MIHAI ONUCU DRIMBE

?oo
DE
IDENTITATI
9I
INEGALTTATI
cu ,,pf,4ea intreage"

EDITURA GIL
 Cuprins

Capitolul 0. Proprietdli elementare 5

Capitolul 1. ldentitS[i 13

Probleme propuse 41

Capitolul 2. lnegalitdli 54

Probleme propuse 68

SoluliiCapitolul 1 75

Solulii Capitolul2 114

Glosar 138
 Capitolul O.

Proprietiti elementare

Prin definitie, partea intreagi a numirului real x este cel mai mare numdr inheg care
nu-l depdgegte pe x , numbr intreg care se noteazd [x] .

Deexemplu lst2l=r, km]= 3, lrl=3, tsl=5, [-l /21=-1,[-A]=-,

Defini{ia de mai sus poate fi prinsd gi inh-o formuld qi anume

Pentruorice xeR gi orice k eZ avem

lxl= k k<x<k+l ,
13

41
Prin dehnifie, partea fraclionard a numirului real x este

54 {r} = x-[;r] .

68 De exemplu {512)=112, {r/tt}=JrO-:, {nt\=n-3, {5}=0, {-t/2}=t12,

75 laI=2-J,
114 Din cele doud definiJii deducem valabilitatea proprietdJii

138 Proprietatea 0.1. Pentru orice .xeR, avem

lxl<x<[x]+1 ,
x-1<[xlSx,
0<{x}<1,
[x]=x (} xeZ,
{x}=0 <+ xeZ.
Proprietatea 0.2. Pentru orice xeR, av€m
x>0 <+ [x]>0,
x<0 <+ [*]<0.

x>0 obJinem folosind proprietatea 0.1. , [x]+1>x)0 ceea

Demonstratie. Din ce
inseamnd cd
["] cd [x] este numir intreg,
> -1 . De aici deducem, {indnd seama ca
[x]>0. Fie xeR cu [x]>0. Avem atunci, folosind proprietatea 0.\., x>[x]>0 9i
prima echivalen{i este demonshatd.
 l

Fie x < 0. Folosind proprietatea 0.1. avem [x]< x < 0. Sr considerim cd pentru :reR
avem [x] < 0 . cum [r] este num6r intreg, avem atunci [x] < de unde, folosind -l
proprietatea 0'1', obJinem x<[x]+r30 gi demonstraJia celei de a doua echivalenJe se
incheie.
Proprietatea 0.2. are qi o generalizare qi anume

Proprietatea 0.3, Pentru orice xeR gi orice k eZ

,
k<x ft s [x], <+
x<k (+ [x1< k .

Demonstratie. Din fr <x 0.r., k<;<[x]+r ceea ce

oblinem folosind proprietatea
inseamnd c[ - r. De aici deducem, {indnd seama c6 [x] gi ft sunt numere intregi,
[x] > ft
cI [.r]>ft. FiexeR cu I*l>k.Avematunci,fotosindproprietatea0.l., x>[;r]>fr qi
prima echivalenlA e$e demonstrati.
Fie x<k ' Folosind proprietatea0.r. , avem [x] <x<k. sb considerdm cd penhu
xeR avem [x]<ft. Cum [r] gi ] sunt numere intregi, avem [x]<k_l de unde,
folosind proprietatea 0.1., obtinem x<[x]+l<ft gi demonstra{ia celei de a doua
echivalenfe se incheie.

Proprietatea0.4. Pentru orice x,y eR , avem

x<y
lxl<[y] = x<y.
Demonstralie. Din x< y 9i [x]s x obJinem [r] < y. De aici oblinem, folosind
proprietatea 0.3. , [x] < [y] .

Fie x, y e R cu
[x] < [y] . Cum [x] qi Lyl sunt numere intregi, deducem c6
prl+l< [y]. Folosind proprietatea0.l. avem atunci x < [;r]+l <[yJ< y.

Proprietatea0.5. Pentru orice x,y eR, avem

lxl=[y] + l"-yl.t,
{x}={y} <+ x-yeZ.
Din [x]:[7] obJinem,folosindproprietatea0.l., x_l<[r]=[y]<y
Demonstratie.
qi atunci x-y qi y-r<Iyl=[x]sx de unde deducem c6 -l<.x-v. Din
<1. Avem
x-y<l 9i -l<x-y deducemca lx-yl<1.
Fie x, ye R cu {x} = {y} . ln acexte condiJii avem
x - y = [x] + {x}-[y]- {y} = Ixl-tyl
de unde deducem ci x-yez. Fie x,yeR cu x-yez. Avem atunci
{x}-{y} =x-[x]-y+[y] de unde deducem ca {x}-{y} este numdr intreg. pe de alt6

6
i5 considerdm cd pentru xeR parte, conform proprietdjii 0.1.,avem 0<{x}<1 gi 0<{y}<1 deundededucemci
[x]<-l de unde, folosind -l <{x}-{y} < 1 qi atunci {x}-{y} = o, adicd {*} = {y} .

;elei de a doua echivalente se

Proprietatea 0.6. Pentru orice xeR, avem
tlxll = [x],
,rvtt-r-l
r \4.t, - \4, .

t{r}l={trl}=0.
Demonstratie. Cum fxleZ , avem, conform proprietdtii 0.1. , [[x]l=txl qi

r0.1., <x<[x]+l {txl} = 0 . Cum avem 0 < {x} < 1, deducem cd [{x}] = 0 qi {{x}} = {x}-l{x}l = {x} .
ft ceea ce
,rl li f sunt numere intregi,
Proprietatea 0.7. Pentru orice ;eR
rprietafea 0.1., x>[x]> ft qi
qi orice ft eZ , avem
lx+kl=[x]+k,
ft. Sb considerdm cd penhu
{x+ft}={x}.
i, avem [x]<k-l de unde,
Demonstratie. Sd punem lxl= h . Avem atunci
lemonstratia celei de a doua
h<x<h+l <+ h+k<x+k<h+k+1 €> fx+kl=h+k
gi atunci [x + kl:[x]+ k . Avem apoi
{x + /c} = x + k -lx + kl= x+k -fxl- k=x -lxl= {x) .

Proprietatea 0.8. Pentru orice xeR, avem

[-x]=-[x]-l e xeR\2,
,'. De aici oblinem, folosind [-x] = -[x] <+ xeZ,
-1< [-xl+[;rl3 0.
numere intregi, deducem cd
Demonstratie. Este evident ci a treia afirmaJie se deduce din primele dou6, aga cE e
-l <bl< y. suficient sd le demonstrdm pe acestea. Pentru a le demonstra, e suficient si dovedim
implica{iile
xeR\Z = [-x]=-[x]-l,
x eZ + [-x]= -[x],
pentru cd implica{iile inverse se ob}in ugor prin reducere la absurd.
Fie xeR\Z.Avematunci
[xl=k <) k<x<k+l <+ *k*l<-x<-k [-r]=-ft-t
x-14[x]=lyl< y
fea 0.1. , =
deducem cd -l < x- y . Dn
ceea ce inseamnd cd [-x] = -[r] - I .

Fie ;r e Z , Atmcisi -x eZ gi avem [-x] = -r = -[r]

Proprietatea 0.9. Pentru orice xeR, avem
vl {-x}: l-{x} <> ;r e R\2,
x-yeZ. Avem atunci {-x} = -{x} <> x eZ ,
este numdr intreg. Pe de altd 0<{-x}+{x}<1.
 Demonstratie. Este evident c6 a treia afirmaJie se deduce din primele dou6,
aqa cd e
suficient sd le demonstrdm pe acestea. Pentru a le demonstra, e suficient s6 demonstrdm
implicaJiile
.xeR\Z + {-x}=l-{x},
x eZ + {-x} = --{x},
penhu cd implicaJiile inverse se oblin uqor prin reducere la absurd.
Fie x e R\Z . Avem atunci, folosind proprietatea 0.g. ,
{-x} = -x *[-x] = -x - (*[xi- 0= r- G -1"r]) = r -{x} .
Fie ;reZ.Atunciqi -xeZ giavem {-;r}={x}:0 $iatunci
{_x}=_{x}.
Proprietatea 0.10. Pentruorice .xoyeR, avem
lxl + [y] <lx + yl< [.x] + [y] + I ,

lxl-[y]-l < [x - y] < lxl-|yl,

Z[x]<lZxl<Zf,xl+t.

Demonshafie. Pundnd [x]=h qi lyl=k avem h<x<h+l gi ft<1,<ft+l qi

atunci h+k<x+y<h+k+2. ObJinem de aici, folosind proprietatea 0.3. ,
h + k < lx + yl < h + k + 2 gi atunci, cum
[x+ y] qi h + k + 2 sunt numere intregi, avem
lxl+["v] = h+k <fx+ yf < k+ k+t= [x]+[y]+ I .
cu aceleaqi notatii avem gi h-k-r<)c-y <h-k+1. obtinem de aici, folosind
proprietatea 0-3. , h-k-l<[x-y] <h-k+\ . cum
[x-y] qi h-k+l sunt numere
intregi, avem de aici
lxl-["y]-1 = h- k-r< [x-y] < h_k =lxl_tyl.
A treia afirmaJie se obline din prima pentru y = y .

Proprietatea 0.11. Pentruorice x,yeR , avem

{x}+{y}-1< {x+"y} < {x}+{y},
{r}-{y} <{x- y} < {x}-{y}+1,
z{x}-r<t2x}<2{x} .

Demonstralie. Avem
{-r}+{y}-1 < {x+"y} < {x}+{y} <>
x -lxl+ -[y]-1 < x+y_[x + yf<x_[x]+y*[y]
y <+
-[x]-[y]-1 <-Ix+ yf< -hrl-lyl
afirma{ie echivalentd cu prima afirma{ie din proprietatea 0.10. Avem apoi
{r}-{y} <{x- y} < {x}-{y}+1 <+
x -[xl- y +lyj< x - y -Ix - y]< x -[xl_ y+[y]+1 <>
-[.r] + [y] < -Ix - yl< -[x] + [y] + I
afirma{ie echivalentd cu a doua afirmagie din proprietatea 0.10. A treia afirma{ie
se obtine
din prima in cazul y = y .

8
e din primele dou6, aga cb e Proprietatea0.l2. Pentru orice x,yeR, x,y>0, avem
14 e suficient si demonstrdm
< [xy] < [x][y] + [x] +
[x][y] [y] ,
bl2 <[x2]<[x]2 +2[xl.

surd- Fie x,yeR , x,!20.Punem [xl=h qi ly]=k.Avematunci

Demonstratie.
h<x<h+l gi k<y<k+l gi in plus avem, conform proprietdtii 0.2., h,k>O.
rl)= 1-{-'}. Oblinem acum hk<xy<hk+h+k+1, de unde tindnd seama de proprietatea 0.3. ,
atunci {-x} = -{x}. hk<[xy]<hk+h+k+1. Cum [xy] qi hh+h+k+l sunt numere intregi, deducem cd
avem
lxllll = hk <[xyl< hk + h + k = [x][y]+ [x]+ [y].
I Ficdnd !:x in prima afirmalie, o obJinem pe a doua.

_l Proprietatea0.l3. Pentruorice xeR,orice

It'tl ["-l
keZ giorice neN, n)2,avem

*<h+l 9i ft3 y<k+I qi L;l=L;l'

rlosind proprietatea 0.3. ,
I sunt numere intregi, avem
+[y]+1.
tryl t#l
. Obtinem de aici, folosind [!al:r,r
Ln )
I li h-k+l sunt numere

rl-[v]. Demonstratie. Si punem [Ol= u. Avem atunci,linind

Ln)
seama gi de proprietzatea 0.3. ,

k <! <k+t <) nk < x <n(k+I) <+ nk <lxl<n(k+l) <+

13V-.P*1 <>
[Y]=-
qi prima afirma{ie este demonstratd.
Folosind prima ahrmalie deja demonstratd dar qi proprietatea 0.7. , avem
[*+xl Itl+xll ft+t*]l
c9
L;J=L,I:L , ]
inlocuind pe .x cu ru in prima afirmalie obtinem ceade atreia afirmaJie.
v-Itl <=>

'1 Proprietatea0.l4. Pentruorice .xe R, x>0 giorice neN, n)2,avem

Avem apoi
k/i'rl= [d;],
-[y]+1 <+
1
[.fin]=r"r
0. A treia afirmatie se obline
Demonstratie. Sd punem W;]= O. Avem atunci, folosind gi proprietatea 0.3. ,

tt<\li <t +t €) k" 1x<(k+l)" e k" 3fxf<(k+l)" <>

 t<ffi<t+t <>
Wl=o
qi prima afirmalie este demonstratd.
lnlocuind pe .{ cu *n in prima afirmatie, o oblinem pe a doua.

Proprietatea 0.15. penhu orice x, y. n , > f qi@

"
[oe,t"]]= [toe, r],
[loe, I,n ll= Lrl.

Demonshatie. Si punem
[og" ,]= ft . Avem atunci, folosind qi proprietatea 0.3. ,
k <7ogn x < k +l €> nk < * < nk*t €) nk <y*1< nk*r <+
ft < lc,g, [.r] < /r + I <) [og, 1"r]]= f
gi prima afirma{ie este demonstratd.
inlocuind pe .r cu nv In prrmaafirmatie, o oblinem pe a doua.

Proprietatea 0.16. catul imparfirii lui t e z la n rv. [t-l iar resful este
"rt. Ln)
I r')
n<->.
ln)

cu q qi r crt,r gi respectiv restut impdrfirii rui

Demonstratie. s6 notdm
ft lan
Avematunci k =nq+r gi 0<r <n. Oblinem
q<!!j!=k <rQ+n =q+l
nnn
de unde declucem cit q =f41. no.rn upoi
Ln)

'{+l ='(+ l:l='('# -')='

Proprietatea 0.17. Pentru orice x e R, orice keZ qiorice z€N, z)2,avem
k
=*.k*t
nn + r'r=l{l
Lnl
Demonstratie. Si punem, folosind teorema imparlirii cu rest,
k = nq + r , Q,t, eZ ,
0<r<n.Avematunci
,k
qs-s k+l na+r+l <q+1.
nnn-
Din q<x<q + I oblinem, {indnd seama de proprietatea 0.3. dar qi de proprietatea
, 0.15. .

o,=r=nl
l0
 Proprietatea 0.18. Pentruorice keZ qiorice reN, r>2,avem
It 1 [r-r.]
L;l:L;j.r <+ ntk'
rl Ir-r-l <+ ntk
I
L;l=L;i
Demonstratie. E suficient sd demonstrim implicaJiile

ntk + [i.l=|-4:.Ll,
rsind gi propri etatea 0.3 . , Ln) L n )'
,k <yr1< rk*r <+
ntk + lll:[{_r1.,
1l= r
' l")Ln l'
pentru cd implicaliile inverse se demonstreazd uqor prin reducere la absurd.
a doua.
Siconsiderdm c|r nl k gi si punem I t1= Avem atunci
lnl ^.
lr.Lr. lr+t <+ nh<k<n(h+l) => nh<k-l<n(h+l) . e
n

h<k-t <h+t <+ lt-l]=,

n Ln l
gi prima implicaJie este demonstratb.
restul impdrfifii lui k la n .
Sdconsiderdm cd. nlk qi sdpunem k l n= h. Avematunci

h_l=hn-n.hn-l =k-l .h
nnn
de unde oblinem [41.l : h -l =fll- r qt a doua implicalie
' ln) Lnl
este demonsrratd.

Proprietatea 0.19. SA se arate cd, pentru orice ft, n e N* , n> 2, avem

l:' Wl=Wll <+ r/ft.N,
kl=14 t"-rl <> <lt' eN .

Demonstratie. Vom demonstra doar implicatiile

r/F eN + [Vt]= tm-],
trest, f
{Feu + ldk]=[t/*{1.r,
=nq+r, Q,r€Z , deoarece implicaliile inverse sejustificd uqor prin reducere la absurd.
Sd considerdm ca \lE € N . Notdnd fulol= n ur"
-1. It<\lte <t +t <+ h" <k<(h+I)" 3 h'<k-l<(h+t)" <)
, dar qi de proprietatea 0.15. ,
734!71-1 a 7a1 <+ wl= h
qi prima implicaJie este demonstratS.

Sd considerdm ca 4l k = i e N . Avem atunci

ll
 1r-1=i!1h-1yn <\lhu -l:\lk-t <\lh, =h
de unde oblinem t-n-l: nt:fui]t si demonstraJia celei de a doua implicalii se
incheie.

Proprietatea 0.20. Pentru orice f, r e N , k,n)2,av9m

[tog, r]= [og, (r-l)]+1 <+ lognfreN,
loe, r]= [og, (fr-r)] <+ 1og"fteN.

Demonstratie. Vom demonstra doar implica{iile

log, t eN :+ [og, ftl= [og, (ft - r)],
1og,, ft e N + [tog, f]= [og, (ft -1)]+ I ,
deoarece implicaliile inverse se justificd uqor prin reducere la absurd.
SE considerdm cd log, ft e N . Pun6nd [og,, k]= h ur"
h<logrk<h+r <> nh <k<nh*r + ,h <k_l<nh*r <>
h<\og,(k-1) < h+t €) Eog,(k-Dl= n
gi prima implicalie este demonstratd.
Sd considerdm cd logn k = h eN . Avem atunci
h - | : tog n'-' < tog,Qr' - r) =log"
^
(& - l) < tog,, nh = h
de unde oblinem [og, (ft -r)]= h-t =log, f]-t.

Proprietatea 0.21. Penfruorice xe R, avem

L,r.[,.;] =b,l

Demonshatrie. Pundnd .r(x)=hr.['.;]-p"r avem de ardtat cd f(x) = 0, pentru

orice xeR.Avem

t('. :
:)= [,. ;]. [x r]- [zx + [",. ;]. [x]+ r- [zx] r r @)
+ 1r :
ceea ce inseamnd cd / este periodicd de perioadd Il2 .E suficient sd demonshdm atunci

cit f (x)= 0 , pentru orice x . , ceea ce este adevarat, pentru ci, pentru x .
[t,;) [t,;)
avem [x]=["+]=[2,]=o

t2
dn" =n
a celei de a doua implicaJii se
Capitolul 1

Identititi
rg,fteN,
;,fteN.
Problema 1.1. Si se arate c6, pentru orice keZ, avem

lu*n'l_l *l_lzr,+zl
(fr-r)1,
;-1)]+1,
[ : ] L,l-L r l'
r

m
absurd.

<k-l<nh*l
tq"l t+l t+t Vasile Zidaru
<+
-Dl= h
Solulle. Prima identitate se verific[ uqor dacd gtim restul impdrfirii lui k la 3. Avem,
in cazul k =3q, q eZr[in6nd seama gi de proprietatea 0.7. ,

l&+u'l_lLl=lLt2l
<log, nh = h
I I I LrJ | : I <+-
lrn'
*rr*!]-b"]=lr.i) <+ gq' *zq)-y' - 2q .

Aceeagi identitate in cazul k = 3q +l , qe Z, devine

!]-[rr' .rn.If=lr,. <] +r)-bn' *

lrn'
* on *
:] Qo' + +q rn)= 2q +1..

in sfdrgit, incazul k =3q+2, q eZ,identitateain disculie devine

de aritat cd f(x) = 0, pentru
fuo' *eq*tf-lrr' *on*lf=ltn.rl <+ Pa' *eq*t)-$o' ++q+t):2q+2.

f+r-[2"]-r = f@)
in cazul k =2q , q eZ, adoua identitate devine

<> (a,*o)_u,=a
nrficient sd demonstrim atunci

, pentru cil, pentru r.[t,+) incazul k

i*#]
=2q+I, eZ,
i+l=ltfj
q aceeagi identitate devine

=ly+]l*e Q, +zq+)_Q, +q)=q+t

| + JL + l-l+
leq+a'1l_tsq,l1l

Problema 1.2. SA se arate cd, pentru orice r e N , avem

( + * a"r6)"-' 0. uJu)"-' = ro'*''.

{(r l

13
 Solutie. Este aproape evident cd penhu orice n e N avem (+*eJs),
, = A, + BnJ6
cu An,B, € N* , totuqi afirmalia ftcutd necesitd o demonstralie riguroasi care se face
prin inducfie. in cazul n = I afirmalia este evident adevdratd,
cu A, =14 qi 81 = 6 . 56
presupunem cd afttmalia frcutd este adevdraldpentru
un n> 1 arbitrar gi sd o demonshdm
pentru n +l.AvemAeU (1++0fi)' =o,,+n,J6 cu A,,,B,e
N* giatunci
( o * sJ al.' = (,t, * a, J afr + * oJo
)=
t 4 A n + 3 6 B + (e z
n + u a,)J e
ceea ce inseamni cd afirmatia ftcutd este adeviratd in ^
cazul n+r cu alegerea
An*1 =l4Ar+368n $i Bn+r=6An+l4Bn.
Si ardtdm, tot prin induc{ie, cd (+-AJAI' =A,-8,J6. Afirma}ia esre evident
pentru n = 1 a$a cd sd o presupunem adevdratd pentru
adevbratd
un n>i arbikar gi sd o
demonstrdm pentru n+I. Avem

uaY.' = (z - a, J a[r+ - oJo)= t4 A, + 36 B, - (6 A, + t4 B,]J 6 = A,*, B,tJ6

f :- ^
qi demonstra{ia prin inducfie se ?ncheie.
-

Avem atuncl (++o Juy*t *(+-eJa)"+r =2A2,*r eeea ce ne poate ajuta s6 afldm
_
{(to*uG)".'}.
nu.* t4-6J6e (-r,o) ei atunci ei (+-eJs)r,.'. (-r,o).
Deducem n*t
cFt zAz,+r -l . (l+* eG)' .2Arn*r. Inseamni c5

qi atunci

Problema 13. SA se arate cd, penhu orice n e N, avem

i+i+*+).+l=,
Solutie. Avem, folosind gi proprietatea 0.,/. ,

i+t+,+1+l i+tt +,.+1.,)]

=
l+i+, + *,]] i+[9,..,,]]
*

qi atunci identitatea din enunf capitb forma

=

[f -'IG*',. .r)ll=,
LtL,'"I
T4