AVRAM IANCU

Cine / Ce a fost?
 avocat şi cărturar luminat născut la Vidra, în
Munţii Apuseni;
 cel mai important revoluţionar din Transilvania în
Revoluţia Paşoptistă de la 1848;

Cauzele revoluţiei :
 dominaţia Imperiului Habsburgic;
 lipsirea țăranilor de drepturi şi libertăţi.

Faptele sale :
 a organizat Marea Adunare Populară de la Blaj pe Câmpia Libertăţii;
 a cerut : -drepturi egale pentru toţi locuitorii ţării;
- împroprietărirea ţăranilor;
- unirea într-un singur stat.
 a luptat împotriva austriecilor şi ungurilor, dar până la urmă a fost
învins;
 s-a retras dezamăgit în Munţii Apuseni, cutreierându-i şi cântând din
fluier;
 a fost înmormântat la Ţebea sub un gorun, ,,Gorunul lui Horea’’.

Urmările revoluţiei :
 a întărit dorinţa românilor de a trăi într-un singur stat, ceea ce a dus
la Unirea de la 1859 şi la câştigarea independenţei de la 1877.

Alţi reprezentanţi ai revoluţiei de la 1848 :

 în Moldova : Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Gh.Asachi;
în Ţara Românească : Nicolae Bălcescu
TEXT PRELUAT

,,Românii din Transilvania, ca şi alte naţiuni dominate de Imperiul

Habsburgic, erau lipsiţi de numeroase drepturi şi libertăţi. Astfel că, la 15
mai 1848, peste 40 000 de mii de români s-au adunat la Blaj, pe Câmpia
Libertăţii, cerând: recunoaşterea naţiunii române, împroprietărirea
ţăranilor cu pământ şi drepturi egale cu celelalte naţiuni din Transilvania.
În fruntea mulţimii se afla Avram Iancu, avocat şi cărturar luminat, născut
la Vidra, în Munţii Apuseni.
Atunci, Avram Iancu care era cel mai important revoluţionar din
Transilvania şi având un talent militar deosebit, i-a organizat pe moţi după
modelul armatelor romane. În urma confruntărilor eroice dintre români şi
luptătorii unguri şi austrieci Avram Iancu reuşeşte să păstreze controlul
asupra Munţilor Apuseni, dar până la urmă, armata imperială preia
controlul.
Dezamăgit fiind de finalul revoluţiei, Avram Iancu se retrage în
Munţii Apuseni cutreierându-i şi alinându-şi durerea sufletească cântând
din fluier, fiind astfel numit cu drag şi admiraţie de câtre toţi românii
,,Crăişorul Munţilor’’.
A murit în 1872 la Baia de Criş şi a fost înmormântat la Ţebea, sub un
gorun numit ,,Gorunul lui Horea’’.
În ciuda înfrângerii, Revoluţia de la 1848, numită şi Revoluţia
Paşoptistă, a întărit dorinţa românilor de a trăi liberi şi uniţi în cadrul
aceluiaşi stat.
La această revoluţie au mai participat şi alţi cărturari, cum ar fi :
Nicolae Bălcescu, C.A.Rosetti, I.C.Brătianu – în Ţara Românească şi Mihail
Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi – în Moldova.’’