CONTINUITATEA ŞI DERIVABILITATEA

FUNCŢIILOR DE TIP DIRICHLET

1, x  Q
Funcţia lui Dirichlet este d : R  R , d x    .
0 , x  R  Q
În cele ce urmează vom studia continuitatea şi derivabilitatea funcţiilor de forma:

g x , x  Q
f : R  R , f  x   , unde g, h : R  R , pornind de la un exemplu concret. Raţionamentul
h  x  , x  R  Q
este acelaşi pentru orice funcţie de acest tip.

x 3  2x , x  Q
Să se studieze continuitatea şi derivabilitatea funcţiei f : R  R , f  x    .
x  2 , x  R  Q
Propoziţie
Pentru orice număr real x există un şir de numere raţionale şi un şir de numere iraţionale
care au limita x.
a) Pentru orice număr real x există un şir de numere raţionale care tinde crescător către
x şi un şir de numere raţionale care tinde descrescător către x .
b) Pentru orice număr real x există un şir de numere iraţionale care tinde crescător către
x şi un şir de numere iraţionale care tinde descrescător către x .

Rezolvare

Fie x 0  Q astfel încât f este continuă în x 0    x n  , x n  x 0  f  x n   f  x o  . Cum x 0  Q

 f  x 0   x 0  2x 0 .
3

Considerând  x n   Q , x n  x 0 şi  y n   R  Q , y n  x 0 şi ţinând cont de faptul că f este

continuă în x 0 , va rezulta că f  x n   f  x o  şi f  y n   f  x o  .
Cum f  x n   x n 3  2x n  x 0 3  2x 0 , f  y n   y n  2  x 0  2 şi f  x 0   x 0 3  2x 0 , vom obţine
x 0  2x 0  x 0  2 şi deci x 0  1,  2  Q .
3

Raţionând analog pentru x 0  R  Q , punct de continuitate pentru funcţia f obţinem

x 0  1,  2 , soluţii care, evident, nu convin în acest caz.
Până în acest punct am demonstrat că funcţia f este discontinuă în orice punct

x  R \ 1,  2 .
1
 Vom arăta în continuare că f este continuă în x 0  1 , pentru x 0  2 procedându-se
analog.

Metoda 1
Fie  x n  , x n  1,  x n    y n y n  x n , x n  Q   z n z n  x n , x n  R  Q .
a) Dacă mulţimea  y n y n  x n , x n  Q (mulţimea termenilor raţionali ai şirului) este
finită, va rezulta că x n  R  Q , n  k  1, k  max n x n  Q . În acest caz
f  x n   x n  2  1  f 1 .
b) Dacă mulţimea  z n z n  x n , x n  R  Q (mulţimea termenilor iraţionali ai şirului)
este finită, va rezulta că x n  Q , n  k  1, k  max n x n  R  Q . În acest caz
f  x n   x 3 n  2x n  1  f 1 .
c) Dacă ambele mulţimi sunt infinite atunci şirul  x n  admite două subşiruri, unul
cu termeni raţionali şi unul având termeni iraţionali. Şi în acest caz f  x n   1 .

Am arătat că    x n  , x n  1 f  x n   f 1 , aşadar funcţia este continuă în punctul x 0  1 .

Metoda 2 (utilizând caracterizarea cu vecinătăţi)

Funcţia f este continuă în 1   V  V (f(1))   U  V (1) astfel încât pentru x  U


 f  x   V.
Considerăm V o vecinătate a lui f(1) , arbitrar aleasă.
Cum funcţiile g , h : R  R , g x   x 3  2x , h  x   x  2 sunt continue va rezulta că
 U1 V (1) astfel încât  x  U1  g  x   V
şi
 U 2  V (1) astfel încât  x  U1  h  x   V .

Pentru U  U1  U 2  V (1) şi x  U , arbitrar ales:

- dacă x  Q  U  x  U1  Q  f  x   g x   V
- dacă x   R  Q  U  x  U 2   R  Q  f  x   h x   V.

Observaţie
1 şi -2 sunt soluţiile ecuaţiei x 3  2x  x  2 .

Evident, problema derivabilităţii funcţiei f se pune doar în punctele 1 şi -2.

f  x n   f   2
- f este derivabilă în -2   L  R astfel încât   x n  , x n  2   L.
xn  2

2
Pentru  x n   Q , x n  2 şi  y n   R  Q , y n  2 , vom avea:

 

f  x n   f   2 x n  2x n  4  x n  2 x n  2x n  2
3 2
 x n 2  2x n  2 10
xn  2 xn  2 xn  2

şi
f  y n   f   2 y n  2
  1  1 . Aşadar funcţia nu este derivabilă în punctul -2.
yn  2 yn  2

f  x n   f 1
- f este derivabilă în 1   L  R astfel încât   x n  , x n  1   L.
x n 1
Pentru  x n   Q , x n  1 şi  y n   R  Q , y n  1, vom avea:

 

f  x n   f 1 x n  2x n  1  x n  1 x n  x n  1
3 2
 2
 x n  x n 1  1
xn 1 xn 1 x n 1

şi
f  y n   f 1 y n  1
 1 1 .
yn 1 yn 1

Am demonstrat că funcţia f nu este derivabilă în nici un punct x R \ 1 .

Pentru a demonstra că funcţia f este derivabilă în punctul 1 se utilizează raţionamentul de
la demonstrarea continuităţii (metoda 1).

Observaţie
1 este soluţie ecuaţiei  x 3  2x    x  2  .

Concluzie

g x , x  Q
Dată funcţia f : R  R , f  x    , unde g, h : R  R sunt funcţii continue şi derivabile în
h  x  , x  R  Q
aR .
a) funcţia f este continuă în a  g a   h  a  ;
b) funcţia f este derivabilă în a  g a   h  a  şi g  a   h  a  .

3
Prof. Tudor Lavinia-Iulia
Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir”, Oneşti