EPOCA MODERNĂ

Revoluţia de la 1848

Anul 1848 a fost marcat de izbucnirea unor mişcări revoluţionare care s-au declanşat la
Paris şi Viena, extinzându-se cu repeziciune în toată Europa.

 Situaţia Ţărilor Române

Transilvania se afla sub stăpânire............................... . Ţara Românească şi Moldova sub

suzeranitate .......................... (stat cu guvern propriu, dar fără o autonomie deplină) şi
protectorat ...................(stat aflat în dependenţa statului protector). Revoluţionarii români
cereau libertate şi egalitate în drepturi, desfiinţarea iobăgiei, înfiinţarea gărzii civice,
libertatea cuvântului şi al tiparului.

 Revoluţia în Transilvania

În Transilvania, revoluţia a început printr-o mare adunare populară la ............., la 3 mai

1848, pe Câmpia ......................... Revoluţionarii de aici urmăreau să obţină şi drepturi politice
pentru naţiunea română: desfiinţarea iobăgiei şi limba română să devină limbă oficială în
Transilvania. Revoluţia română a intrat în conflict cu cea maghiară, care urmărea anexarea (=
a alipi cu forţa) provinciei la ........................... şi neacordarea drepturilor pentru români. Deşi
înfrânţi, românii din Transilvania au obţinut din partea puterii de la Viena recunoaşterea lor ca
naţiune cu drepturi politice egale cu ale maghiarilor, saşilor şi secuilor.

 Avram Iancu – „Crăişorul Munţilor”

Unul dintre conducătorii revoluţiei din Transilvania a fost Avram Iancu. El a organizat
rezistenţa armată în zona Munţilor ......................, unde trăiau................, ţărani dârji şi tenaci.
După înfrângerea revoluţiei, Iancu s-a depărtat de lume, în M-ţii Apuseni. Cum românii nu
primiseră drepturi elementare, Iancu a refuzat decoraţia primită din partea
împăratului ......................., Francisc Iosif. Astfel, în 1852, la vizita împăratului în M-ţii
Apuseni, a refuzat să îl întălnească pe acesta. A murit în 1872. A fost înmormântat
la ................., sub gorunul lui ...................... .

 Urmările revoluţiei

Înfrângerea revoluţiei în Ţările Române a dus la înăsprirea regimului habsburgic în

Transilvania, în timp ce în Ţara Românească şi Moldova autonomia a fost restrânsă şi mai
mult, cele două ţări pierzându-şi dreptul de a-şi mai alege singure domnul.

Temă:-învăţaţi lecţia;
-memoraţi şi cântaţi „Marşul lui Iancu”;
-citeşte lectura din caietul special p. 153;
-caută şi alte informaţii despre viaţa şi activitatea lui Avram Iancu.
MARŞUL LUI IANCU

Astăzi cu bucurie românilor veniţi,

Pe Iancu în câmpie cu toţi să–l însoţiţi,
Spălaţi armele voastre, de grabă s-alergaţi,
Din locurile noastre pe duşman s-alungaţi.

Iancule mare, bravule tare,

Cu noi să fii,
Tu însoţeşte şi însufleţeşte,
Pe ai tăi fii.

Optzeci de oi despoaie şi în frigări le pun,

De fluier şi cimpoaie pădurile răsun.
Românii se adună pe lâng–un mare foc,
Şi Iancu ospătează cu dânşii la un loc.

Iancule mare, bravule tare,

Cu noi să fii,
Tu însoţeşte şi însufleţeşte,
Pe ai tăi fii.

Sunt gata, stau cu toţii, să se coboare-n văi,

Să izgonească hoţii şi–ai neamului călăi.
Iancu mergea-nainte, pe–un cal cu aprig curs,
Şi peste-mbrăcăminte purta piele de urs.

Cine stă-n cale, Iancule mare,

Şi brav român,
Fulger şi trăznet peste–a lui creştet,
De la români.