ăfieăparalelogram.ăSeăcunoscă

12.ăS ăseăcalculezeădistan aădeălaăB(2;0)ălaăpunctulădeăintersec ieăalădreptelorăă 2 x  5 y  3  0

A(-2;0), B(4;3)ăşiăC(6;1).

şiă  x  4 y  3  0 .
13.ăS ăseădetermineănum rulărealăm pentru care punctul A(4;2) seăafl ăpeădreaptaăă
3x  2 y  m  0 .
14.ăS ăseădetermineănum rulărealăm pentru care punctele A(m;2), B(2;1), C (3;4) sunt
coliniare.
15.ăS ăseădetermineăecua iaădrepteiăceătreceăprinăpunctulăA(-4;1)ăşiăareăpantaăm=-3.
16.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpuncteleă A(1;4), B(3; m), C (5;0) .ăS ăseădetermineă
num rulărealăm pentru care triunghiul ABC esteădreptunghicăînăA.
17.ăS ăseădetermine numerele reale a, b pentru care punctele A(a;b)ăşiăB(a+1;-2)ăapar ină
dreptei x  3 y  2  0 .
18.ăS ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC unde A(0;2), B(5;4), C (3;1) .
19.ăÎnăreperulăcartezianăxOyăseăconsider ăpunctulăA(-3;2)ăşiăpuncteleăB,C simetricele punctului
A fa ădeăaxaăOxărespectivăOy.ăS ăseăcalculezeădistan aădintreăpuncteleăB şiăC.
20. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvarianteleădeă
bacalaureatăşiă rezolva i-le. A iăîntâmpinatăgreut i?ăNota i-leăşiădiscuta i-le la ora de
matematic !

39
FIŞAăNR.ă11 – ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE
propun torăprof.ăRodicaăTrişc


BREVIAR TEORETIC


t
-rela iaădintreăm suraăînăradiani,ăt,ăşiăm suraăînăgradeăaăunghiurior,ăα, este
180
.
-dac ăαăesteăm suraăînăgradeăaăunuiăunghiăatunciă
sin 2   cos2   1,   R - identitateaăfundamental ăaătrigonometriei
sin(180   )  sin  , cos(180   )   cos 
   
sin 90    cos  ,cos 90    sin 
sin  cos 
tg  , ctg  
cos  sin 

0°ţ0ă     180°ţ 
rad 30°ţ 45°ţ 60°ţ 90°ţ
6 4 3 2 rad
rad rad rad rad
sin 0 1 2 3 1 0
2 2 2
cos 1 3 2 1 0 -1
2 2 2
tg 0 3 1 3 / 0
3
ctg / 3 1 3 0 /
3

Rela iiămetriceăînăplan:
FieăΔABCăcuălaturile BC=a, AC=b, AB=c şiăîn l imeaă ha coborât ădinăvârfulăAăpeălaturaă
a, A, B, C – m surileăunghiurilorătriunghiului,ăRă– raza cercului circumscris triunghiului, r
– razaăcerculuiăînscrisătriunghiului.
   2R
a b c
-teorema sinusurilor:
sin A sin B sin C

-teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A

abc
-aria triunghiului:
S  p( p  a)( p  b)( p  c) unde p  ;
2
S a    rp
ah ab sin C abc
2 2 4R
-dac ăΔABCăesteădreptunghicăcuăA=90°,ăb,c - catete, a – ipotenuz
sin B   cos C , cos B   sin C , tgB   ctgC , ctgB   tgC
b c b c
a a c b
S  , ha  , b 2  c 2  a 2 (teorema lui Pitagora)
aha bc bc
2 2 a

-dac ăΔABC este echilateral a=b=c, p=3a, ha  , S

a 3 a2 3
2 4

40
 Exerci iiăărezolvate

1. Seăconsider ătriunghiulăABC cu AB  5, AC  2 2, BC  3 . S ăseăcalculezeă cos B .

Rezolvare: folosim teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A care maiăpoateăfiăscris ăşiă
b2  a2  c2  2ac cos B ;ănoiăcunoaştemăă AB  5  c, AC  2 2  b, BC  3  a

 
deci 2 2  32  52  2  3  5  cos B  8  9  25  30cos B  cos B 
26
 cos B 
13
2

 
30 15

2. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC ştiindăc ă AB  3, AC  5, m A  30

Rezolvare:ăcunoaştemăc ăariaătriunghiuluiăăesteă S     rp ,ăînăproblemaă

aha ab sin C abc
2 2 4R
noastr ăalegemă S   

 
ac sin B ab sin C bc sin A
.ăăăŞtimăc ă
2 2 2
AB  3  c, AC  5  b, m A  30

 
3  5  sin 30 15 
1
prin urmare S  2  15 .
2 2 4

 
3. S ăseăcalculezeărazaăcerculuiăcircumscrisătriunghiuluiă ABC ,ăştiindăc ă
AC  5, m B  60 .

   2 R ,ăînăproblemaănoastr ă
a b c
Rezolvare:ăcunoaştemăteorema sinusurilor:
sin A sin B sin C
putem folosi

 2R   2R  R  R R R

b 5 5 5 5 5 3

2  sin 60
.
2
sin B sin 60 3 3 3
2
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC şiăD mijlocul catetei AC.ăăS ăseăcalculezeălungimeaă
ipotenuzei BC,ăştiindăc ă AD  6, AB  5 .
Rezolvare:ăăcunoaştemă b 2  c 2  a 2 (teorema lui Pitagora),ăînăproblemaănoastr ă
AC  2  AD  AC  2  6  AC  12 şiăăAB=5

5. Seăconsider ătriunghiulăABC cu ariaăegal ăcuă7,ăcuă AC  5 şiăăă BC  6 .ăS ăseă

calculeze sin C .
Rezolvare:ăăcunoaştemăc ăariaătriunghiuluiăăesteăă S   
ac sin B ab sin C bc sin A
2 2 2
Înăcazulănostru,ăştimă AC  5  b şiă BC  6  a , deci S 
ab sin C

5  6  sin C 27
2
7  sin C   sin C 

 
7
2 56 15
6. S ăseăcalculezeăperimetrulătriunghiuluiăABC, ştiindăc ăă AB  4, AC  7, m A  60 .

41
  
Rezolvare: folosim teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A
c  AB  4, b  AC  7, m A  60  BC 2  AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos A

 BC 2  16  49  56 cos 60  BC 2  65  56   BC 2  37  BC  37
1
2
Perimetrul ABC  AB  AC  BC  Perimetrul ABC  11  37

7. S ăseăcalculezeălungimeaăîn l imiiădinăAăînătriunghiuluiăABC, ştiindăc ăă

AB  12, AC  5, BC  13 .
Rezolvare: AB2  144, AC 2  25, BC 2  169 .ăObserv măc ă BC 2  AC 2  AB2 , atunci
conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiului ABC esteădreptunghicăînăA. Prin urmare
AC  AB 5 12
, cum ha   ha   ha   ha 
bc 60

 
a BC 13 13

8. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC ştiindăc ă AB  10, BC  13, m B  150 .

Rezolvare:ăăcunoaştemăc ăariaătriunghiuluiăăesteăă S  , a  BC  13, c  AB  10

ac sin B
2
13 10 
  2  13  5  65 .
1
sin B  sin150  sin 180  30  sin 30  ,ărezult ăc ăă S 
1
2 2 2 2

9. S ăseădemonstrezeăc ăînăoriceătriunghiădreptunghic ABC de arie S şiăipotenuz ădeă

lungime a esteăadev rat ăidentitateaăă a2  cos B  cos C  2S .
Rezolvare: -dac ăΔABCăesteădreptunghicăcuăA=90°,ăb,c - catete, a – ipotenuz
sin B   cos C , cos B   sin C şiăă S  .ăÎnlocuimăînăidentitateăşiăob inem:
b c bc

bc
 cb  bc  A .
a a 2
a2    2 
c b
a a 2

       
10. S ăseăcalculezeă sin 15  sin 14  ...  sin 14  sin 15 .
Rezolvare:ăăştimăc ă sin 0  0 deci sin  15   sin  14   ...  sin 14   sin 15   0
   

11. S ăseăcalculezeăă cos 70  cos110 .

 
Rezolvare: cos110  cos 180  70   cos 70 , deci
cos 70  cos110  cos 70  cos 70  0

12. S ăseăcalculezeăă sin 45  cos 60  sin 30 .

Rezolvare: sin 45  cos 60  sin 30    

2 1 1 2
2 2 2 2

13. S ăseăcalculezeăă sin 2 75  sin 2 15 .

  
Rezolvare: sin 90    cos  , deci sin15  sin 90  75  cos 75 , 

42
sin 2 75  sin 2 15  sin 2 75  cos2 75  1 (ăconformăidentit iiăfundamentaleăaă
trigonometriei).

14. S ăseăcalculezeăă cos1  cos11  ...  cos169  cos179 .


Rezolvare:ăăştimăc ă cos(180   )   cos  , adic ăă cos 180    cos   0 
  
  
 
cos1  cos11  ...  cos169  cos179  cos1  cos179  cos11  cos169  ....  0



15. S ăseăcalculezeăăă sin x ,ăştiindăc ă cos x 

4
5

şiă x  0 ;90 . 
Rezolvare:ăştimăidentit iiăfundamentaleăaătrigonometriei
sin 2 x  cos2 x  1, x  R , sin 2 x   1  sin 2 x  1    sin x  
16 16 9 3

 
25 25 25 5
Cum x  0 ;90 ,ărezult ăc ă sin x  (pozitiv).
3
5

16. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăechilateralăABC ştiindăc ăareălungimeaăîn l imiiăegal ă

cu 5 3 .

Rezolvare:ăştim c ă ha  şiă S  , deci 5 3   a  10 şiă

a 3 a2 3 a 3
2 4 2
102  3 100 3
S   25 3
4 4

   
17. S ăseăcalculezeălungimeaălaturiiăAB a triunghiului ABC ştiindăc ă
BC  3, m BCA  45 , m BAC  60

   
a c
Rezolvare: putem folosi teorema sinusurilor:
sin A sin C
unde a  BC  3, C  m BCA  45 , A  m BAC  60 , deci

3
2  3 2  2  2
2
 c
3 c
sin 60 sin 45

3 2 3
2

18. Triunghiul ABC esteădreptunghicăînăB, iar raza cercului circumscris triunghiului este
Rţ5.ăS ăseăcalculezeălungimeaălaturiiăAC.
Rezolvare: triunghiul ABC esteădreptunghicăînăB deci AC este ipotenuza, raza cercului
circumscrisăesteăjum tateădinăipotenuz ,ărezult ăc ă AC  2R  2  5  10 .

19. S ăseădetermineă sin  BCD  înăhexagonulăregulatăABCDEF.

intersec ieăalădiagonalelor,ăatunciă OBC este echilateral, m  OCB   60 , analog OCD -

Rezolvare:ădac ăO este centrul cercului circumscris hexagonului, respectiv punctul de

43
echilateralăşiă m  OCD   60 rezult ăc ă m BCD  120 şiă  
  
sin BCD  sin120  sin 180  60  sin 60   3

20. S ăseăcalculezeăă lg  tg 44   lg  tg 45   lg  tg 46   lg  tg 47  ...lg  tg 54  .

2
    

Rezolvare: tg 45  1  lg  tg 45   lg1  0 rezult ăăă

 

lg  tg 44   lg  tg 45   lg  tg 46   lg  tg 47  ...lg  tg 54   0
    

 
21. S ăseăcalculezeăă cos10  cos 20 cos11  cos19 ... cos 20  cos10 .   

Rezolvare: printreăparantezeăseăafl ăşiă cos15  cos15  0 rezult ăc 
 cos10 
 cos 20 
 cos11  cos19 ...cos 20
  
 cos10  0
22. Ştiindăc ă sin 40  cos 40  a ,ăs ăseăcalculezeă sin140  sin140  a .
 
Rezolvare: sin140  sin 180  40  sin 40 ;cos140  cos 180  40   cos 40  
sin140  sin140  a  sin 40  cos 40  a  a  a  0
   

Tem
1. Seăconsider ătriunghiulăABC cu AB  5, AC  5 2, BC  4 . S ăseăcalculezeă

 
cosC .
2. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC ştiindăc ă BC  3, AC  5, m C  60 .

 
3. S ăseăcalculezeărazaăcerculuiăcircumscrisătriunghiuluiă ABC ,ăştiindăc ă
AB  4, m C  45 .
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC şiăD mijlocul catetei AB.ăăS ăseăcalculezeă
lungimea ipotenuzei BC,ăştiindăc ă AD  3, AC  8 .
5. Seăconsider ătriunghiulăABC cu ariaăegal ăcuă9,ăcuă AB  5 şiăăă BC  6 .ăS ăseă

 
calculeze sin B .
6. S ăseăcalculezeăperimetrulătriunghiuluiăABC, ştiindăc ăă
AB  5, BC  8, m B  60 .
7. S ăseăcalculezeălungimeaăîn l imiiădinăAăînătriunghiuluiăABC, ştiindăc ăă
AB  8, AC  6, BC  10 .
8. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăABC ştiindăc ă AB  10 2, BC  12, m B  135 .  
9. S ăseădemonstrezeăc ăînăoriceătriunghiădreptunghic ABC de arie S şiăipotenuz ădeă
lungime a este
adev rat ăidentitateaăă ha  tgB  tgC 
2S

       
.
a
10. S ăseăcalculezeă sin 11  sin 10  ...  sin 10  sin 11 .
11. S ăseăcalculezeăă cos50  cos130 .
12. S ăseăcalculezeăă cos 45  sin 60  tg 30 .
13. S ăseăcalculezeăă sin 2 65  sin 2 25 .

44
 14. S ăseăcalculezeăă cos 2  cos12  ...  cos168  cos178 .
15. S ăseăcalculezeăăă cos x ,ăştiindăc ă sin x  şiă x  90 ;180 .
4
5
 
16. S ăseăcalculezeăariaătriunghiuluiăechilateralăABC ştiindăc ăareălungimeaăîn l imiiă
egal ăcuă 7 3 .

   
17. S ăseăcalculezeălungimeaălaturiiăAB a triunghiului ABC ştiindăc ă
BC  6, m BCA  60 , m BAC  45
18. Triunghiul ABC esteădreptunghicăînăC, iar raza cercului circumscris triunghiului

19. S ăseădetermine sin  CDE  înăhexagonulăregulatăABCDEF.

este Rţ7.ăS ăseăcalculezeălungimeaălaturiiăAB.

         
20. S ăseăcalculezeăă ln tg 40  ln tg 41  ln tg 42  ln tg 43 ...ln tg 60 .

21. S ăseăcalculezeăă cos5  cos15 
 cos 6

 cos14  ...  cos15  cos5  .
 

22. Ştiindăc ă sin 60  cos 60  a ,ăs ăseăcalculezeă sin120  sin120  a .
23. G si iăproblemeăasem n toareăsauăcareăfolosescăaceleaşiăno iuniăînăvarianteleădeă
bacalaureatăşiărezolva i-le.ăA iăîntâmpinatăgreut i?ăNota i-leăşiădiscuta i-le la ora de
matematic !

45
 BIBLIOGRAFIE

 Alexandru Blaga, Gheorghe Micl uş,ă Mirceaă Farcaş,ă Ovidiuă T.ă Pop- Matematic -
clasa a X-a ( TC + CD) –Editura DACIA, 2005;
 Marius Burtea, Georgeta Burtea – Matematic ă –manual clasa a IX-a (TC + CD) –


Editura CARMINIS, 2004;
Mircea Ganga – Matematic ă – manual clasa a X-aă (ă algebr ă – M1) – Editura


MATHPRESS, 2001
C.ăN st sescu,ăM.ăBrandiburu,ăC.ăNi ,ăD.ăJoi ă – Exerci iiăşiăproblemeădeăalgebr -
pentru clasele IX-XII – EdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1981


Variantele pentru examenul de Bacalaureat, propuse de SNEE, 2007, 2008
Grup de autori – Ghidă deă preg tireă pentruă examenulă deă bacalaureată laă matematic ă
2007 – Editura SIGMA, 2006

46
47