Istoria Românilor

!
storia romanilor
De la Wikipedia, enciclopedia libera
Salt la: Navigare, cautare

Acest articol se refera la istoria
romanilor, ca grup etnic. Pentru
istoria teritoriului Romaniei de
astazi, vede[i !storia Romaniei. n
articol se realizeaza doar o sinteza a
fiecarei perioade istorice, detalii in
articolele separate (vezi legaturile in
cutia de langa).
Prin istoria romanilor se in[elege, in
mod conven[ional, istoria poporului
(grupului etnic) roman, de la formarea
acestuia pana la epoca contemporana a
secolului XX!.

Cuprins
|ascunde|
O 1 Originea romnilor
O 2 Statele medievale romnesti
O 3 Renasterea national a Romniei
O 4 Rzboiul de independent (1877-
1878)
O Regatul Romniei
O Romnia n al Doilea Rzboi Mondial
O 7 Comunismul n Romnia si RSS
Moldoveneasc
O 8 Statele moderne Romnia si
Republica Moldova
O Vezi si
O 10 Legturi externe
riginea romnilor
!entru detalii, vezi: originile romnilor.
"riginea romanilor este un subiect de dezbatere istoriografica i singurul
consens care exista la ora actuala, este ca ei descind din popula[iile de limba
romanica din bazinul Dunarii de ]os, formate la nord de Linia ]irecek
(devreme ce la sud de aceasta, domnea elenismul). Raritatea izvoarelor

cest articol face parte
din seria !storia romanilor
Preistoria pe teritoriul Romaniei
Dacia
Razboaiele dacoromane
Dacia romana

"riginile romanilor

Perioada principatelor
Noldova
]ara Romaneasca
Transilvania
Epoca Fanariota

Renaterea na[ionala
Regulamentul "rganic
Revolu[ia romana de la 1848

Principatele Unite
Razboiul de independen[a

Regatul Romaniei
Primul razboi mondial
Al doilea razboi mondial

Comunismul
R.P.Romania
R.S.Romania
RSS Noldoveneasca

Republica Noldova
Romania contemporana

istorice cu privire la teritoriul respectiv in mileniul !, contextul tulbure al
perioadei migra[iilor i contextul politic al secolelor X!X i XX cand sau
inmul[it studiile despre acest subiect, au condus la teorii opuse privind
formarea poporului roman.
Sau postulat dea lungul timpului origini :
O exclusiv nord-dunrene, din populatia Daciei Traiane, complet romanizat n
momentul retragerii Aureliene, n aceast ipotez populatiile romanice sud-
dunrene provenind din migratii pornite din Dacia ;
O exclusiv sud-dunrene, din populatia Moesiei, n aceast ipotez populatiile
romanice nord-dunrene provenind din migratii pornite n Evul Mediu
timpuriu din Srbia, Bulgaria sau Macedonia spre teritoriul actual al
Romniei ;
O att nord-dunrene ct si sud-dunrene, din populatia romanic de pe ambele
maluri ale Iluviului, diIerenta ntre dialectele nord-dunrene si cele sud-
dunrene explicndu-se n aceast ipotez nu prin migratii, ci prin continuarea
procesului de romanizare la sud de Dunre si dup secolul al III-lea, acest
proces Iiind urmat de unul de elenizare partial dup secolul al V-lea, pe cnd
la nord de Dunre, se producea cu precdere un proces de slavizare.
Dincolo de problemele tiin[ifice reale, care merg pana la controversele
fundamentale dintre istoricii colilor de la viena i de la Toronto, multe studii
au fost motivate de controversa politica privind intaietatea istorica a romanilor
in teritoriile norddunarene revendicate, apoi ob[inute de Romania (indeosebi
in Transilvania, intre romani i maghiari), sau existen[a lor, anterior slavilor, in
teritoriile suddunarene apar[inand astazi statelor slave balcanice.
Prima men[iune certa a popula[iilor romanice orientale se gasete cronicile lui
Theofilact din Simocatta, datand din anul S87 (episodul cu expresia Torna,
torna, fratre!).
La mijlocul secolului al !Xlea, pe teritoriul Romaniei de azi este men[ionat
poporul v.n.nd.r. (N.nd.r.), un neam numeros, cretin, provenind din Rum.
Primele men[iuni despre romani sub exonimul de vlahi (blachi) apar in
coronicile bizantine din secolul al Xlea, stela din Cothland fiind un argument
destul de puternic pentru prezen[a lor la nordul Dunarii in secolul al X!lea.
Secolul al X!!lea aduce atestari ale exonimului i la nord i la sud de fluviu.
Endonimul de romani (cf. roman) este atestat pentru prima data de scrisoarea
lui Neacu la inceputul secolului al Xv!lea dar este general acceptat ca el a
fost intotdeauna folosit de acetia. Exista specula[ii cum ca numele ducelui
Ramunc al vlahilor men[ionat din Cantecul Nibelungilor iar avea originiea in
endonimul roman.
$9a9ele medievale romne9i
!entru detalii, vezi: Statele medievale romnesti.

Frontul Antiotoman - principalele btlii

Trile romne, 13
n secolul al X!!!lea au fost create cateva mici forma[iuni prestatale
romaneti, urmand ca abia in secolul X!v sa se formeze principatele Noldovei
i ]arii Romaneti, ce aveau sa lupte contra !mperiului "toman, care a cucerit
Constantinopolul in 14S3. Pana in 1S41, intreaga Peninsula Balcanica i mare
parte din Ungaria au devenit provincii turceti. Noldova, ]ara Romaneasca i
Transilvania au ramas autonome, dar sub suzeranitate otomana.
Cucerirea ungara a Transilvaniei a inceput spre mijlocul secolului X, fiind
incheiata in secolul X!!. Un aport important in procesul ocuparii Transilvaniei l
au avut secuii. n secolul X!!, Transilvania se incearca organizarea unui
Principat (in 1111 este atestat in izvoare Nercurius Princeps Ultra Silvanus
supus Regatului Ungar, dar organizarea definitiva este cea de voievodat ( in
1176 este atestat primul voievod al Transilvaniei, Leustachius voievod.
ncepand cu secolul X!! i in secolul X!!! regii Ungariei au colonizat in
Transilvania germani, evoca[i in izvoare sub numele hospites i cunoscu[i sub
denumirea generica de sai.
n anul 1600, cele trei principate romane au fost unite cu succes de voievodul
Nihai viteazul, dar uniunea a fost dizolvata dupa asasinarea lui Nihai, un an
mai tarziu, la ordinul generalului Basta.
La sfaritul secolului Xv!!, Ungaria i Transilvania au devenit parte a
!mperiului Austriac (Habsburgic), dupa infangerea turcilor. Austriecii, la randul
lor, iau extins rapid imperiul: n 1718 o importanta parte a ]arii Romaneti,
numita "ltenia, a fost incorporata in !mperiul Austriac, fiind inapoiata in 1733.
n 177S, !mperiul Austriac a ocupat nordvestul Noldovei, denumit mai tarziu
Bucovina, in timp ce jumatatea de est a principatului (numita Basarabia) a
fost ocupata in 1812 de Rusia.
Rena9erea naJional a Romniei

Romnia nainte de 1878
!entru detalii, vezi: Renasterea national a Romniei.
Ca in majoritatea [arilor europene, anul 1848 a adus revolu[ia in Noldova,
]ara Romaneasca i Transilvania. ]elurile revolu[ionarilor independen[a
completa pentru primele doua i emanciparea na[ionala pentru cel deal
treilea principat au ramas neindeplinite, dar au fost bazele evolu[iilor
urmatoare. De asemenea, revolta a ajutat popula[ia celor trei principate sai
recunoasca unitatea limbii i intereselor lor.
O IstoriograIia revolutiei romne de la 1848-184 din Transilvania
Delega[ii Adunarilor Adhoc au profitat de sus[inerea lui Napoleon al !!!lea i
de fragilitatea puterii otomane si ambiguitatea din textul Conven[iei de la
Paris din 18S8, alegandul in 18S3 pe Alexandru !oan Cuza ca Domn al
Principatelor ]arii Romaneti i Noldovei, iar apoi al Principatelor UN!TE. De la
1862 al Romaniei!
O Aniversarea a 0 de ani de la Revolutia de la 1848 din Transilvania n
'Tribuna poporului de la Arad
Rzboiul de independenJ (1877-1878)
!entru detalii, vezi: Rzboiul de independent (1877-1878).

Romnia 1878-113
n 1866 prin[ul german Carol de HohenzollernSigmaringen a fost proclamat
Domn pentru a asigura sprijinul german pentru ob[inerea independen[ei. n
1877 Carol a condus for[ele armate romane intrun razboi de independen[a
plin de succes, ulterior fiind incoronat Rege al Romaniei in 1881.
Participarea Romaniei la razboiul din 18771878 i cucerirea independen[ei de
stat a insemnat egalitatea juridica cu toate statele suverane, avand o adanca
semnifica[ie morala pentru ca a ridicat contiin[a na[iunii romane libere i a
permis realizarea in perspectiva, atunci cand istoria a permiso, a Narii Uniri
de la 1318. Nu mai pu[in important a insemnat eliberarea altor popula[ii
balcanice de sub domina[ia otomana, contribuind decisiv la evolu[ia acestora
ca state moderne intro epoca de afirmare a spiritului na[ional.
Rega9ul Romniei
!entru detalii, vezi: Regatul Romniei.

Romnia interbelic (118-140)
Noul stat, aflat la confluen[a !mperiilor "toman, AustroUngar i Rus, cu
vecini slavi pe trei par[i, aspira la vest, in principal la Fran[a, pentru modelele
sale culturale, educa[ionale i administrative. n 1316 Romania a intrat in
Primul Razboi Nondial, de partea Antantei. La sfaritul razboiului, !mperiile
AustroUngar i Rus au disparut, corpurile reprezentative create in
Transilvania, Basarabia i Bucovina au ales unirea cu Romania, rezultand
Romania Nare.
Najoritatea guvernelor romane dinaintea celui deal Doilea Razboi Nondial au
pastrat forma, dar nu i substan[a unei monarhii constitu[ionale liberale.
Nicarea na[ionalista aproape mistica Carda de Fier, a devenit un factor politic
major in exploatarea fricii de comunism i resentimentul pretinsei domina[ii
straine i mai ales evreieti asupra economiei. n 1338, pentru a preveni
formarea unui guvern ce avea sa includa membri ai acestei micari, Regele
Carol al !!lea a destituit guvernul i a instituit o dictatura regala de scurta
durata. El a fost silit sa abdice la 6 septembrie 1340, ca urmare a pierderilor
teritoriale suferite de Romania in acelai an. n locul lui a venit la tron regele
Nihai !, care a lasat conducerea marealului !on Antonescu.
Romnia n al Doilea Rzboi Mondial

Romnia 140-141

Romnia 141-144
!entru detalii, vezi: Romnia n al Doilea Rzboi Mondial.
n final, in 1340, Romania a pierdut teritorii atat in est cat i in vest: in iunie
1340, dupa ce a inaintat un ultimatum Romaniei, Uniunea Sovietica a anexat
Basarabia, Bucovina de nord i ]inutul Her[a. Doua treimi din Basarabia au
fost combinate cu Transnistria (o mica parte din URSS), pentru a forma RSS
Noldoveneasca. Bucovina de Nord i sudul Basarabiei au fost oferite RSS
Ucraineane.
ntre 1341 i 1344, generalul !on Antonescu conduce [ara ca dictator militar
(conducator).
Prin Dictatul de la viena, Romania este nevoita in august 1340 sa cedeze
Ungariei partea de nord a Transilvaniei in schimbul garan[iilor de securitate
germanoitaliene. De asemenea, prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie
1340, sudul Dobrogei (Cadrilaterul) a fost cedat Bulgariei. Pentru a recupera
teritoriile ocupate de URSS, Romania a intrat in cel deal doilea razboi mondial
de partea Axei in iunie 1341.
La 23 august 1344, o lovitura de stat data de Regele Nihai, cu sprjinul
partidelor istorice i al armatei, a rasturnat dictatura lui Antonescu i a pus
armata Romaniei de partea Alia[ilor, grabind astfel cu circa 6 3 luni sfaritul
celui de al doilea razboi mondial. Romania a luptat greu in bataliile cu
germanii din Transilvania, Ungaria, Austria i Cehoslovacia, situinduse pe
locul 4 in ceea ce privete efectivele armate angajate in lupta, aportul concret
adus Alia[ilor i rezultatele ob[inute pentru victoria asupra fascismului. Regelui
Nihai ! i sa acordat de catre guvernul sovietic ordinul "victoria",
recunoscaduse, in acest fel, meritul Romaniei in contribu[ia la victoria
alia[ilor. n acest sens, drept o recunoatere deplina a meritelor Romaniei,
Fran[a avea sa ceara acordarea [arii noastre a statutului de cobeligeranta.
URSS, chiar daca a recunoscut realele merite ale Romaniei, avea sa se opuna
acordarii acestui drept [arii noastre.
La sfaritul celui deal doilea razboi mondial, nordul Transilvaniei a revenit
Romaniei, dar Bucovina de nord, Basarabia, ]inutul Her[a i sudul Dobrogei
(Cadrilaterul) au fost pierdute pe nedrept. RSS Noldoveneasca a devenit
independenta abia in 1331, sub numele de Republica Noldova.
Comunismul n Romnia i R$$ Moldoveneasc

Basarabia n 14

Romnia n 17
!entru detalii, vezi: Eroare: Formatul trebuie s con(in cel pu(in un articol,
Comunismul n Romnia, Revolutia romn din 18, RSS Moldoveneasc, si Istoria
Uniunii Sovietice (18-11).
La mai pu[in de 3 ani dupa ce trupele sovietice ocupa Romania (in 1347),
regele Nihai ! este for[at sa abdice i e proclamata Republica Populara
Romana, stat comunist.
La inceputul anilor 1360, guvernul comunist roman a inceput sai afirme o
anumita independen[a fa[a de Uniunea Sovietica. Ceauescu a devenit
preedintele Partidului Comunist Roman in 136S i ef al Statului in 1367.
Denun[area ceauista a invaziei sovietice a Cehoslovaciei din 1368 i o
relaxare scurta in represiunea interna a ajutat la crearea unei imagini pozitive
a dictatorului, atat in vest, cat i acasa. Sedui de politica straina
"independenta" a lui Ceauescu, liderii vestici au fost pe punctul de a se
revolta contra unui regim care a devenit la sfaritul anilor 1370 foarte aspru,
despotic i capricios. Creterea economica rapida antrenata de creditele
externe a lasat loc incetincet unei austerita[i rastalmacite i represiunii
politice severe.
Conducerea lunga de cateva decade a Preedintelui Nicolae Ceauescu a
devenit din ce in ce mai crunta in anii 1380.
Dupa prabuirea comunismului in restul Europei de Est, spre sfaritul verii lui
1383, un protest de la mijlocul lui decembrie din Timioara a crescut intro
revolta populara raspandita pe intreg teritoriul [arii contra regimului ceauist.
!on !liescu a devenit preedinte pe 22 decembrie. Ceauescu a fost arestat
imediat, i, dupa un proces inscenat, a fost executat impreuna cu so[ia sa pe
2S decembrie, in ziua de Craciun. Peste 1.S00 de pesoane au fost ucise in
luptele de strada dintre armata i popula[ie. " coali[ie de guvernare
improvizata, Frontul Salvarii Na[ionale (FSN), sa instalat la putere i a
proclamat restaurarea democra[iei i a liberta[ii. Partidul Comunist a fost
interzis prin lege, iar cele mai importante masuri nepopulare ale lui
Ceauescu, precum interzicerea avortului i a contracep[iei, au fost abrogate.
$9a9ele moderne Romnia i Republica Moldova
Romnia ncepnd cu 18, si Republica Moldova dup independent.
Alegerile parlamentare i preziden[iale au avut loc pe 20 mai 1330. Concurand
cu Partidele Na[ional ]aranesc i Na[ional Liberal, !on !liescu, un fost activist
comunist, a catigat 8S din voturi. FSN a primit doua treimi din scaunele
Parlamentului, a numit un profesor universitar, Petre Roman, ca primminstru
i a inceput reformele pentru o pia[a libera.
De vreme ce noul guvern era inca format in mare parte din foti comuniti,
anticomunitii au protestat in Pia[a Universita[ii, Bucureti in aprilie 1330.
Doua luni mai tarziu, "huliganii" au fost impratia[i brutal de catre minerii din
valea ]iului, chema[i de Preedintele !liescu. Ninerii au atacat Universitatea,
!nstitutul de Arhitectura "!on Nincu", precum i sediile i casele liderilor
opozi[iei. Este clar ca actiunea minerilor a fost orchestrata din umbra de !on
!liescu si aparatul sau represiv. Cuvernul lui Petre Roman a cazut la sfaritul
lui septembrie 1331, cand minerii sau intors la Bucureti pentru a cere salarii
mai mari. Un tehnocrat, Teodor Stolojan sa oferit sa conduca un guvern
interimar, pana la venirea alegerilor.
" noua Constitu[ie democratica a fost proiectata de Parlament i adoptata
dupa un referendum popular. n alegerile na[ionale din 1332, !on !liescu ia
catigat dreptul la un nou mandat, al doilea. Cu sprijin parlamentar de la
partidele parlamentare na[ionaliste PUNR i PRN i fostul partid comunist
PSN, a fost format un guvern tehnocrat in noiembrie 1332, sub primminstrul
Nicolae vacaroiu, un economist. Cuvernarea 13321336 a fost marcata de
scandaloase privatizari i fraude din partea puterii politice de la acea vreme,
care au dus practic la innapoierea economica i stoparea progresului i a
reformelor necesare la acel moment.
Emil Constantinescu din coali[ia electorala Conven[ia Democrata Romana
(CDR) la invins in 1336 pe preedintele !liescu, dupa un al doilea scrutin i l
a inlocuit la efia statului. victor Ciorbea a fost numit primministru. Ciorbea a
ramas in aceasta func[ie pana in martie 1338, cand a fost inlocuit de Radu
vasile (PN]CD) i mai tarziu de Nugur !sarescu, dar in alegerile din 2000
Partidul Social Democrat (PSD) i !liescu au catigat din nou, al treilea mandat
de presedinte fortand constitutia, iar Adrian Nastase a fost numit prim
ministru.
n 2002, Romania a fost invitata sa adere la "TAN. n acelai an, Uniunea
Europeana a confirmat sprijinul puternic fa[a de scopul [arii de a adera in
2007. Totui, mai raman de efectuat multe reforme de restructurare a
economiei, inainte ca Romania sai poata atinge scopul.
n 2004, alegerile lau dat invingator pe Traian Basescu in func[ia de
Preedinte al [arii, in fruntea unei coali[ii formate din PNL i PD, alaturi de
UDNR i PUR (ulterior Partidul Conservator), iar cu func[ia de Primministru al
Cuvernului Romaniei, a fost desemnat Calin Popescu Tariceanu. Partidul
Conservator sa retras ulterior de la guvernare. n aprilie 2007, Partidul
Democrat a fost scos de la guvernare, noul guvern Tariceanu, din care fac
parte doar minitri din partea PNL i UDNR, a depus juramantul la S aprilie
2007, fiind sprijinit in Parlament de Partidul Na[ional Liberal, de Uniunea
Democrata a Naghiarilor din Romania, precum i de Partidul Social Democrat.
%omania

Pagina ,Romania" trimite aici. Pentru alte sensuri vede[i Romania
(dezambiguizare)
%omania

Drapel Stema

!mn na[ional: Deteaptate, romane!

Amplasarea %omaniei (verde inchis):
- in cadrul Europei (verde deschis i gri inchis)
- in cadrul Uniunii Europene (verde deschis)
Capitala
Bucureti
442S N
2606 E/ 44.417, 26.1
Limbi oficiale romana
Limbile minorita[ilor mari maghiara, romani
Etnonim
roman, romanca,
romani
Sistem politic
republica unitara
semipreziden[iala
Preedinte Traian Basescu
PrimNinistru Emil Boc
!ndependen[a
fa[a de !mperiul
"toman
declarata 3 mai 1877 (Sv)
recunoscuta 13 iulie 1878
derare UE 1 ianuarie 2007
Suprafa[a
Total
238 331 km (locul
82)
Apa () 3
#opula[ie
Estimare 2008
22 246 862 (locul
S0)
Recensamant 2002 21 680 374
Densitate 33/km (locul 104)
#!B (PPC) estimari
Total
24S,847 miliarde
USD (locul 41)
Pe cap de locuitor
11 400 USD (locul
64)
#!B (nominal) estimari 2007
Total
16S,383 miliarde
USD (locul 38)
Pe cap de locuitor 7637 USD (locul S8)
Cini (2003) 31 (mediu)
!DU (200S)
0,813 (ridicat) (locul
60)
Noneda leu
Fus orar EET (UTC+2)
vara ("Dv) EEST (UTC+3)
Domeniu
!nternet
.ro
1

#refix telefonic +40
1: Se poate folosi i domeniul .eu, intrucat Romania face
parte din Uniunea Europeana.

%omania este o [ara situata in sudestul Europei Centrale, pe cursul inferior
al Dunarii, la nord de peninsula Balcanica i la [armul nordvestic al Narii
Negre.
|1]
Pe teritoriul ei este situata aproape toata suprafa[a Deltei Dunarii i
partea sudica i centrala a Nun[ilor Carpa[i. Se invecineaza cu Bulgaria la sud,
Serbia la sudvest, Ungaria la nordvest, Ucraina la nord i Republica Noldova
la est, iar [armul Narii Negre se gasete la sudest.
Dea lungul istoriei, diferite por[iuni ale teritoriul de astazi al Romaniei au fost
in componen[a sau sub administra[ia Daciei, !mperiului Roman, !mperiului
"toman sau a celui Austriac. Ca stat suveran, Romania a aparut in 18S3 prin
unirea dintre ]ara Romaneasca i Noldova condusa de Alexandru !oan Cuza i
a fost recunoscuta independenta 13 ani mai tarziu. n 1318, Romaniei i sau
alipit Transilvania, Bucovina i Basarabia, insa Romania Nare a fost distrusa la
sfaritul celui de al Doilea Razboi Nondial, atunci cand U.R.S.S. a ocupat
Basarabia i Bucovina de nord, iar Romania a semnat Pactul de la varovia.
La momentul destramarii Uniunii Sovietice i a inlaturarii regimului comunist
instalat in Romania (1383), [ara a ini[iat o serie de reforme economice i
politice. Dupa un deceniu de probleme economice, Romania a introdus noi
reforme economice de ordin general (precum cota unica de impozitare, in
200S) i a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.
Romania este o republica semipreziden[iala. Este a noua [ara dupa suprafa[a
teritoriului (238 331 km) i a aptea dupa numarul popula[iei (peste
22 milioane locuitori)
|2]
dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala
[arii, Bucureti, este i cel mai mare ora al ei i al aselea ora din UE dupa
popula[ie (1,3 milioane locuitori). n 2007, oraul Sibiu a fost ales Capitala
Europeana a Culturii
|3]
. Romania este membru al NAT" (din 23 martie 2004),
al Uniunii Latine, al Francofoniei i al "SCE.
Cuprins
O 1 Etimologie
O 2 Istorie
4 2.1 Dacia si Imperiul Roman
4 2.2 !erioada principatelor si Epoca Ianariot
4 2.3 Unirea si Regatul Romniei
4 2.4 Romnia comunist
4 2. Romnia dup 18
O 3 GeograIie
4 3.1 RelieI
4 3.2 Faun si Ilor
4 3.3 Clim
O 4 DemograIie
4 4.1 Religie
4 4.2 Educatie
4 4.3 Aglomerri urbane
O !olitic
4 .1 Relatiile externe
4 .2 Administratie
O Economie
4 .1 Transport
4 .2 Turism
O 7 Cultur
4 7.1 Art
4 7.2 Stiint si cinematograIie
4 7.3 !atrimoniul Mondial
O 8 Armat
4 8.1 Dotri
4 8.2 Istoric
O Sport
4 .1 Oin
4 .2 Fotbal
4 .3 Alte sporturi si JO
O 10 ReIerinte
O 11 Legturi externe
E9imologie
!entru detalii, vezi: etimologia termenilor ,romn si ,Romnia.
Numele de ,Romania" provine de la ,roman", cuvant derivat din latinescul
,romanus".
|4]

Cel mai vechi indiciu referitor la existen[a numelui de ,roman" ar putea fi
con[inut de Cantecul Nibelungilor: ,Ducele Ramunch din [ara valahilor/cu
apte sute de luptatori alearga in intampinarea ei/ca pasarile salbatice, ii
vedeai galopand".
|S]
,Ramunch" ar putea fi o translitera[ie a numelui ,Roman"
reprezentand in acest context un conducator simbolic al romanilor.
|6]

Scrisoarea lui Neacsu
Cele mai vechi atestari documentare ale termenului de ,ruman/roman"
cunoscute in mod cert sunt con[inute in relatari, jurnale i rapoarte de
calatorie redactate de umaniti renascentiti din secolul al Xv!lea care, fiind
in majoritate trimii ai Sfantului Scaun, au calatorit in ]ara Romaneasca,
Noldova i Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico noteaza in 1S34, ca
valahii ,se numesc romani".
|7]
Francesco della valle scrie in 1S32 ca valahii
,se denumesc romani in limba lor". Nai departe, el citeaza chiar i o scurta
expresie romaneasca: ,Sti rominest?".
|8]
Dupa o calatorie prin ]ara
Romaneasca, Noldova i Transilvania Ferrante Capecci relateaza prin 1S7S ca
locuitorii acestor provincii se numesc pe ei inii ,romani" (,romanesci").
|3]

Pierre Lescalopier scrie in 1S74 ca cei care locuiesc in Noldova , ]ara
Romaneasca i cea mai mare parte a Transilvaniei, ,se considera adevara[i
urmai ai romanilor ii numesc limba romanete, adica romana".
|10]

Narturii suplimentare despre endonimul de ,ruman/roman" furnizeaza i
autori care au venit in mod prelungit in contact direct cu romanii. Astfel
umanistul sas ]ohann Lebel relateaza in 1S42 ca ,romanii.se numesc pe ei
inii Romuini".
|11]
!storicul polonez "richovius (StanisIaw "rzechowski)
scrie in 1SS4 ca romanii ,se numesc pe limba lor romini dupa romani, iar pe
limba noastra (poloneza) sunt numi[i valahi, dupa italieni"
|12]
in timp ce
primatul i diplomatul ungar Anton verancsics scrie in 1S70 ca ,romanii se
numesc romani",
|13]
iar eruditul maghiar transilvan Nartinus Szent!vany
citeaza in 1633 expresii romaneti ca: ,Sie noi sentem Rumeni" i "Noi sentem
di sange Rumena".
|14]

Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu men[iunea
,rumanesc" este con[inuta de unele versiuni ale operei Cetica de !ordanes:
,...Sclavini a civitate nova et Sclavino %umunense et lacu qui appellantur
Nursianus...".
|1S]
Denumirea ,%umunense" constituie o translitera[ie
latinizanta a unei pronun[ii slave pentru ,rumanesc". Dei men[iunea Sclavino
Rumunense sa dovedit a fi apocrifa, ea fiind o interpolare ulterioara in textul
lui !ordanes, relevan[a ei istorica ramane considerabila, interpolarea neputand
fi mai tarzie de secolele al XX!lea.

O hart ipotetic a Rumaniei (Romnia) din 18, de Cezar Bolliac
Cea mai veche atestare documentara cunoscuta a numelui de [ara este
Scrisoarea lui Neacu din 1S21, ce con[ine men[iunea cra rumSnskS
(]eara Rumaneasca).
Niron Costin insista asupra denumirii de roman, adica roman" ce o poarta
romanii din Principatele Romane.
|16]
La fel, Constantin Cantacuzino explica pe
larg in !storia ]arii Rumaneti originile i semnifica[ia denumirii de roman,
romanesc" data ]arilor Romane.
|17]
Dimitrie Cantemir denumete in mod
sistematic toate cele trei Principate locuite de romani ca ,]ari Romaneti".
|18]

Termenul de Romania" in accep[iunea sa moderna este atestat documentar
in a doua decada a secolului al X!Xlea.
|13]

Pana in secolul al X!Xlea au coexistat pentru spa[iul dintre Nistru i Tisa
denumirile de ,Rumania" i ,Romania", precum i endonimul ,rumani" alaturi
de ,romani", forma scrisa cu "u'" fiind predominanta.
|20]
Din termenul
,ruman" sa format la finele secolului Xv!!! exonimul modern a poporului
roman i a statului roman in cazul principalelor limbi europene:
,Rumanen/Rumanien" (germana), ,Roumains/Roumanie" (franceza),
,Rumanians/Rumania" (denumirea invechita din engleza), ,Rumuni/Rumunija"
(in sarba, totui, in cazul romanilor timoceni sa pastrat exominul de ,vlahi",
vechiul exomin al tuturor romanilor
|21]
, pana in ziua de azi, chiar daca se
autodefinesc in limba materna drept ,rumani"
|22]|23]
) etc. n ultimele decenii,
in mai multe limbi sa trecut la inlocuirea formei care deriva din "ruman" in
cea care deriva din "roman". Astfel, in limba engleza forma "Rumania" a fost
in locuita cu "Romania". n limba italiana denumirea "Rumania" a fost
inlocuita cu "Romenia", iar in limba portugheza se folosesc formele "Romenia"
(pentru a desemna statul roman) i "Romeno" pentru a desemna poporul
roman.
|24]

Is9orie
!entru detalii, vezi: istoria Romniei.
Prin istoria Romaniei se in[elege, in mod conven[ional, istoria regiunii
geografice romaneti, a popoarelor care au locuito precum i a statului
Roman modern. Una dintre cele mai dezbatute probleme din istoriografia
romaneasca, problema care de fapt indica insui drumul parcurs de aceasta,
este problema originilor.
|2S]|26]|27]|28]
Astfel, originile romanilor sunt disputate,
existand mai multe teorii.
|23]

Dacia i !mperiul %oman
Daci, si Dacia roman.
Se considera ca triburile creatoare ale culturii bronzului pe teritoriul Romaniei
apar[in grupului indoeuropean al tracilor.
|30]|31]|32]
Strabon in ,Ceografia"
men[iona ca ge[ii aveau aceeai limba cu tracii, iar dacii aceeai limba cu
ge[ii.
|33]
Totui, prima relatare despre ge[i apar[ine lui Herodot.
|34]|3S]

Cucerirea Daciei de catre romani conduce la contopirea celor doua culturi:
dacoromanii sunt stramoii poporului roman.
|36]
Dupa ce Dacia a devenit
provincie a !mperiul Roman sau impus elemente de cultura i civiliza[ie
romana, inclusiv latina vulgara care a stat la baza formarii limbii
romane.
|37]|38]|33]

Decebal
4umna ui Traian
Pe baza informa[iilor din inscrip[ia de la Dionysopolis
|40]|41]|42]
i de la
!ordanes, se tie ca sub stapanirea lui Burebista, ajutat de marele preot
Deceneu, sa format primul stat getodac.
|43]|44]
n anul 44 i.Hr., Burebista
este asasinat de unul dintre slujitorii sai.
|4S]
Dupa moartea lui, statul getodac
se va destrama in 4, apoi in S regate.
|46]
Nucleul statal se men[ine in zona
mun[ilor $ureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus i Coryllus.
|47]

Statul centralizat dac va atinge apogeul dezvoltarii sale sub Decebal.
|48]
n
aceasta perioada se men[in o serie de conflicte cu !mperiul Roman, o partea a
statului dac fiind cucerita in 106 d.Hr. de imparatul roman Traian.
|43]
ntre anii
27127S d.Hr. are loc retragerea aureliana.
|S0]

#erioada principatelor i Epoca fanariota
Statele medievale romnesti, si Epoca Ianariot.
n primul mileniu, peste teritoriul Romaniei au trecut valuri de popoare
migratoare: go[i in secolul !!! !v
|S1]
, hunii in secolul !v
|S2]
, gepizii in secolul
v
|S3]|S4]
, avarii in secolul v!
|SS]
, slavii in secolul v!!, ungurii in secolul !X,
pecenegii
|S6]
, cumanii
|S7]
, uzii i alanii in secolele X X!! i tatarii in secolul
X!!!.
n secolul al X!!!lea sunt atestate primele cnezate la sud de Carpa[i.
|S8]
Nai
apoi, in contextul cristalizarii rela[iilor feudale, ca urmare a crearii unor
condi[ii interne i externe favorabile (slabirea presiunii ungare i diminuarea
domina[iei tatarilor) iau fiin[a la sud i est de Carpa[i statele feudale de sine
statatoare ]ara Romaneasca (1310), sub Basarab ! i Noldova (13S3), sub
Bogdan !.
|48]
Dintre domnitorii ce au avut un rol mai important, pot fi aminti[i:
Alexandru cel Bun, $tefan cel Nare, Petru Rare i Dimitrie Cantemir in
Noldova, Nircea cel Batran, vlad ]epe i Constantin Brancoveanu in ]ara
Romaneasca i !oan de Hunedoara in Transilvania. ncepand cu sfaritul
secolului al Xvlea cele doua principate intra treptat in sfera de influen[a a
!mperiului "toman.

Alexandru Ioan Cuza
Transilvania, parte dea lungul Evului Nediu a Regatului Ungariei
|S3]
,
guvernata de voievozi, devine un principat de sine statator, vasal !mperiului
"toman din 1S26. La cumpana secolelor al Xv!lea i al Xv!!lea Nihai
viteazul domnete pentru o foarte scurta scurta perioada de vreme peste o
buna parte din teritoriul Romaniei de astazi.
|60]

n secolul al Xv!!!lea, Noldova i ]ara Romaneasca iau pastrat in
continuare autonomia interna, dar in 1711 i 1716 respectiv, incepe perioada
domnitorilor fanario[i,
|61]
numi[i direct de turci din randul familiilor nobile de
greci din Constantinopol. Prin incheierea pactului dualist in 1867, Transilvania
ia pierdut la scurta vreme resturile autonomiei sale politice, fiind inglobata
din punct de vedere politic i administrativ Ungariei.
|62]

Unirea i %egatul %omaniei
Renasterea national a Romniei, !rincipatele Unite ale Valahiei si Moldovei, si
Regatul Romniei.
Statul modern roman a fost creat prin unirea principatelor Noldova i
Nuntenia (sau ]ara Romaneasca), in anul 18S3, odata cu alegerea
concomitenta ca domnitor in ambele state a lui Alexandru !oan Cuza.
|63]|64]|6S]

Acesta a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coali[ie a
partidelor vremii, denumita i Nonstruoasa Coali[ie, Cuza fiind obligat sa
paraseasca [ara.
|66]
n 1877, Romania ii ob[ine independen[a iar in 1881,
Carol ! este incoronat ca Rege al Romaniei.
|67]
n 1313, Romania a intra in
razboi impotriva Bulgariei, la capatul caruia a ob[inut Cadrilaterul.
|68]|63]|70]
n
1314, regele Carol ! moare, rege al Romaniei devenind Ferdinand !.
|66]

n 1316 Romania a intrat in Primul Razboi Nondial de partea Antantei.
|71]
Dei
for[ele romane nu sau descurcat bine din punct de vedere militar, pana la
sfaritul razboiului, !mperiile Austriac i Rus sau dezintegrat, Adunarea
Na[ionala in Transilvania, i Sfatul ]arii in Basarabia i Bucovina iau
proclamat Unirea cu Romania,
|72]
iar Ferdinand sa incoronat rege al Romaniei
la Alba !ulia in 1322.
|73]
Tratatul de la versailles a recunoscut toate
proclama[iile de unire in conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de
Declara[ia celor 14 puncte ale preedintelui american Thomas Woodrow
Wilson.
|74]

n 1338, regele Carol al !!lea ii asuma puteri dictatoriale, insa noul regim nu
este sus[inut de catre guvern. Dupa semnarea Pactului RibbentropNolotov
din 1333, Romania este for[ata sa cedeze Ungariei o parte din Transilvania iar
Uniunii Sovietice Basarabia i Bucovina de Nord. De asemenea, la scurt timp,
Dobrogea de Sud este returnata Bulgariei. Confruntanduse cu inceputul
rebeliunii legionare, regele suspenda Constitu[ia Romaniei i il numete ca
primministru pe Ceneralul !on Antonescu. Aceasta, sprijinit de Carda de Fier,
cere regelui Carol al !!lea sa abdice in favoarea fiului sau, Nihai. Apoi,
Antonescu ii asuma puteri dictatoriale i devine ef de stat precum i
preedinte al consiliului de minitri. n 1341, ca aliat al Cermaniei, Romania
declara razboi Uniunii Sovietice.
|7S]

%omania comunista
!entru detalii, vezi: Romnia socialist.
La data de 23 august 1344, armata sovietica fiind deja in Noldova de nord
inca din luna martie, regele Nihai ii da acordul pentru inlaturarea prin for[a a
marealului Antonescu daca acesta va refuza semnarea armisti[iului cu
Na[iunile Unite.
|76]
n urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Nihai la
destituit i la arestat, iar Romania a trecut de partea Alia[ilor.
|76]

Revolutia romn din 18
La mai pu[in de 3 ani dupa ce trupele sovietice ocupasera Romania, in 1347,
regele Nihai ! este for[at sa abdice i e proclamata Republica Populara
Romana, stat comunist.
|77]
n 136S moare principalul lider comunist Cheorghe
CheorghiuDej, dupa care Romania intra intro perioada de schimbari.
|78]

Dupa o scurta lupta pentru putere, in fruntea partidului comunist a venit
Nicolae Ceauescu.
|78]
La inceputul anilor 1360, guvernul comunist roman a
inceput sai afirme o anumita independen[a fa[a de Uniunea Sovietica.
|73]

Ceauescu a devenit secretar general al Partidului Comunist Roman in 136S i
ef al Statului in 1367. Conducerea lunga de cateva decade a Preedintelui
Nicolae Ceauescu a devenit din ce in ce mai crunta in anii 1380.
|73]

%omania dupa 1383
Romnia dup 18, si Revolutia romn din 18.
Dupa caderea comunismului in tot restul Europei de Est, un protest inceput la
mijlocul lunii decembrie 1383 la Timioara sa transformat rapid intrun
protest na[ional impotriva regimului lui Ceauescu, inlaturandul pe dictator
de la putere.
|80]

" organiza[ie interimara formata din foste oficialita[i comuniste a preluat
controlul guvernului, iar !on !liescu a devenit preedintele provizoriu al [arii.
Noul guvern a revocat multe din politicile oprimante
|81]|82]|83]
i a inchis ca[iva
dintre conducatorii regimului comunist.

Din 2007, Romnia este membr a Uniunii Europene.
n mai 1330 sau organizat alegeri ale partidelor pentru legislatura i
preeden[ie. !liescu a fost ales preedinte, iar partidul sau, Frontul Salvarii
Na[ionale, a catigat controlul legislativ. Petre Roman a devenit primministru.
Alegerile insa nu au pus punct demonstra[iilor antiguvernamentale.
Dezlan[uirile minerilor au dus la demiterea guvernului Roman in septembrie
1331. n octombrie, fostul ministru de finan[e, Theodor Stolojan ia urmat lui
Roman ca primministru i a format un nou cabinet.
|84]
n alegerile na[ionale
din 1332, !on !liescu ia catigat dreptul la un nou mandat. Cu sprijin
parlamentar de la partidele parlamentare na[ionaliste PUNR, PRN i fostul
partid comunist PSN, a fost format un guvern in noiembrie 1332, sub prim
minstrul Nicolae vacaroiu.
|8S]

Emil Constantinescu din coali[ia electorala Conven[ia Democrata Romana
(CDR) la invins in 1336 pe preedintele !liescu, dupa un al doilea scrutin i l
a inlocuit la efia statului. victor Ciorbea a fost numit primministru. Ciorbea a
ramas in aceasta func[ie pana in martie 1338, cand a fost inlocuit de Radu
vasile i mai tarziu de Nugur !sarescu.
|8S]
Alegerile din 2000 au fost catigate
de PSD i !on !liescu, iar Adrian Nastase a fost numit primministru.
|86]
n
2004, alegerile lau dat invingator pe Traian Basescu in func[ia de Preedinte
al statului, in fruntea unei coali[ii formata din P.N.L. i P.D., alaturi de
U.D.N.R. i P.U.R., iar in func[ia de primministru a fost numit Calin Popescu
Tariceanu.
|87]

Din 2004 Romania este membru NAT", iar din 2007 a devenit membra a
Uniunii Europene.
|88]|83]
n urma alegerilor legislative din noiembrie 2008,
Partidul DemocratLiberal a ob[inut cele mai multe mandate, fiind urmat de
alian[a dintre PSD i PC, PNL i UDNR.
|30]
Ulterior se formeaza un guvern de
alian[a, intre PSDPC i PDL, condus in prezent de Emil Boc.
|31]

Geografie

SIinxul din Bucegi, aIlat pe platoul Muntilor Bucegi, la 221 metri altitudine,
msoar 8 metri n nltime si 12 metri n ltime.
!entru detalii, vezi: geograIia Romniei.
Teritoriul actual al Romaniei mai este numit i spa[iul carpatodanubiano
pontic, deoarece Romania se suprapune unui sistem teritorial european,
conturat dupa forma cercului Carpa[ilor Romaneti i a regiunilor limitrofe
impuse i subordonate complementar Carpa[ilor, fiind marginita in partea de
sud de fluviul Dunarea, iar in partea de est de Narea Neagra.
Pe Clob, Romania este situata in emisfera nordica, la intersec[ia paralelei 4S
latitudine nordica i meridianului de 2S longitudine estica, iar in Europa in
partea central sudestica la distan[e aproximativ egale fa[a de extremita[ile
continentului european.
|32]
Romania se invecineaza la nord cu Ucraina, grani[a
de sud este formata cu Bulgaria (o mare parte fiind frontiera acvatica, cu
Dunarea), in vest cu Ungaria, in sudvest cu Serbia, iar in est cu Republica
Noldova (formata in totalitate de Prut). Frontierele Romaniei se intind pe
31S0 km, din care 1876 km au devenit, in 2007, grani[e ale Uniunii Europene
(spre Serbia, Noldova i Ucraina), in timp ce cu Narea Neagra, grani[a
formata are o lungime de 134 km pe platforma continentala (24S km de
[arm). Suprafa[a Romaniei este de 238 331 km, la care se adauga
23 700 km din platforma Narii Negre.
%elief

Hart topograIic a Romniei
Relieful Romaniei este caracterizat prin patru elemente: varietate,
propor[ionalitate, complementaritate i dispunere simetrica, dat fiind numarul
mare de forme de relief, reparti[ia aproximativ egala a principalelor unita[i de
relief (3S mun[i, 3S dealuri i podiuri i 30 campii) i gruparea
reliefului.
|32]
Carpa[ii Romaneti se extind ca un inel, ce inchide o mare
depresiune in centrul [arii, cea a Transilvaniei.
|32]
Sunt mun[i cu altitudine
mijlocie, fragmenta[i, cu un etaj alpin, pauni alpine i intinse suprafe[e de
eroziune, a caror altitudine maxima se atinge in varful Noldoveanu, la 2 S44
de metri. Pe teritoriul Romaniei, Nun[ii Carpa[i au o lungime de 310 km.
|33]

La exterior Nun[ilor Carpa[i se afla un inel de dealuri - Subcarpa[ii i
Dealurile de vest - locurile cele mai populate,
|32]
datorita bogatelor resurse
de subsol (petrol, carbuni, sare) i condi[iilor favorabile culturii vi[eidevie i
pomilor fructiferi. n est i sud se extind trei mari podiuri (Noldovei,
Dobrogei i Cetic), dar i Podiul Nehedin[i, in timp ce in sud i vest se intind
doua mari campii, Campia Romana (ingustata spre est) i Campia de vest.
Delta Dunarii este cea mai joasa regiune a [arii, sub 10 m altitudine, cu
intinderi de mlatini, lacuri i stuf.
|32]
Ceva mai inal[ate sunt grindurile fluviale
i maritime (Letea, Caraorman, Saraturile) pe care se grupeaza satele de
pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numeroi oameni de tiin[a
ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel
Batran.
|34]
Delta Dunarii a fost introdusa in lista patrimoniului mondial al
UNESC" in 1331 ca rezerva[ie naturala a biosferei.
|3S]

Romania beneficiaza de toate tipurile de unita[i acvatice: fluvii i rauri, lacuri,
ape subterane, ape marine. Particularita[ile hidrografice i hidrologice ale
Romaniei sunt determinate, in principal, de pozi[ia geografica a [arii in zona
climatului temperatcontinental i de prezen[a arcului carpatic. Factorul
antropic a contribuit la unele modificari ale acestor particularita[i.
|36]

Fauna i flora
!entru detalii, vezi: Iauna Romniei si Ilora Romniei.

!elicani zburnd deasupra Dunrii n Delt
Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 de specii de plante din care
pana in prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 disparute, 33
periclitate, 171 vulnerabile i 12S3 sunt considerate rare.
|37]
Cele trei mari
zone de vegeta[ie in Romania sunt zona alpina, zona de padure i zona de
stepa.
|38]
vegeta[ia este distribuita etajat, in concordan[a cu caracteristicile de
sol i clima,
|33]
dar i in func[ie de altitudine, astfel: stejarul, garni[a, teiul,
frasinul (in zonele de stepa i dealuri joase), fagul, gorunul (intre S00 i 1200
de metri), molidul, bradul, pinul (intre 1200 i 1800 de metri), ienuparul,
jneapanul i arborii pitici (intr 1800 i 2000 de metri), pajitile alpine formate
din ierburi marunte (peste 2000 de metri).
|32]
n largul vailor mari, datorita
umezelii persistente, apare o vegeta[ie specifica de lunca, cu stuf, papura,
rogoz i adesea cu palcuri de salcii, plopi i arini. n Delta Dunarii predomina
vegeta[ia de mlatina.
|100]

Fauna Romaniei este in special repartizata in func[ie de vegeta[ie. Astfel,
pentru etajul stepei i silvostepei sunt specifice urmatoarele specii: iepurele,
harciogul, popandaul, fazanul, dropia, prepeli[a, crapul, carasul, tiuca, alaul,
somnul, pentru etajul padurilor de foioase (stejar i fag): mistre[ul, lupul,
vulpea, mreanul, ciocanitoarea, cinteza, pentru etajul paudurilor de conofere:
pastravul, lostri[a, rasul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre
i vulturii pleuvi.
|32]

n particular, Delta Dunarii este locul a sute de specii de pasari, incluzand
pelicani, lebede, gate salbatice i pasari flamingo, protejate de lege (aa cum
sunt de altfel i porcii salbatici i lincii). de asemenea delta reprezinta un
popas sezonal pentru pasarile migratorii. Cateva dintre speciile rare de pasari
aflate in zona Dobrogei sunt pelicanul cre[, cormoranul mic, lopatarul, gasca
cu piept rou i garli[a mare, dar i lebada de iarna.
|101]

Clima
!entru detalii, vezi: clima Romniei.

Delta Dunrii
Clima Romaniei este determinata in primul rand de pozi[ia sa pe glob, precum
i de pozi[ia sa geografica pe continentul european. Aceste particularita[i
confera climei un caracter temperat continental cu nuan[e de tranzi[ie.
|102]

Extinderea teritoriului [arii pe aproape S de latitudine impune diferen[ieri mai
mari intre sudul i nordul [arii in ceea ce privete temperatura decat
extinderea pe circa 10 de longitudine, astfel daca temperatura medie anuala
in sudul [arii se ridica la circa 11, in nordul [arii, la altitudini comparabile,
valorile acestui parametru sunt mai coborate cu circa 3C. ntre extremitatea
vestica i cea estica a teritoriului na[ional, diferen[a termica se reduce la 1
(10C in vest, 3C in est).
|102]

Relieful [arii are un rol esen[ial in delimitarea zonelor i etajelor climatice.
Nun[ii Carpa[i formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din
est de cele din vest de tip oceanic i adriatic. n concluzie, clima Romaniei
este una de tip temperatcontinentala, cu patru anotimpuri i este marcata de
influen[e ale climatelor stepice din est, adriatice din sudvest, oceanice din
vest i nordvest, pastrandui totui identitatea climatului carpatoponto
danubian.
|102]

Precipita[iile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din
Dobrogea la S00 mm in Campia Romana i pana la 600 mm in cea de vest.
"data cu altitudinea, precipita[iile cresc, depaind pe alocuri 1000 mm pe an.
Primele inregistrari climatice in Romania sau facut odata cu infiin[area
!nstitutului Neteorologic Central (in 1884) i cu apari[ia lucrarilor elaborate de
$tefan Hepites. Dupa 1360 are loc o dezvoltare a re[elei de sta[ii
meteorologice, aparand i importante lucrari referitoare la caracteristicile
climatice ale spa[iului montan, litoral, urban, etc.
|36]

Demografie

Rspndirea celor patru dialecte ale limbii romne.
populatia Romniei, romnime, si Comunitti etnice n Romnia.
Conform recensamantului din 2002, Romania are o popula[ie de 21 680 374
de locuitori
|103]|104]
i este de ateptat ca in urmatorii ani sa se inregistreze o
scadere lenta a popula[iei ca urmare a sporului natural negativ.
|10S]
Principalul
grup etnic in Romania il formeaza romanii.
|103]
Ei reprezinta, conform
recensamantului din 2002, 83,S din numarul total al popula[iei.
|103]
Dupa
romani, urmatoarea comunitate etnica importanta este cea a maghiarilor, care
reprezinta 6,6 din popula[ie, respectiv un numar de aproximativ 1 400 000
de ceta[eni.
|106]
Dupa datele oficiale, in Romania traiesc S3S 2S0 de romi.
|107]

Alte comunita[i importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor,
turcilor, tatarilor, sarbilor, slovacilor, bulgarilor, croa[ilor, grecilor, rutenilor,
evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor i armenilor.
|108]|103]
Din cei 74S 421 de
germani ca[i erau in Romania in 1330,
|103]|110]
in prezent au mai ramas
aproximativ 60 000.
|111]|112]
De asemenea, in 1324, in Regatul Romaniei erau
736 0S6 de evrei,
|113]
insa la recensamantul din 2002 au fost numara[i
6 173.
|103]

Targu Drgaica - Carol !opp de Szathmary
Numarul romanilor ori al persoanelor cu stramoi nascu[i in Romania care
traiesc in afara grani[elor [arii este de aproximativ 12 milioane.
|114]|11S]
Pu[in
timp dupa revolu[ia din decembrie 1383, popula[ia Romaniei a fost de peste
23 000 000 de locuitori. nsa incepand cu 1331, aceasta a intrat intro
tendin[a de scadere treptata,
|116]|117]
ajungand actualmente la circa
21 000 000 de locuitori. Acest fapt se datoreaza liberei circula[ii in statele din
afara grani[elor Romaniei,
|118]
dar i ratei natalita[ii destul de scazute.
|113]|120]

Limba oficiala a Romaniei este limba romana
|121]
ce apar[ine grupei limbilor
romanice de est i este inrudita cu italiana, franceza, spaniola, portugheza,
catalana
|122]
i, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Romana este
limba cu cel mai mare numar de vorbitori nativi ce reprezinta 31 din totalul
popula[iei Romaniei,
|103]
fiind urmata de limbile vorbite de cele doua minorita[i
etnice principale, maghiarii i romii. Astfel, maghiara este vorbita de un
procent de 6,7 iar romani de respectiv 1,1 din numarul total al popula[iei
[arii.
|103]
Pana in anii '30, in Romania a existat o numeroasa comunitate de
vorbitori de limba germana, reprezentata in cea mai mare parte de sai.
|123]

Dei cei mai mul[i dintre membrii acestei comunita[i au emigrat in
Cermania,
|124]
au ramas totui in prezent intrun numar semnificativ de
4S 000 de vorbitori nativi de limba germana in Romania.
|12S]
n localita[ile
unde o anumita minoritate etnica reprezinta mai mult de 20 din popula[ie,
limba respectivei minorita[i poate fi utilizata in administra[ia publica i in
sistemul judiciar.
|126]|127]
Engleza i franceza sunt principalele limbi straine
predate in colile din Romania.
|128]
Limba engleza este vorbita de un numar
de S milioane de romani in timp ce franceza de circa 4S milioane,
|123]
iar
germana, italiana i spaniola de cate 12 milioane fiecare. n trecut, limba
franceza era cea mai cunoscuta limba straina in Romania,
|130]
insa de curand,
engleza tinde sa catige teren. De obicei, cunoscatorii de limba engleza sunt
in special tinerii. n orice caz, Romania este membru cu drepturi depline a
Francofoniei, iar in 2006 a gazduit la Bucureti un important summit al acestei
organiza[ii.
|131]
Limba germana a fost predata in special in Transilvania,
datorita tradi[iilor ce sau pastrat in aceasta regiune din timpul domina[iei
AustroUngare.
|132]

%eligie

Mnstirea $1anta Ana` - Rohia, Maramures
!entru detalii, vezi: religia n Romnia.
via[a religioasa in Romania se desfaoara conform principiului liberta[ii
credin[elor religioase, principiu enun[at la articolul 23 din Constitu[ia
Romaniei, alaturi de libertatea gandirii i a opiniilor.
|133]
Chiar daca nu se
definete explicit ca stat laic, Romania nu are nicio religie na[ionala,
respectand principiul de secularitate: autorita[ile publice sunt obligate la
neutralitate fa[a de asocia[iile i cultele religioase.
|134]

Biserica "rtodoxa Romana este principala institu[ie religioasa din Romania. Ea
este o biserica autocefala ce se afla in comuniune cu celelalte biserici
apar[inand Bisericii "rtodoxe. Cea mai mare parte a popula[iei Romaniei,
respectiv 86,7 , sa declarat ca fiind de confesiune cretin ortodoxa,
conform recensamantului din 2002.
|13S]|136]
De asemenea, importante
comunita[i religioase ce apar[in altor ramuri ale cretinismului decat
ortodoxia, sunt reprezentate de: romanocatolicism (4,7 ), protestantism
(3,7 ), penticostalism (1,S ) i grecocatolicism (0,3 ).
|137]
Astfel,
popula[ia cretina din Romania, reprezinta 33,3 din totalul popula[iei [arii.
n Dobrogea exista i o minoritate islamica compusa majoritar din turci i
tatari.
|138]
De asemenea, la recensamantul din 2002, in Romania existau 6 173
de persoane de religie mozaica, 23 10S de atei i 11 734 de persoane care nu
iau declarat religia.
|137]

Pana la Unirea din 1318, cea mai mare parte a popula[iei din Transilvania era
formata din credincioi ai Bisericii Romane Unite cu Roma,
|133]
ca urmare a
trecerii unei mari par[i a romanilor, pana atunci ortodoci, la Biserica Romei,
la sfaritul secolului al Xv!!lea.
|140]
Catolicismul i protestantismul sunt
prezente mai ales in Transilvania i Criana.
|137]
n Bihor, de pilda, se afla
centrul cultului baptist din Romania,
|141]
comunitatea de aici numarand 22 234
de adep[i. De asemenea, in Romania exista i alte culte, precum ortodocii pe
stil vechi, cultul armean i altele asemenea.
Educa[ie
!entru detalii, vezi: educatia n Romnia.
nvatamantul urmarete realizarea idealului educa[ional intemeiat pe valorile
democra[iei, ale diversita[ii culturale, pe aspira[iile individuale, sociale i
contribuie la pastrarea identita[ii na[ionale in contextul valorilor europene.
!dealul educa[ional al colii romaneti consta in dezvoltarea libera i
armonioasa a personalita[ii individului in vederea unei integrari eficiente in
societatea bazata pe cunoatere.
|142]

Universitatea din Bucuresti
nca de la Revolu[ia romana din 1383, sistemul de inva[amant romanesc a
fost intrun continuu proces de reorganizare care a fost atat laudat cat i
criticat.
|143]
n conformitate cu legea educa[iei (adoptata in 133S), sistemul
educativ romanesc este reglementat de catre Ninisterul Educa[iei, Cercetarii i
!novarii (NEC!).
|144]
Fiecare nivel are propria sa forma de organizare i este
subiectul legisla[iei in vigoare.
|142]
Cradini[a este op[ionala intre 3 i 6 ani.
$colarizarea incepe la varsta de 7 ani (cateodata la 6 ani) i este obligatorie
pana in clasa a 10a (de obicei, care corespunde cu varsta de 16 sau 17).
|143]

nva[amantul primar i secundar este impar[it in 12 sau 13 clase.
|142]

nva[amantul superior este aliniat la spa[iul european al inva[amantului
superior. Sistemul ofera urmatoarele diplome: de absolvire (absolvirea colii
generale, fara examen), Bacalaureat (absolvirea liceului, dupa examenul de
Bacalaureat), licen[a (Cadru de absolvirea a Universita[ii, dupa un examen i /
sau a tezei), Nasterat (diploma de master, dupa o teza i, eventual, un
examen), Doctorat (doctor, dupa o teza).
|14S]

Primii patru ani sunt preda[i de catre un singur profesor (inva[ator), pentru
majoritatea elevilor.
|146]
Alte cadre didactice sunt folosite numai pentru cateva
discipline de specialitate (de limbi Straine, informatica, etc.).
|146]
Cursurile
sunt reconfigurate la sfaritul clasei a parta, pe baza performan[elor
academice. Selec[ia pentru clase se face pe baza testelor locale. ncepand cu
clasa a Sa, elevii au un alt profesor pentru fiecare materie.
|146]
n plus,
fiecare clasa are un profesor desemnat pentru a fi indrumatorul clasei
(diriginte). Studiile liceale sunt de patru ani, doi obligatorii (a 3a i a 10a ),
doi neobligatorii (a 11a i a 12a).
|146]
Nu exista examene intre a 10a i a
11a ani. Sistemul na[ional de inva[amant superior este structurat pe 3
niveluri de studii universitare: studii universitare de licen[a, de masterat i
doctorat.
|147]

Cldirea rectoratului Universittii !olitehnica
n 2004, aproximativ 4.4 milioane din popula[ie era inscrisa la coala. Dintre
acetea, 6S0.000, in gradini[a, 3.11 milioane (14 din popula[ie), in
inva[amantul primar i secundar i 6S0.000 (3 din popula[ie) la nivel ter[iar
(universita[i).
|148]|143]
n acelai an, rata de alfabetizare a adul[ilor romani era
de 37,3 (al 4Slea la nivel mondial), in timp ce raportul combinat brut de
inscriere in sistemul educa[ional primar, secundar i ter[iar a fost de 7S (al
S2a din intreaga lume).
|1S0]

Asocia[ia Ad Astra a cercetatorilor romani a publicat edi[ia din 2007 a topului
universita[ilor din Romania. Acest top, aflat la a 3a edi[ie, cuprinde un
clasament general, respectiv un clasament pe domenii tiin[ifice, care reflecta
pregatirea i performan[a tiin[ifica a cadrelor didactice ale universita[ilor.
Clasamentele sunt realizate pe baza articolelor tiin[ifice publicate de
personalul universita[ilor in reviste tiin[ifice recunoscute pe plan
interna[ional. n clasamentul general, pe primele locuri se situeaza
Universitatea Alexandru !oan Cuza din !ai (locul 1), Universitatea Babe
Bolyai din Cluj (locul 2) i Universitatea din Bucureti (locul 3).
|1S1]
Comparativ
cu [arile UE, competitivitatea for[ei de munca din Romania din punct de
vedere al educa[iei i competen[elor (abilita[ilor) este inca redusa. n cadrul
P!SA, aproximativ 70 din elevii de 1S ani din Romania au avut performan[e
situate sub nivelul cerut pentru un loc de munca modern, fa[a de 37 din
elevii de 1S ani din Uniunea Europeana. Nivelul indicatorilor privind educa[ia
in Romania este scazut comparativ cu al celor din UE.
|1S2]

glomerari urbane
!entru detalii, vezi: Eroare: Formatul trebuie s con(in cel pu(in un articol, Lista
oraselor din Romnia, si Zone metropolitane n Romnia.
Bucureti este cel mai mare ora i totodata capitala Romaniei.
|1S3]
La
recensamantul din 2002, popula[ia oraului depaea 1,3 milioane de locuitori,
in timp ce zona metropolitana Bucureti concentreaza o popula[ie de
aproximativ 2,2 milioane de locuitori. Pe viitor, sunt prevazute planuri de
extindere a grani[elor ariei metropolitane Bucureti.
|1S4]|1SS]

n Romania mai exista inca S orae care au o popula[ie numeroasa (in jur de
300.000 de locuitori) i care se inscriu in clasamentul celor mai populate orae
din Uniunea Europeana. Acestea sunt: !ai, ClujNapoca, Timioara,
Constan[a i Craiova. Alte orae cu o popula[ie ce depaete 200.000 de
locuitori sunt: Cala[i, Braov, Ploieti, Braila i "radea. De asemenea, exista
inca alte 13 orae care concentreaza un numar mai mare de 100.000 de
locuitori.
|2]

n prezent, o parte din cele mai mari orae sunt incluse intro zona
metropolitana: Constan[a (SS0.000 de locuitori), Braov, !ai (ambele cu o
popula[ie de aproximativ 400.000 de oameni) i "radea (260.000 de
locuitori), iar altele sunt planificate: BrailaCala[i (600.000 de locuitori),
Timioara (400.000 de locuitori), ClujNapoca (400.000 de locuitori), Craiova
(370.000 de locuitori), Bacau i Ploieti.
|1S6]

Cele mai mari oraye din Romnia

Bucureti

!ai
Lo
c
Oray 1ude( Pop.
Lo
c
Oray 1ude( Pop.

ClujNapoca

Timioara

1
Bucure
yti
-
1.21.7
1
11
Orade
a
Bihor
20.
27

2 Iayi Iasi
321.8
0
12 Bacu Bacu
17.
21

3
Cluj-
Napoca
Cluj
318.02
7
13 Arad Arad
172.8
24

4
imiyo
ara
Timis
317.
1
14 Piteyti Arges
18.7

Consta
n(a
Consta
nta
310.2

1 Sibiu Sibiu
1.0
4

Craiov
a
Dolj
302.2
2
1
rgu
Murey
Mures
14.
77

7 Gala(i Galati
28.8
4
17
Baia
Mare
Maramu
res
137.
7

8 Brayov Brasov
283.0
1
18 Buzu Buzu
133.1
1

Ploieyti
!rahov
a
232.4
2
1
Satu
Mare
Satu
Mare
11.
30

10 Brila Brila
21.2

20
Botoy
ani
Botosan
i
11.3
44

c4n14rm recensmantuui din 2002
|17|

Poli9ic

!resedintele Romniei,
Traian Bsescu.
politica Romniei, si lista seIilor de stat ai Romniei.
Constitu[ia Romaniei se bazeaza pe modelul Constitu[iei celei de a cincea
Republici Franceze,
|1S8]
i a fost ratificata prin referendum na[ional la data de
8 decembrie, 1331.
|1S8]|1S3]
n anul 2003 a avut loc un plebiscit
|160]
prin care
Constitu[iei iau fost aduse 73 de amendamente, devenind astfel conforma cu
legisla[ia Uniunii Europene.
|1S8]
Conform Constitu[iei, Romania este un stat
na[ional, suveran i independent, unitar i indivizibil. Forma de guvernamant a
statului roman este republica semipreziden[iala. Statul se organizeaza potrivit
principiului separa[iei i echilibrului puterilor - legislativa, executiva i
judecatoreasca - in cadrul unei democra[ii constitu[ionale.
|161]
Preedintele
este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat.
|162]
n urma
amendamentelor din 2003, mandatul de preedinte a fost prelungit de la 4 la
S ani.
|1S8]
Preedintele numete primulministru, care la randul sau numete
Cuvernul.
|1S8]
n timp ce eful statului ii are reedin[a la Palatul Cotroceni,
|163]

primulministru impreuna cu Cuvernul ii desfaoara activitatea la Palatul
victoria.
|164]

Parlamentul Romaniei este bicameral,
|16S]
fiind alcatuit din Senat, cu 137 de
membri, i Camera Deputa[ilor, cu 314 de membri. Un numar de 18 locuri
suplimentare in Camera Deputa[ilor sunt rezervate reprezentan[ilor
minorita[ilor na[ionale.
|166]|167]|168]
Parlamentul are rol legislativ, discutand i
votand legile ordinare i organice, atat in comisiile de specialitate cat i in
plen. Nembrii parlamentului sunt alei prin vot uninominal mixt, universal,
direct i secret. Sistemul electoral este unul propor[ional (membrii
parlamentului se aleg din toate partidele care au depait pragul electoral de
S din totalul sufragiilor exprimate, in baza unui algoritm). Alegerile se [in o
data la 4 ani, ultimele avand loc la 30 noiembrie 2008. Palatul Parlamentului
gazduiete din anul 1334 sediul Camerei Deputa[ilor, iar din anul 2004 i
sediul Senatului.
|163]

!alatul !arlamentului
Cuvernul Romaniei este autoritatea publica a puterii executive, care
func[ioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament i care asigura
realizarea politicii interne i externe a [arii i exercita conducerea generala a
administra[iei publice. Numirea Cuvernului se face de Preedintele Romaniei,
pe baza votului de incredere acordat Cuvernului de Parlament.
|170]
Cuvernul
este alcatuit din primulministru i minitri. Primulministru conduce Cuvernul
i coordoneaza activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribu[iilor
legale care le revin. De asemenea, Cuvernul adopta hotarari i ordonan[e.
|171]

Potrivit principiului separarii puterilor in stat, sistemul judiciar din Romania
este independent de celelalte ramuri ale guvernului i este compus dintro
structura de instan[e organizate ierarhic. n Romania, justi[ia se infaptuiete
numai de catre nalta Curte de Casa[ie i ]usti[ie i celelalte instan[e
judecatoreti, respectiv cur[ile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i
judecatoriile.
|172]
nalta Curte de Casa[ie i ]usti[ie este instan[a cea mai inalta
in grad,
|173]
iar rolul sau fundamental este de a asigura interpretarea i
aplicarea unitara a legii de catre celelalte instan[e judecatoreti. Sistemul
judiciar romanesc este puternic influen[at de modelul francez.
|1S8]|174]
Curtea
Constitu[ionala este unica autoritate de jurisdic[ie constitu[ionala in Romania,
independenta fa[a de orice alta autoritate publica i care are, conform
Constitu[iei Romaniei, rolul de garant al suprema[iei Constitu[iei.
|17S]

Constitu[ia, introdusa in 1331, poate fi amendata doar printrun referendum
public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat in 2003. De
atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul sa treaca peste
deciziile Cur[ii Constitu[ionale, indiferent de majoritate.
!ntegrarea Romaniei in Uniunea Europeana din 2007
|176]
a avut o influen[a
semnificativa asupra politicii interne a [arii. Ca parte a acestui proces,
Romania a ini[iat reforme, inclusiv reforma din justi[ie, a intensificat
cooperarea judiciara cu alte state membre i a luat masuri impotriva corup[iei.
Cu toate acestea, in raportul de [ara din 2006, Romania i Bulgaria au fost
descrise ca fiind cele mai corupte [ari ale Uniunii Europene.
|177]|178]

%ela[iile externe
!entru detalii, vezi: relatiile externe ale Romniei.
Dupa decembrie 1383, Romania ia reorientat politica pe calea intaririi
legaturilor cu occidentul, in mod special cu Statele Unite i Uniunea
Europeana. Daca, in 1372, Romania devenea membra a Bancii Nondiale i a
FN! i de asemenea a "rganiza[iei Nondiale a Comer[ului,
|173]
in 2004 ea a
devenit membra a NAT"
|180]
iar din 2007 face parte din Uniunea
Europeana.
|181]

Traian Bsescu si George W. Bush, martie 200.
Liderii Romaniei postdecembriste au facut declara[ii publice in ceea ce
privete strangerea rela[iilor cu alte [ari europene i, de asemenea, in ceea ce
privete ajutorul dat acestora in procesul integrarii euroatlantice, in special in
cazul Noldovei, Ucrainei i Ceorgiei.
|182]|183]
Liderii romani au declarat public in
mai multe ocazii ca se ateapta ca intro perioada de aproximativ 10 ani,
toate [arile democratice postsovietice din Europa Rasariteana i din Caucaz sa
acceada in UE i NAT".
|184]
n decembrie 200S, preedintele Traian Basescu i
secretarul de stat SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite
instalarea de baze militare americane in Romania.
|18S]

Romania ia aratat in mod public sprijinul pentru Turcia i Croa[ia in
eforturile facute de aceste [ari pentru aderarea la Uniunea Europeana.
|184]

Rela[iile economice turcoromane au statut privilegiat.
|186]
n acelai timp,
rela[iile romanomaghiare sau aflat tot timpul la nivelul cel mai inalt, Ungaria
sprijinind eforturile Romaniei de aderare la UE.
|187]|188]

Rela[iile Romaniei cu Republica Noldova au un statut special,
|184]
avand in
vedere ca cele doua [ari folosesc practic aceai limba i au un fond istoric
comun. Romania a fost primul stat care a recunoscut independen[a Republicii
Noldova, la numai cateva ore dupa proclamarea independen[ei noului stat (27
august 1331). Din declara[ia guvernului roman, facuta cu acest prilej, reiese
clar ca, in viziunea autorita[ilor de la Bucureti, independen[a Noldovei era
considerata o forma de emancipare de sub tutela Noscovei i un pas spre
reunificarea cu Romania.
|183]
n prezent, Romania concepe rela[ia sa cu
Republica Noldova pe doua coordonate majore: afirmarea caracterului special
al acestei rela[ii, conferit de comunitatea de limba, istorie, cultura, tradi[ii
realita[i ce nu pot fi eludate sau negate, dimensiunea europeana a cooperarii
bilaterale, avand la baza obiectivul strategic al ambelor state de integrare in
Uniunea Europeana.
|130]
n aprilie 2003 rela[iile dintre Romania i Republica
Noldova sau inrauta[it prin introducerea de vize ceta[enilor romani i
expulzarea ambasadorului Romaniei la Chiinau. Fostul Preedinte al
Republicii Noldova, vladimir voronin a acuzat Romania de interven[ii in
politica interna a Republicii Noldova.
|131]|132]

Romania a avut nein[elegeri cu Ucraina in legatura cu !nsula $erpilor i cu
platforma continentala a Narii Negre la est de Sulina, miza principala fiind
zacamintele de petrol i de gaze din zona. Problema a fost prezentata in fa[a
Cur[ii !nterna[ionale de ]usti[ie. Astfel, C!], prin decizia nr. 2003/3 din 3
februarie 2003 a acordat 73,34 din zona in disputa Romaniei. Romaniei ii
revin 3.700 km iar Ucrainei ii revin 2.300 km
|133]|134]|13S]
Prin decizia C!]
!nsula $erpilor ramane in componen[a Ucrainei. Aceasta a fost a 100a decizie
a C!] de la infiin[area sa. " alta problema dintre cele doua [ari este cea a
construc[iei Canalului Bastroe.
|136]|137]

dministra[ie
AB AR AG BC BH BN BT BV BR BZ CS CL CJ CT CV DB DJ GL GR GJ HR HD IL IS IF MM
MH MS NT OT !H SM SJ SB SV TR TM TL VS VL VN B

!entru detalii, vezi: mprtirea administrativ a Romniei.
Printre obiectivele Uniunii Europene se afla promovarea progresului economic
i social, echilibrat i durabil, prin intarirea coeziunii intre [arile membre.
Regiunea (Unitatea Administrativ Teritoriala) este privita, in accep[iunea
Consiliului Europei, ca unitate situata imediat sub nivelul statului cu autoritate
aleasa a Administra[iei Publice i mijloace financiare proprii. Romania este
impar[ita in mai multe unita[i administrativteritoriale denumite jude[e. Pentru
a putea fi aplicata politica de dezvoltare regionala, pe teritoriul Romaniei sau
infiin[at 8 regiuni de dezvoltare ca un rezultat al unui acord liber intre
consiliile jude[ene i cele locale.
|138]

Conform Constitu[iei, teritoriul Romaniei este organizat, sub aspect
administrativ, in comune, orae i jude[e.
|133]
n condi[iile legii, unele orae
sunt declarate municipii.
|200]
Din punct de vedere istoric, exista 3 provincii
tradi[ionale: valahia (formata din regiunile "ltenia, Nuntenia i Dobrogea),
Noldova i Transilvania (formata din regiunile Banat i Transilvania).
|201]

Comuna, unitatea elementara de organizare administrativa, este formata
dintrunul sau mai multe sate i este condusa de un consiliu local i un primar
ales.
|202]
Romania are 2 68S de comune insumand 13 28S de sate, respectiv
cu o medie de cinci sate pe comuna.
|203]

"raul este unitatea administrativa condusa de un consiliu local i un primar
ales.
|204]
"raele mai importante pot fi declarate municipii. Romania are 263
de orae, dintre care 82 sunt municipii.
|203]

Regiunile de dezvoltare ale Romniei
]ude[ul este unitatea administrativa condusa de un consiliu jude[ean i un
prefect.
|20S]
Consiliul jude[ean este ales pentru a coordona activitatea
consiliilor comunale i oraeneti, avand ca scop concentrarea interesului
asupra serviciilor publice de importan[a la nivel jude[ean. Cuvernul numete
un prefect in fiecare jude[ pentru a fi reprezentantul sau local.
|206]
Romania
are 41 de jude[e plus municipiulcapitala Bucureti,
|207]
care are un statut
similar cu acela de jude[. Un jude[ are, in medie, o suprafa[a de S 800 km
2
i
o popula[ie de S00 000 de locuitori.
|208]
Bucureti este considerat i el
municipiu,
|203]
dar este singurul care nu face parte din niciun jude[. Nu are
consiliu jude[ean, dar are un prefect.
|210]
Ceta[enii Bucuretiului aleg un
primar general i un consiliu general.
|211]
Fiecare din cele ase sectoare ale
Bucuretiului aleg i ele un primar i un consiliu local.
|212]

n afara de impar[irea pe jude[e, Romania este impar[ita i in opt regiuni de
dezvoltare, corespondente nivelului NUTS2 de diviziuni al UE, dar fara a avea
capacita[i administrative. Regiunile de dezvoltare se refera la subdiviziile
regionale ale Romaniei creeate in 1338
|213]
i sunt folosite in special pentru
coordonarea proiectelor de dezvoltare regionala.
|214]
Regiunile de dezvoltare
nu sunt unita[i administrativteritoriale, nu au personalitate juridica, fiind
rezultatul unui acord liber intre consiliile jude[ene i cele locale.
|21S]
Regiunile
de dezvoltare ale Romaniei, numite dupa pozi[ia geografica in [ara, sunt:
Nordvest, NordEst, Sudvest, SudEst, Sud, vest, Centru, Bucureti i
!lfov.
|216]

mpar[irea Romaniei in jude[e este atestata documentar la 8 ianuarie 1332,
cand domnitorul Nircea cel Batran printrun hrisov numete ,[inutul valcii"
jude[. Astfel, jude[ul valcea este primul jude[ atestat documentar de pe
teritoriul actual al Romaniei.
|217]
Ultima reforma administrativteritoriala
majora din Romania a avut loc in anul 1368
|218]
cand sa trecut de la
impar[irea pe regiuni i raioane la reimpar[irea pe jude[e, desfiin[ata de
autorita[ile comuniste dupa 1348.
|213]

Economie

Camera de Comert si Industrie a Romniei
!entru detalii, vezi: economia Romniei.
Cu un P!B estimat pentru de 404,7 miliarde de lei i de 18.731 lei pe cap de
locuitor in 2007
|220]
, Romania este o [ara cu un venit mediusuperior, fiind
membra a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.
|221]
Produsul intern brut al
Romaniei a urcat in ultimul trimestru al anului trecut cu 2,3, temperand
creterea pe intregul an la 7,1. valoarea P!B a fost de 1S3,43 miliarde lei
(41,8 miliarde euro) in ultimul trimestru din 2008 i de S03,3S3 miliarde lei
(136,8 miliarde euro) in intregul an.
|222]

Dupa caderea regimului comunist, [ara a cunoscut un deceniu de instabilitate
i profund declin economic, consecin[e provocate de o administrare
defectuoasa i corupta i de lipsa unor reale reforme structurale. De la
inceputul mileniului, economia Romaniei sa transformat intro economie
relativ stabila, caracterizata de o cretere vizibila, dublata de reducerea
omajului i a infla[iei. n 2006, conform !nstitutului Na[ional de Statistica,
P!Bul a cunoscut o cretere in termeni reali de 7,3, una dintre cele mai
ridicate din Europa i a egalat P!B pe locuitor realizat de Romania in 1388.
|223]

$omajul in Romania a fost de 3,3 in septembrie 2007,
|224]
un procent scazut
daca se compara cu cel al altor [ari mijlocii i mari din Europa precum Polonia,
Fran[a, Cermania i Spania. De asemenea, datoriile externe ale Romaniei sunt
mici, de numai 20,3 din P!B.
|22S]

Principalele industrii ale Romaniei sunt cea textila i de incal[aminte, industria
metalurgica, de maini uoare i de ansamblare de maini, miniera, de
prelucrare a lemnului, a materialelor de construc[ii, chimica, alimentara i cea
de rafinare a petrolului. " importan[a mai scazuta reprezinta industriile
farmaceutica, a mainilor grele i a aparatelor electrocasnice.
|226]
n prezent,
industria constructoare de maini este foarte larga i este orientata inspre
pia[a. !ndustria romaneasca de !T cunoate o cretere anuala constanta.
|226]

n general, Romania intre[ine un comer[ intens cu [ari din Uniunea
Europeana, in special cu Cermania
|227]
i !talia,
|228]
care sunt unii dintre cei
mai importan[i parteneri comerciali ai Romaniei.

Tower Center International
Dupa o serie de privatizari i reforme de la sfaritul anilor '30 i inceputul
anilor 2000,
|223]
interven[ia guvernului in economia [arii a fost destul de
absenta, in compara[ie cu economiile celorlalte state din Europa.
|230]
n 200S,
Romania a inlocuit sistemul progresiv de impozitare in care cota maxima era
de 40, cu o cota unica de 16. n 2007, aceasta era cea mai mica cota din
UE.
|231]
nsa, in 2008, Romania a fost eclipsata de Bulgaria care are acum o
cota unica de 10 i de Republica Ceha, unde sa introdus recent o cota de
1S.
|232]|233]

Economia este, predominant, bazata pe servicii, care reprezinta SS din P!B,
iar industria i agricultura au de asemenea o contribu[ie importanta de 3S,
respectiv 10 din P!B. n schimb, 32 din popula[ia tarii este angajata in
agricultura i produc[ie, una dintre cele mai mari rate din Europa.
|22S]

ncepand cu anul 2000, Romania a atras tot mai mul[i investitori straini,
devenind cea mai importanta destina[ie de investi[ii straine in Europa Centrala
i de SudEst. !nvesti[iile straine directe au fost, in 2006, in valoare de 8,3
miliarde C.
|234]
Un aport insemnat in economia romaneasca il reprezinta
sumele de bani trimise de ceta[enii romani care lucreaza in alte [ari ale lumii.
Conform ultimelor estimari ale Bancii Nondiale, aceasta suma sa ridicat in
anul 2008 la 3 miliarde dolari
|23S]
.
Potrivit unui raport din 2006 al Bancii Nondiale, economia Romaniei se
claseaza pe locul 43 dintrun numar total de 17S economii na[ionale in
privin[a uurin[ei de a face afaceri, inregistrand astfel o pozi[ie mai buna
decat alte [ari din regiune, precum Ungaria i Cehia.
|236]
n plus, acelai studiu
a considerat ca Romania a fost in 2006 a doua [ara din lume ca ritm al
reformelor mediului de afaceri, dupa Ceorgia
|237]
. Pe de alta parte in Romania
rata corup[iei continua sa ramana la un nivel ingrijorator de mare.
Salariul mediu brut in Romania, in luna ianuarie 2003, a fost de 1833 lei
|238]
.
Transport

Hart cu reteaua rutier din Romnia
!entru detalii, vezi: transportul n Romnia.
Prin aezarea sa geografica, Romania reprezinta o zona de intersec[ie a mai
multor magistrale de transport, care leaga nordul de sudul Europei i vestul
de estul acesteia. Pe de alta parte, re[eaua de transport din Romania asigura
legatura intre re[eaua de transport comunitara i re[eaua de transport a
statelor necomunitare vecine din Europa de Est i Asia.
|233]
Totui, datorita
investi[iilor, repara[iilor i intre[inerii insuficiente, infrastructura de transport
nu satisface nevoile economiei actuale, fiind mult in urma Europei de
vest.
|240]|241]

n ultima perioada se fac eforturi pentru a aduce principalele osele din
Romania la nivelul re[elei de coridoare europene.
|242]
Au fost incepute mai
multe proiecte de modernizare a re[elei de coridoare europene, finan[ate din
fonduri !SPA
|243]
i din imprumuturi garantate de stat de la institu[iile
financiare interna[ionale. Cuvernul urmarete finan[area externa sau
parteneriate publicprivate pentru alte modernizari ale re[elei rutiere, i in
special ale autostrazilor.
|244]
n martie 2003, Romania are finaliza[i 280 km de
autostrada.
|24S]
Singurele autostrazi din Romania sunt: A1, de la Piteti la
Bucureti i A2, de la Bucureti la Cernavoda.
|246]
Se ia in discu[ie construirea
unei autostrazi prin Transilvania.
|247]
Alte tronsoane care se afla in diferite
stadii sunt: autostrada Transilvania, care leaga Braovul de "radea (PCTF
Bor), Bucureti Braov, Cernavoda Constan[a, Turda Dej, Nadlac Arad
Timioara, Bucureti Roiori de vede Craiova.
|248]|243]

Compania na[ionala de transport feroviar este Caile Ferate Romane.
|2S0]
n
2004 infrastructura feroviara cuprindea 22.247 km de cai ferate, din care
aproximativ 8.S8S km electrificate i 2.617 km linii duble, majoritatea la
ecartament standard de 1.43S mm,
|2S1]|2S2]
re[eaua CFR fiind a patra ca
marime de Europa.
|2S3]
n perioada 1330 2002, numarul de pasageri
transporta[i pe calea ferata pe rute interne i interna[ionale a inregistrat o
scadere continua, mai accentuata intre 1330 i 1334 i mai lenta dupa
1334.
|1S8]
Cauzele care au condus la reducerea continua a calatorilor expedia[i
i a parcursului calatoriilor sunt legate de situa[ia generala economica i
sociala din [ara, de reducerea veniturilor popula[iei, de creterea somajului (in
cazul navetitilor), precum i de creterea numarului de autoturisme
personale. Transportul feroviar de calatori se asigura cu un numar de 817
locomotive, din care mai mult de jumatate au vechimi mai mari de 20 de
ani.
|2S4]
ncepand cu anul 200S, a fost liberalizat transportul feroviar de
calatori, mai multe linii secundare fiind concesionate operatorilor priva[i.
|2SS]

Statia de metrou Titan
Re[eaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formata din 17
aeroporturi civile,
|2S6]
toate fiind deschise traficului interna[ional. 12 dintre ele
sunt deschise permanent, iar restul la cerere. Din cele 17 aeroporturi , 4
func[ioneaza sub autoritatea NTCT, 12 sub autoritatea consiliilor jude[ene i
un aeroport a fost privatizat.
|2S7]
Ca o observa[ie generala, flota aeriana din
Romania se afla intrun amplu proces de modernizare. Flota de aeronave
destinate traficului comercial sa redus de la SS de aeronave in anul 1331 la
34 de aeronave in anul 2004, prin scoaterea din exploatare a aeronavelor
vechi.
|2S8]

Fisier:CFR desiro4.jpg
Cile Ferate Romne
Dupa ce Traian vuia, Aurel vlaicu i Henri Coanda au contribuit prin rezultate
de pionierat la dezvoltarea avia[iei, in 1320 a luat fiin[a Compania de
Naviga[ie Aeriana FrancoRomana, care oferea servicii de transport aerian de
pasageri, marfuri i pota, fiind prima companie aeriana din lume care a
efectuat zboruri transcontinentale.
|2S3]
n anii urmatori au fost infiin[ate
companiile LARES (Liniile Aeriene Romane), SARTA (Societatea Romana de
Transporturi Aeriene), TARS (Transporturile Aeriene RomanoSovietice).
|2S3]

La 18 septembrie 13S4 sa infiin[at compania TAR"N (Transporturile Aeriene
Romane),
|260]
care mai func[ioneaza i astazi. La ca[iva ani dupa lansare,
TAR"N opera deja zboruri catre aproape toate [arile europene, iar din 1366
efectueaza zboruri peste Atlantic. ncepand cu anul 1374 a realizat zboruri
catre Sydney via Calcutta i a introdus curse regulate spre New York i
Beijing.
|261]
Pe pia[a autohtona sunt prezente cele mai mari companii aeriene
europene clasice (Lufthansa i Air France) i lowcost (Easyjet i Ryanair). n
2004 sa infiin[at Blue Air, prima companie romaneasca de transporturi
aeriene cu tarif redus.
|262]

Transportul fluvial romanesc se afla inca la un nivel foarte redus (sub un
procent) dar avand poten[ial de cretere mare datorita raurilor navigabile dar
i a fluviului Dunarea. n 2006, in Romania existau 1.731 km de ape
navigabile. Romania are 2.2S1 de nave fluviale de categoria !, care pot
efectua misiuni economice pe apele fluviale interna[ionale i circa S87, care
pot naviga doar pe partea romaneasca a Dunarii i pe raurile interioare. Cele
mai multe nave inmatriculate sunt cele de agrement, circa 13.246, turismul de
agrement pe Dunare i cel in apele maritime ale Romaniei dezvoltanduse in
ultimii ani.
|263]
!mportant pentru Romania este Canalul DunareNarea Neagra
ce leaga portul Cernavoda cu portul maritim Constan[a, scurtand cu
aproximativ 400 ruta marfurilor de la Narea Neagra pana la porturile
dunarene din Europa Centrala.
|264]

Principalele mijloace de transport in comun sunt autobuzele, troleibuzele,
tramvaiele i microbuzele, in general operate de regii autonome administrate
de autorita[ile locale (de exemplu, Regia Autonoma de Transport Bucureti).
Singurul ora care dispune de un sistem de metrou este Bucureti. Netroul
din Bucureti a fost deschis in 1373, fiind astazi cel mai folosit mijloc de
transport din Bucureti, cu peste 6S0.000 de pasageri zilnic.
|26S]

Turism
!entru detalii, vezi: turismul n Romnia.
Traversata de apele Dunarii, Romania are un relief variat, incluzand frumoii
i impaduri[ii Nun[i Carpa[i, coasta Narii Negre i Delta Dunarii, cea mai bine
pastrata delta europeana
|266]
. Satele romaneti pastreaza in general un mod
de via[a tradi[ional. Romania se bucura de o abunden[a a arhitecturii
religioase i pastreaza cateva orae medievale i castele.
|267]

Sibiu
Turismul in Romania se concentreaza asupra peisajelor naturale i a istoriei
sale bogate, avand de asemenea o contribu[ie importanta la economia [arii.
n 2006, turismul intern i interna[ional a asigurat 4,8 din P!B i aproximativ
o jumatate de milion de locuri de munca (S,8 din totalul locurilor de
munca).
|268]
Dupa comer[, turismul este cea dea doua ramura importanta din
sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale Romaniei, turismul este
unul dinamic i in curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de
un mare poten[ial de extindere.
|263]
Dupa estimarile en:World Travel and
Tourism Council, Romania ocupa locul 4 in topul [arilor care cunosc o
dezvoltare rapida a turismului, cu o cretere anuala a poten[ialului turistic de
8 din 2007 pana in 2016.
|270]
Numarul turitilor a crescut de la 4,8 milioane
in 2002, la 6,6 milioane in 2004. De asemenea, in 200S, turismul romanesc a
atras investi[ii de 400 milioane de euro.
|271]

n ultimii ani, Romania a devenit o destina[ie preferata pentru mul[i europeni
(mai mult de 60
|272]
dintre turitii straini provin din [arile membre UE),
rivalizand i fiind la concuren[a cu [ari precum Bulgaria, Crecia, !talia sau
Spania. Sta[iuni precum Nangalia, Saturn, venus, Neptun, "limp i Namaia
(numite uneori i Riviera Romana) sunt printre principale atrac[ii turistice pe
timp de vara.
|273]
n timpul iernii, sta[iunile de schi de pe valea Prahovei i din
Poiana Braov sunt destina[iile preferate ale turitilor straini.
|274]|27S]
Pentru
atmosfera lor medievala sau pentru castelele aflate in apropiere, numeroase
orae transilvanene precum Sibiu, Braov, Sighioara, ClujNapoca sau Targu
Nure au devenit importante puncte de atrac[ie pentru turiti. De curand sa
dezvoltat i turismul rural ce se concentreaza asupra promovarii folclorului i
tradi[iilor.
|276]
Principalele puncte de atrac[ie le reprezinta Castelul Bran,
manastirile pictate din nordul Noldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori
Cimitirul vesel din Sapan[a.
|277]
Romania ofera i atrac[ii turistice naturale,
precum Delta Dunarii, Por[ile de Fier, Petera Scarioara i alte peteri din
Nun[ii Apuseni.
|278]

Vedere peste satul Brdet cu biserica de lemn
Prin func[iile sale complexe, prin pozi[ia in cadrul [arii i prin numeroasele
obiective cu valoare istorica, arhitectonica i de alta natura, Bucuretiul
reprezinta unul dintre principalele centre turistice ale Romaniei.
|273]|278]

Bucuretiul se remarca prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale,
incepand de la Curtea veche, ramai[ele palatului din secolul al Xvlea al lui
vlad ]epe cel care a fost fondatorul oraului i, totodata, sursa de inspira[ie
pentru personajul Dracula , la biserici ortodoxe, la vile in stil Second Empire,
la arhitectura greoaie stalinista din perioada comunista i terminand cu Palatul
Parlamentului, o cladire colosala cu ase mii de incaperi, a doua ca marime in
lume dupa Pentagon.
|280]

Printre cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului Bucureti se
numara: Ateneul Roman, Arcul de Triumf, Palatul Bancii Na[ionale, Teatrul
Na[ional, Universitatea Bucureti, Parcul Cimigiu, Cradina Botanica, Parcul
Herastrau, Nuzeul Satului, Nuzeul Na[ional de Arta al Romaniei, Nuzeul
Na[ional de !storie al Romaniei, Nuzeul Na[ional de !storie Naturala Crigore
Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Nanuc.
|281]|282]
De asemenea, aici se
organizeaza, in fiecare an, Targul de Turism al Romaniei.
|283]|284]

Bucovina este situata in partea de nord a Romaniei, in nordvestul Noldovei.
Regiune montana pitoreasca, cu tradi[ii etnografice ce dainuie nealterate,
Bucovina se remarca printro activitate turistica dinamica, datorata in primul
rand manastirilor. Cele cinci manastiri cu pictura exterioara, intrate in
patrimoniul turistic mondial, ii pastreaza frumuse[ea dupa mai bine de 4S0
de ani.
|28S]|286]

Cul9ur

Mihai Eminescu
!entru detalii, vezi: cultura Romniei.
Romania are o cultura unica datorita aezarii sale geografice i a evolu[iei
istorice distincte.
|287]
Este fundamental definita ca fiind un punct de intalnire a
trei regiuni: Europa Centrala, Europa de Est i Europa de SudEst, dar nu
poate fi cu adevarat inclusa in nici una dintre ele.
|288]
!dentitatea romaneasca
a fost formata pe un substrat din amestecul elementelor dacice i romane, cu
multe alte influen[e.
|283]

I.L. Caragiale
Cultura de tip folcloric din spa[iul romanesc func[ioneaza in cea mai mare
parte ca sinteza a elementelor imprumutate de la alte popula[ii, originalitatea
ei constand in modul de imbinare i selectarea acestora.
|230]
n antichitate i
in evul mediu, cele mai importante influen[e au fost din partea popoarelor
slave care au migrat in spa[iul carpatodunarean i care sau format in
vecinatatea ei - Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia i Rusia -, din partea
grecilor din !mperiul Bizantin i mai apoi, sub protec[ie turca, din Fanar, din
partea !mperiului "toman, de la maghiari, precum i de la germanii care
traiesc in Transilvania.
|231]
Cultura moderna romana a aparut i sa dezvoltat
in aproximativ ultimii 2S0 ani sub o puternica influen[a din partea culturilor
din vestul Europei, in special cea franceza
|232]
i cea germana.
|233]|234]|23S]
n
plus, sub influen[a tradi[iei bizantine i slavone, romanii sunt, de asemenea,
singurul popor cretin ortodox dintre popoarele latine.
|236]|237]

rta
!entru detalii, vezi: Arta romneasc.
Umanismul a aparut in Noldova in secolul al Xv!!lea venit, in general, pe
filiera poloneza.
|238]
Cel mai important reprezentant al sau, Niron Costin, a
scris o cronica a istoriei Noldovei.
|233]|300]
Al[i umaniti au fost Dimitrie
Cantemir
|301]
i Constantin Brancoveanu.
|302]
Principalii reprezentan[i ai
!luminismului au fost Cheorghe Asachi, !on Budai Deleanu i Dinicu
Colescu.
|303]
Unirea Principatelor Romane din 18S3 a dat un impuls deosebit
societa[ii i culturii romaneti.
|304]
Pe baza unor inalte coli deja existente au
fost intemeiate universita[i la !ai
|30S]
i la Bucureti,
|306]
iar numarul de
institu[ii culturale i tiin[ifice a crescut semnificativ.
|307]
Un mare impact in
literatura romana la avut cercul literar ]unimea, fondat de un grup de
personalita[i in jurul criticului literar Titu Naiorescu, in 1863.
|308]
Acesta a
tiparit revista Convorbiri literare, unde au publicat, printre al[ii, Nihai
Eminescu, poetul na[ional al Romaniei, !on Creanga, vasile Alecsandri i !on
Luca Caragiale, cel mai important dramaturg roman.
|308]|303]
n aceeai
perioada, Nicolae Crigorescu a fost unul dintre fondatorii picturii romane
moderne.
|310]

Prima jumatate a secolului al XXlea este un moment important pentru cultura
romana, aceasta atingand nivelul sau maxim de afirmare interna[ionala in
armonie cu tendin[ele culturale europene.
|311]
Cel mai de seama artist plastic,
care a ocupat un loc deosebit i in istoria artei mondiale, a fost sculptorul
Constantin Brancui, o figura centrala a micarii artistice de avangarda i un
pionier al captarilor, inovator in sculptura mondiala prin imersiunea in sursele
primordiale ale crea[iei populare.
|312]
nceputul secolului al XXlea a fost, de
asemenea, o perioada importanta pentru proza romaneasca, in care au
activat personalita[i precum romancierii Liviu Rebreanu, Nihail Sadoveanu i
Camil Petrescu. n dramaturgie, un talent aparte a fost Nihail Sebastian, iar
Lucia Sturdza Bulandra a fost actri[a cea mai reprezentativa pentru aceasta
perioada.
|304]

44ana in1inituui n Trgu Jiu.
Poezia interbelica va ajunge sa se sincronizeze cu marea poezie europeana.
Cei mai insemna[i poe[i din aceasta perioada sunt: Ceorge Bacovia,
|313]
Tudor
Arghezi i !on Barbu.
|314]
De asemenea, Tristan Tzara, unul dintre fondatorii
micarii dadaiste, era originar din Romania.
|31S]
De asemenea, in timpul
acestei epoci sau ivit i in filozofia romana figuri ca Lucian Blaga, Dimitrie
Custi i vasile Conta.
|304]
n domeniul istoriei, perioada a fost dominata de
marele erudit Nicolae !orga.
|304]

Dupa cel deal Doilea Razboi Nondial, regimul comunist a introdus o cenzura
aspra i a folosit cultura ca pe un mijloc de control i subordonare a
poporului. Libertatea de exprimare a fost constant restric[ionata pe diverse
cai. n aceasta perioada, personalita[i dintre cele mai reprezentative au fost:
scriitorii Narin Preda, Nicolae Breban, poe[ii Nichita Stanescu, Narin Sorescu,
precum i criticii literari Nicolae Nanolescu i Eugen Simion.
|316]
" alta
consecin[a a atitudinii comuniste fa[a de elite, in general, a fost apari[ia,
pentru prima data in istoria Romaniei, a unei diaspore adevarate incluzand
mari personalita[i ale vie[ii tiin[ifice i culturale: Ceorge Emil Palade, Premiul
Nobel in Biologie, Nircea Eliade, renumitul istoric al religiilor, Eugen !onescu,
dramaturg al absurdului i Emil Cioran.
|23S]
Al[i membri al diasporei, au fost
Sergiu Celibidache i !onel Perlea, renumi[i dirijori.

R4mania Rev4uti4nar
C.D. Rosenthal
Nuzica romaneasca cuprinde totalitatea crea[iilor muzicale elaborate de catre
romani i stramoii acestora. Posibilitatea de a trata muzica dacoge[ilor i a
protoromanilor este foarte limitata din pricina documenta[iei minime pastrate.
ncepand cu Evul Nediu, situarea la confluen[a dintre est i vest a determinat
o diferen[iere intre muzicile gustate in primele state romaneti: cele aezate in
apus beneficiaza de influen[e vestice, in vreme ce statele situate in est preiau
elemente din muzicile bizantina, slava i, mai tarziu, turceasca. Aceste
influen[e au ac[ionat atat asupra muzicii folclorice, cat i a muzicii erudite
(muzica religioasa - gregoriana in apus i bizantina in rasarit - i muzica culta
laica).
|317]
Folclorul muzical romanesc cuprinde toate crea[iile culturii spirituale
populare romaneti din domeniul artei sunetelor. Se face referire la
motenirea muzicala a romanilor de la sat dintotdeauna i a popoarelor din
care ei au luat natere.
|318]
Sub delimitarea folcloristicii,
|313]
folclorul muzical
constituie o ramura a crea[iei tradi[ionale romaneti, alaturi de: folclorul
literar, dans i teatrul popular.
|320]|321]
n conservarea muzicii populare un rol
important lau avut, pe langa audien[a permanenta, marii artiti. Unul dintre
ei este Cheorghe Zamfir, care este celebru astazi in lume, facanduse
cunoscut prin interpretarile la un instrument tipic romanesc, naiul.
|322]
La
inceputul secolului XX se remarca compozitorul Ceorge Enescu, primul creator
roman ce realizeaza o sinteza organica, profunda intre muzica folclorica
romaneasca i tendin[ele muzicii culte ale vremii sale (este epoca
romantismului tarziu),
|323]
el folosete un limbaj muzical modern i
experimenteaza in ariile modala i microtonala.
|324]
Enescu este considerat cel
mai valoros compozitor roman din toate timpurile.
|32S]

tiin[a i cinematografie
n domeniul tehnic se pot nota realizari spectaculoase in domeniul avia[iei,
facute de Traian vuia, Aurel vlaicu, Aurel Persu i Henri Coanda.
|326]|327]
Unul
dintre intemeietorii ingineriei romaneti este Anghel Saligny - remarcabil
inginer constructor, realizatorul multor inven[ii i premergator mondial al
tiin[ei construc[iilor metalice i de beton armat.
|328]
n arhitectura, printre
realizarile semnificative, putem cita: Biserica Neagra, Castelul Bran, Castelul
Huniazilor i Castelul Pele.
|323]
n epoca moderna, !on Nincu este fondatorul
colii romane de arhitectura.
|330]
n medicina, o mare contribu[ie adusa
societa[ii umane a fost rolul jucat in descoperirea insulinei de catre omul de
tiin[a roman Nicolae Paulescu.
|331]
De asemenea, Cheorghe Narinescu a fost
un important neurolog, iar victor Babe a fost unul dintre primii
bacteriologi.
|332]
Cheorghe ]i[eica a fost unul dintre cei mai remarcabili
matematicieni romani.
|333]

Cinematograful a aparut in Romania la 27 mai 1836 iar primele proiec[ii au
avut loc in Bucureti la sediul ziarului de limba franceza L'!ndpendance
Roumaine.
|334]
Printre cei mai importan[i regizori romani, se numara: ]ean
Ceorgescu, victor !liu, Liviu Ciulei, !on PopescuCopo, Lucian Pintilie, Dan
Pi[a, Alexandru Tatos, Nircea Daneliuc i Sergiu Nicolaescu. Dintre filmele
romaneti cu distinc[ii interna[ionale pot fi amintite: Padurea spanzura[ilor,
Rascoala, A fost sau na fost? i California Dreamin' (Nesfarit). Alte filme din
ultimii ani care sau bucurat de succes interna[ional sunt: Noartea domnului
Lazarescu, regizat de Cristi Puiu i 4 luni, 3 saptamani i 2 zile realizat de
Cristian Nungiu i premiat cu Palme d'"r la Cannes.
|33S]
Printre cei mai
talenta[i actori romani, se numara: Radu Beligan, Ctin Tanase, Florin Piersic,
Toma Caragiu, Florian Pitti, Nircea Diaconu, Narcel !ure, Naia Norgenstern
i Dan Puric.
#atrimoniul Nondial
Lista Patrimoniului Nondial UNESC" include monumente din Romania
precum: aezarile saseti cu biserici fortificate din Transilvania, bisericile
pictate din nordul Noldovei, bisericile de lemn din Naramure, Nanastirea
Horezu, Cetatea Sighioarei, fortare[ele dacice din Nun[ii "ratiei i Delta
Dunarii.
|336]|3S]
De asemenea, in 2007, oraul Sibiu a fost capitala europeana a
culturii impreuna cu Luxemburg.
|337]

|ascunde|
v d m
Locuri din patrimoniul mondial aflate n Romnia

Asezri cu biserici IortiIicate din Transilvania Bisericile de lemn din
Maramures Bisericile pictate din Moldova Cetatea Sighisoara Delta Dunrii
Fortretele dace din Muntii Orstie Mnstirea Horezu

Arma9

!arad militar de Ziua National a Romniei.
!entru detalii, vezi: Armata Romn.
Armata Roman este formata din trei categorii de arme: For[ele Terestre,
For[ele Aeriene i For[ele Navale, aflate sub comanda Statului Najor Ceneral,
direct subordonat Ninisterului Apararii Na[ionale. Pe timp de razboi,
Preedintele Romaniei este comandatul suprem al For[elor Armatei. Ninisterul
Apararii Na[ionale are prevazute, potrivit proiectului pe 2003, cheltuieli in
valoare de 7,6S miliarde de lei, respectiv 1,3 din P!B,
|338]
ceea ce reprezinta
cu aproximativ doua miliarde de lei mai pu[in fa[a de suma prevazuta in
proiectul fostului Cuvern Tariceanu.
|333]
Nodernizarea armatei romane
necesita, in urmatorii 10 ani, 13 miliarde euro, doar pentru programele mari
de inzestrare, planificate atat pentru for[ele aeriene, cat i pentru cele
terestre i navale.
|340]
n prezent, numarul total de efetive participante la
misiuni interna[ionale este de 1601.
|341]
Nomentan, sunt trupe romane in
Bosnia i Her[egovina, Kosovo, !rak i Afganistan.
|342]
Serviciul militar
obligatoriu a fost eliminat din 2007.
|343]|344]|34S]

Dotari
Ca urmare a aderarii Romaniei la NAT" in 2004, a urmat o perioada de
pregatiri intensive pentru transformarea armatei intro institu[ie profesionista
pana in anul 2007, urmand a avea 30.000 de angaja[i, dintre care aproximativ
7S.000 de militari i 1S.000 civili.
|346]
Dintre cei 7S.000, circa 4S.800 vor
reprezenta for[ele terestre, circa 13.2S0 for[ele aeriene i 6.800 for[ele
navale, restul de 8.800 avand alte sarcini.
|347]
n prezent Armata Romana
trece printrun proces de restructurare in trei stagii. Primul stagiu va fi
completat in 2007. Anul 201S va marca sfaritul celui deal doilea stagiu, cand
for[ele armate vor fi reduse la 80.000 de oameni. ntregul proces este estimat
sa fie completat in 202S. Aceste modificari au ca scop modernizarea structurii
for[elor armate, prin reducerea personalului i achizi[ionarea de tehnologie
noua i imbunata[ita, compatibila cu standardele NAT".
|348]

Trupe romne n AIganistan.
Potrivit unui material difuzat de Ninisterul Apararii Na[ionale (NApN),
prioritatea in domeniul achizi[iilor de echipamente moderne o de[in for[ele
aeriene.
|343]
" realizare a For[elor Aeriene a fost modernizarea elicopterului
!AR 330 S"CAT, realizata cu ajutorul unei firme israeliene, care a dus la
asigurarea interoperabilita[ii cu sistemele NAT"
|343]
Tancul mijlociu romanesc
TR8S N1 a intrat recent in dotarea For[elor Terestre ale armatei romane, el
fiind varianta modernizata a principalului vehicul de lupta al infanteriei.
|343]

"biectivul principal al Statului Najor al For[elor Navale a fost i este achizi[ia,
revitalizarea i modernizarea fregatelor Regele Ferdinand i Regina Naria.
|343]

!storic
La 12/24 noiembrie 18S3, Prin naltul "rdin de Zi nr. 83, al domnitorului
Alexandru !oan Cuza, este infiin[at Statul Najor Ceneral.
|3S0]
Bazele moderne
ale constituirii i consacrarii For[elor Terestre pot fi plasate in timp din cea de
a doua jumatate a secolului al X!Xlea.
|3S1]
Avia[ia militara romana a luat fiin[a
in anul 1310 datorita colaborarii societa[ii civile cu Ninisterul de Razboi, iar
primul avion militar de concep[ie i construc[ie romaneasca, proiectat de
inginerul aviator Aurel vlaicu i realizat la Arsenalul Armatei, a zburat la 17
iunie 1310.
|3S2]

Academia Militar
Dupa unirea Principatelor Romane, in anul 18S3, sa ac[ionat pentru
contopirea flotelor din Noldova i Nuntenia i organizarea unei structuri
navale unitare ce sa numit Corpul Flotilei. Prima flotila militara a statului
roman a avut in compunere 6 salupecanoniere i era dispusa in 6 baze, in
porturile Chilia, !smail, Cala[i, Braila, Ciurgiu i Calafat.
|3S3]
NNS Delfinul este
numele a primului din cele doua submersibile cu acest nume ale Narinei
Nilitare Romane.
|3S4]
Cel actual, numit tot ,Delfinul" in memoria primului, a
fost construit in URSS.
|3SS]
Narina militara Romana mai avea inainte de al
Doilea Razboi Nondial alte doua submarine: Rechinul i Narsuinul.
|3S6]

n Armata Romaniei, uniformele militare sunt purtate conform unui
regulament.
|3S7]
To[i militarii, indiferent de grad, inclusiv cei in rezerva i in
retragere care au aprobare de a purta [inuta militara, sunt obliga[i sa
cunoasca i sa aplice prevederile acestuia privind [inutele.
|3S7]
Etapele de
evolu[ie a uniformelor militare romaneti sunt legate de momente ale
organizarii armatei i reflecta caracterele epocii.
|3S7]
Distinc[iile militare
onorifice sunt insemne care simbolizeaza aprecierea faptelor deosebite
savarite in timpul indeplinirii misiunilor militare. Ele cuprind embleme, insigne
onorifice, plachete, denumiri onorifice i distinc[ii de serviciu.
|3S8]

Clubul sportiv al armatei, Steaua, a fost infiin[at la 6 iunie 1347, pentru a
continua intrun cadru institu[ionalizat vechea tradi[ie a practicarii sportului in
Armata Romaniei. n cei 60 de ani de existen[a, sportivii clubului sau aflat in
permanen[a printre protagonitii intrecerilor na[ionale i interna[ionale.
|3S3]
n
fiecare an, pe 2S octombrie se sarbatorete Ziua Armatei,
|360]
iar pe 1
decembrie, de Ziua Na[ionala a Romaniei, in Bucureti i la Alba!ulia au loc
numeroase parade militare.
|361]
n Bucureti se afla Universitatea Na[ionala de
Aparare
|362]
i Nuzeul Nilitar Na[ional.
|363]

$por9
!entru detalii, vezi: sportul n Romnia.
Primele asocia[ii sportive din Romania a fost infiin[ate la mijlocul secolului al
X!Xlea. Una din primele sa numit ,Societatea de dare la semn" (infiin[ata in
timpul domniei lui Al. !. Cuza).
|364]
n primii ani ai secolului al XXlea sau
extins sporturi precum boxul, ciclismul i mai tarziu jocurile de echipa. Primul
meci de fotbal sa jucat la Timioara in 1302 iar in 1310 a fost infiin[at primul
club de rugby in Bucureti. Doi ani mai tarziu a fost infiin[ata in capitala
Federa[ia Societa[ilor Sportive din Romania, fiind urmata de infiin[area
Comitetului "limpic Roman in 1314.
|36S]
Prima institu[ie de inva[amant
superior in acest domeniu, !nstitutul Na[ional de Educa[ie Fizica, ia deschis
por[ile in 1323. n perioada dintre cele doua razboaie mondiale sportivii
romani au ob[inut primele victorii in concursurile interna[ionale.
|364]

Fotbal

Adrian Mutu
!entru detalii, vezi: Oin.
"ina - sau hoina cum i se mai spunea - este socotita un joc sportiv na[ional
pentru romani, avand, pe pamantul romanesc, o vechime de cel pu[in 6
secole, aa cum men[ioneaza cronici i hrisoave care ii subliniaza
popularitatea de care se bucura printre copii i tineri, oteni i voievozi. n
timpul lui vlaicu voda, anul 1364, oina se juca in ]ara Romaneasca, ea
patrunzand peste tot: in sate, in comune, in via[a oamenilor.
|366]
]ocul de oina
amintete de o veche indeletnicire a dacoromanilor, pastoritul. A ,oina" oile
inseamna a le cobori toamna de la munte la esul verde, intro zona sau
localitate din apropierea unui rau, fenomen numit transhuman[a.
|367]

"ina

Stadionul National Lia Manoliu, Bucuresti
Echipa na[ionala de fotbal a Romaniei ii incepe activitatea prin meciul de la 8
iunie 1322 de la Belgrad, contra !ugoslaviei, scorul fiindune favorabil cu 21.
La 20 mai 1323 Comisia de Fotbal a FSSR (Federatia Societatilor Sportive din
Romania) este admisa la Congresul de la Zrich ca membra a F!FA. n
aceasta calitate de membra a F!FA, Romania participa la Turneul "limpic de
Fotbal de la ]ocurile "limpice din 1324 desfaurate la Paris. Federa[ia Romana
de Fotbal este membra fondatoare a UEFA in 13S4. Din august 1330, FRF a
devenit organ independent de conducere al micarii fotbalistice din Romania,
primul preedinte ales fiind Nircea Sandu.
|368]

La nivel interna[ional, selec[ionata de fotbal a Romaniei a participat pana
acum la 7 Campionate Nondiale de Fotbal. Cele mai mari succese lea
inregistrat pe parcursul anilor '30. n 1334, la Campionatul Nondial din Statele
Unite, echipa Romaniei a reuit sa ajunga pana in sferturi, clasanduse atunci
pe pozi[ia 6 in clasamentul F!FA. Liderul genera[iei de aur
|363]
a fotbalului
romanesc este Cheorghe Hagi.
|370]
n prezent, dintre fotbalitii romani celebri
pot fi aminti[i Adrian Nutu i Cristian Chivu.
Cel mai cunoscut club de fotbal din Romania este Steaua Bucureti, care in
1386 a fost prima echipa din estul Europei i singura din Romania ce a
catigat Cupa Campionilor Europeni.
|371]
De asemenea, in 1383 a mai jucat o
finala a Cupei Campionilor Europeni.
|371]
Alta echipa de succes din fotbalul
romanesc este Dinamo Bucureti care a jucat o semifinala a Cupei
Campionilor Europeni in 1384 iar 1330 semifinala Cupei Cupelor UEFA.
|372]

Alte cluburi importante de fotbale sunt Rapid Bucureti, CFR 1307 Cluj
Napoca i FC Universitatea Craiova.
lte sporturi i ]O
!entru detalii, vezi: Romnia la Jocurile Olimpice.
Prima participare a Romaniei al ]ocurile "limpice a fost in 1300 cand a
participat doar cu un singur sportiv. Nai apoi, delega[ia Romaniei a fost
prezenta la toate edi[iile ]ocurilor "limpice incepand cu anul 1324, excep[ie
facand doua edi[ii de vara, cele din 1332 i 1348 i una de iarna, cea din
1360. Romania are un palmares de 232 de medalii (din care 86 de aur, 83 de
argint i 117 de bronz)
|373]
catigate de sportivi la ]ocurile "limpice de vara,
de la prima edi[ie, Paris, 1324 pana la edi[ia Beijing 2008.
|36S]
Prima medalie
olimpica, una de bronz, a fost catigata la Paris in 1324 de catre echipa de
rugby. Ea a fost urmata de una de argint la cursele de cai la "limpiada din
Berlin din 1336.
|364]
Primele titluri de campion mondial au fost catigate in
1334 i 1336 la sanie, in timp ce boxul romanesc ob[inea primul titlu
european in 1330 prin Lucian Popescu. n anii 'S0 sau inregistrat succese
notabile la tenis de masa feminin, tir, box, lupte i haltere.
|364]
Dintre sportivii
din aceasta perioada pot fi aminti[i !osif Sirbu i !olanda Bala. La caiaccanoe
Romania sa remarcat prin !van Patzaichin
|374]
iar la canotaj prin Elisabeta
Lipa.
|37S]

Sandra Izbasa
Cimnastica romaneasca a avut un numar semnificativ de succese fapt pentru
care Romania a devenit cunoscuta in intreaga lume. Nadia Comaneci, prin
performan[ele sale rasunatoare consemnate de istoria sportului ca expresie a
perfec[iunii este recunoscuta peste ani de micarea olimpica ca sportiva
secolului al XXlea.
|376]

La 2 mai 1310 se infiin[eaza grupare polisportiva ,Tenis Club Roman" (TCR).
Aceasta reunea mai multe discipline: sporturi atletice, canotaj, footbalrugby
(denumirea englezeasca a rugbyului), fotbal, inot, patinaj, sporturi de iarna,
scrima, tenis i tir. Culorile noului club erau alb si verde, iar numarul
membrilor se apropia de 3S0. ]ocul de rugby avea sa apara in cadrul acestui
club peste doitrei ani, printre promotorii acestei discipline numaranduse
Crigore Caracostea i Nircea !conomu.
|377]
La fel cum sa intamplat i cu jocul
de fotbal, primele no[iuni legate de rugby, precum i cele dintai baloane de
joc, au fost aduse la Bucureti de catre tineri romani care studiasera la Paris.
Acest proces sa petrecut pe la inceputul secolului al XXlea.
|378]|373]|380]|381]

]ocul de baschet se raspandete in Europa la inceputul secolului al XXlea,
fiind prezentat demonstrativ la ]ocurile "limpice din 1304, de la St. Louis. n
1332 se constituie Federa[ia !nterna[ionala de Baschet Amator (F.!.B.A.).
Romania sa aflat printre cele 8 [ari membre fondatoare ale forului mondial
alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Crecia, !talia, Lituania, Elvetia i
Portugalia. Din 133S se disputa campionatele europene (la care a participat i
[ara noastra). La noi in [ara, primele demonstra[ii de baschet au fost
efectuate in 1320. Pana in 1323, baschetul se practica in special in liceele din
capitala, organizanduse sporadic competi[ii intercolare. Federa[ia Romana
de Baschet i volei ia fiin[a in 1331. Dintre performan[ele Romaniei pe plan
interna[ional men[ionam clasarea de 3 ori pe locul !v la campionatele
feminine europene (1364,1366, 1368) i de 2 ori pe locul v la cele masculine
(13S7,1367). n 1381, la Campionatele Nondiale Universitare echipa de fete a
Romaniei sa clasat pe locul !!!, cucerind medalia de bronz, iar echipa
masculina a ocupat locul !v.
|382]

Constantina Dit-Tomescu
Cu !on ]iriac i !lie Nastase (ultimul fiind catigatorul marelui premiu F!LT in
1372 i 1373) Romania a fost de trei ori finalista in Cupa Davis, fara insa a o
catiga vreodata.
|364]
Echipa masculina de handbal a catigat 4 titluri
mondiale.
|383]

n Romania, scrima este rezultatul impletirii manuirii armelor i activita[ilor
militare organizate cu influen[a straina patrunsa prin intermediul razboaielor i
schimburilor economice i culturale, fiecare epoca aducandui contribu[ia la
scrima sportiva de astazi. n perimetrul [arii aceasta activitate sa aflat printre
primele discipline sportive. Prima participare romaneasca la un concurs
intena[ional de scrima are loc in 1310, in Fran[a, Nihai Savu ocupand locul !.
n 1311, la Paris, romanul Dinu Cesianu cucerete primul loc la un concurs
interna[ional de spada. n 1332, forul sportiv U.F.S.R. recunote oficial
Federa[ia Romana de Scrima.
|384]

Atletismul apare in Romania la sfaritul secolului al X!Xlea, la ini[iativa
studen[ilor care studiau in [arile occidentale. n timpul vacan[elor, acetia
promovau atletismul organizand competi[ii de alergari, sarituri i aruncari.
Primele Campionate Na[ionale ale Romaniei sunt organizate in 1314, la 16
probe, i se adreseaza doar barba[ilor. Un an mai tarziu, in 131S, se
inaugureaza la Bucureti primul teren de atletism, pe locul care devine ulterior
Stadionul Tineretului. Primul concurs organizat de atletism are loc in 1882 la
Bucureti, cu participarea elevilor de la liceele Sf. Sava i Natei Basarab.
|38S]

La atletism, Cabriela Szab a fost, de asemenea, de trei ori campioana
mondiala.
|386]

ReferinJe
1. ^ Raport al OTAN. Accesat la 1 decembrie 2008.
2. `
,

-
Anuarul Statistic al Romniei (!DF). Institutul National Romn de
Statistici (200). Accesat la data de 1 decembrie 2008.
3. ^ Raportul nominalizrilor din Louxembourg si Romnia pentru Capitala
European a Culturii 2007 (pdI). Juriul de Alegere a Capitalei Europene a
Culturii 2007 ( aprilie 2004). Accesat la data de 1 decembrie 2008.
4. ^ DEX, 18; Noul DEX, 2002
. ^ Der her:4ge Ramunch v:er Jachen ant/mit $ibenhunduert mannen ch4m
er 1vr si gerant/sam die widen v4gee s4 sah man si varn
. ^ Der Nibeunge n4t, XII, ed. K. Lachmann, Berlin, 1878, p. 174; Francis !.
Magoun jr., Ge4graphica and Ethnic Names in the Nibeungenied, p. 12-
130; Fritz Schuster, Her:4g Ramunc aus dem Waachenand, in "Sudost-
Forschungen", XI, 14-12, p. 284-20)
7. ^ nunc se R4man4s v4cant n Endre Veress, 4ntes rerum
transyvanicarum. Erdeyi trtenemi 14rras4, Trtenettudomanyi Intezet,
Magyar Tudomanyos Akademia, Budapest, 114, S. 204
8. ^ si dimandan4 in ingua 4r4 R4meise acun4 dimanda se san4 parare
in a ingua vaacca, dic4n4 a quest4 in quest4 m4d4. $ti R4minest ? he v4
dire. $ai tu R4man4, n: Claudio Isopescu, N4ti:ie int4rn4 ai r4meni nea
etteratura ge4gra1ica itaiana de inquecent4, in Bulletin de la Section
Historique, XVI, 12, p. 1- 0
. ^ An:i essi si chiaman4 r4manesci, e v4gi4n4 m4ti che eran4 mandati qui
quei che eran4 dannati a cavar metai` n: Maria Holban, t4ri strini
despre ]rie R4mane, Bucuresti, Editura StiintiIic, 170, vol. II, p.18 11
10.^ T4ut ce pays a Waachie et M4davie et a pus part de a Transivanie a
este peupe des c44nie r4maines du temps de Traian empereur.eux du
pays se disent vrais successeurs des R4mains et n4mment eur parer
r4manechte, cest-a-dire r4main . , Voyage Iait par moy, !ierre Lescalopier
l`an 174 de Venise a Constantinople, in: !aul Cernovodeanu, $tudii si
materiae de ist4rie medievaa, IV, 10, p. 444
11.^ Ex Jachi Jaachi, R4manenses Itaiani,/Qu4rum reiquae R4manensi
ingua utuntur/$44 R4man4s n4mine, sine re, repraesentantes/Ideirc4
vugariter R4muini sunt appeanti, Ioannes Lebelius, De 4pid4 Thamus,
armen Ist4ricum, ibinii, 1779, p 11 12 apud Ad41 Armbruster,
R4manitatea r4mani4r Ist4ria unei idei, Editura $tiinti1ic Bucureti, 1992,
$ 84
12.^ qui e4rum ingua R4mini ab R4manis, n4stra Waachi, ab Itais
appeantur, Stanislaus Orichovius, Annaes p44nici ab excessu $igismundi
n I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1 , apud AdolI
Armbruster, Au1 den $puren der eigenen Identitt Ausgewhte Beitrge :ur
Geschichte und Kutur Rumniens, Editura Enciclopedica, 11, S. 182
13.^ Jaacchi, qui se R4man4s n4minant Gens quae ear terras
(Transsyvaniam, M4daviam et Transapinam) n4stra aetate inc4it, Jaacchi
sunt, eaque a R4mania ducit 4riginem, tametsi n4mine 4nge aien4,
Antonius Verantius, De situ Transsyvaniae, M4daviae et Transapinae n
Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, !esta, 187, p. 120, apud
Krista Zach, K4n1essi4nee Puraitt, $tnde und Nati4n Ausgewhte
Abhandungen :ur sd4steur4pischen Reigi4ns- und
Gesescha1tsgeschichte, LIT Verlag Berlin, Hamburg, Mnster, 2004, S.40
14.^ Jaach4sdicunt enim c4mmuni m4d4 4quendi. $ie n4i sentem Rumeni.
etiam n4s sumus R4mani Item. N4i sentem di sange Rumena. N4s sumus de
sanguine R4man4` Martinus Szent-Ivany, Dissertati4 Paraimp4menica
rerum mem4rabiium Hungariae, Tyrnaviae, 1, p. 3 apud AdolI
Armbruster, Der D4nau-Karpatenraum in den mitte- und westeur4pischen
Queen des 10-16 Jahrhunderts Eine hist4ri4graphische Imag44gie, 10,
S.11
1.^ Citat din ,De rebus Geticis" de Iordanes, dup Manuscrisul Vienez
1.^ Aa i neamu acesta, de caree scriem, a tra4r acest4ra, numee vechi
i mai dirept ieste ruman, adec ramean, de a R4ma Acest nume de a
discicatu 4r de Traian, i cat au trit () t4t acest nume au tinut i tin
pn ast:i i inc mai bine muntenii decat m4d4venii, c ei i acum :ic i
scriu tara sa rumaneasc, ca i r4manii cei din Ardea () Si aa ieste
acest4r tri i trai n4astre, M4d4vei i ]rai Munteneti numee ce dirept
de m4ie, ieste ruman, cum s rspund i acum t4ti aceia din ]rie
Ungureti cuit4ri i muntenii tara 4r i scriu i rspund cu graiu. ]ara
R4maneasc` n De neamul moldovenilor
17.^ ns vahii, aceti ghe4gra1i i mai t4ti ist4ricii cati scriu de aceste tri,
:icea i M4d4vei i cetiia, ap4i 4 imparte in d4a4, una de sus, ata de f4s, ii
:ic Le :ic i. mai mare i mai mic, cea de sus, adecte i mai mare,
M4d4va, cea de f4s i mai mic, tara aceast Munteneasc numeind, cum ii
:ic mai muti aa, c Rumaneasc numai cuit4rii ei 4 chiam, i d4ar unii
den ardeeni ii rumani, pentru c i aceia i cetea numai cand s intreab,
ce iaste? Ei rspund. rumani, iar m4d4venii s 4sebesc de s rspund.
m4d4vani, svai c i ei sunt de un neam i de un r4d cu cetea, cum mai
nainte mai pre arg v4m arta cu mrturiie mut4ra ()i cum c ap4i
Traian mutime de r4mani du pretutindenea den biruintee ui au adus aicea
de au ae:at cuit4ri i pa:nici acest4r tri, den carii i pn ast:i s trag
aceti rumani ce e :icem n4i, iar grecii i atinii, vahi i v4ahi e :ic, inc
ne-am adeverit den ist4ricii cei mai de credint i mai numeiti ce sunt () Si
mai chiar vedem c rumanii den Ardea, m4d4venii i cetea de tara aceasta,
t4t un neam, t4t 4 imb 1iind, inc intre danii mut s 4sebesc, care aceasta
iaste cum s vede den amestectura vecini4r 4r Aadar i acee trei
neamuri, ce :icem mai sus, den preavecintatea r4mani4r, uand de-ae
ace4ra cuvinte, i cu cee de m4ie ae 4r amestecandu-e, i stricandu-i
imba, au rmas in aceast ce acum sunt () ns dar, vaahii, adecte
rumanii, cum sunt rmitee r4mani4r ce4r ce i-au adus aici Upie Traian,
i cum c dintr-aceia s trag i pan ast:i, adevrat i d4vedit iaste de t4ti
mai adevratii i de cre:ut ist4rici, mcar c ap4i e-au mutat i numee,
vaahi :icandu-e` n Istoria Trii Rumnesti
18.^ Hr4nic4n a t4at ]ara R4maneasc (care ap4i s-u imprtit in M4d4va,
Munteniasc i Ardeau) `, D. Cantemir, Hr4nicu vechimei r4man4-m4d4-
vahi4r, n Operele !rincipelui Dimitrie Cantemir, Academia Romn,
Bucuresti, 101, p.180
1.^ Dimitrie Daniil !hilippide public n greceste la Leipzig n 181 Ist4ria
R4maniei` urmat n acelasi an de Ge4gra1ia R4maniei`. Termenul pare a Ii
ptruns deja n limabjul comun n primele decenii ale secolului al XIX-lea,
astIel nct inscriptia de pe piatra Iunerar a lui Gheorghe Lazr din Avrig,
datnd din 1823 arat c: Precum Hrist4s pe La:r din m4rti a inviat/Aa tu
#423, din s4mn ai deteptat`
20.^
http://www.orbilat.com/Languages/Rumanian/RumanianvsRomanian.html
21.^ conIorm D.E.X.
22.^ !agina Federatiei Romnilor din Serbia
23.^ http://www.Iormula-as.ro/2007/774/spectator-38/dr-ivo-gheorghiev-8071
24.^
http://www.orbilat.com/Languages/Rumanian/RumanianvsRomanian.html
2.^ !entru istoricul probleme vezi: A. Armbruster, R4manitatea r4mani4r
Ist4ria unei idei, Bucuresti, 172.
2.^ Nicolae Stoicescu, 4ntinuitatea r4mani4r, Privire ist4ri4gra1ic,
Bucuresti, 180, p. -8.
27.^ Ligia Brzu, S. Brezeanu, riginea i c4ntinuitatea r4mani4r Arhe44gie
i traditie ist4ric, Bucuresti, 11 , p. 13-81.
28.^ Lucian Boia, Ist4rie i mit in c4ntiinta r4maneasc, Bucuresti, 17, p. 83-
144.
2.^ Scribd - Serban !apacostea, Ist4ria R4mani4r, pag. 24 - Accesat la data de
1.03.200
30.^ Vasile !rvan, Getica, Capitolul I, Migratii cimmer4-scythe $ec X-JI ien,
pag 2. - Editura Meridiane, Bucuresti, 182.
31.^ Aadar, arhe44gia a d4vedit c p4p4ru get4-dac era depin 14rmat cu ce
putin patru sau chiar cinci sute de ani mai inainte ca numee su s 1igure:e
in 1iee i:v4are4r iterare ae umii antice at despre anteces4rii i strm4ii
nemif4citi ai get4-daci4r, ramura n4rdic a neamuri4r trace, aceeai tiint
auxiiar a ist4riei e c4n1irm pre:enta i in14rit4area 4r cutur materia
i spiritua 4 dat cu debutu ep4cii br4n:uui, 1apt petrecut pe a circa 2000
- 1800 Hr` - Extras din cartea Deceba` de Liviu Mrghitan, Editura
Militar, Bucuresti, 187, pag. 41.
32.^ Muzeul Olteniei -~ Ep4ca br4n:uui, cutura Gara Mare i Jerbici4ara -
Accesat la data de 1.03.200
33.^ Scribd - Ge4gra1ia de Strabon, pag 22 - Accesat la data de 1.03.200
34.^ Herodotus - The Ancient History oI Herodotus By Herodotus, pag. 213217,
Derby & Jackson.
3.^ Neamu traci4r este ce mai numer4s din ume, dup ace a in:i4r Dac
ar avea un singur carmuit4r sau dac tracii s-ar inteege intre ei, e ar 1i de
nebiruit i cu mut mai puternic decat t4ate neamurie dup s4c4tinta mea
Tracii au mai mute nume, dup regiuni, dar 4biceiurie sunt cam aceeai a
t4ti, a1ar de 0x, trausi i de acei care 4cuiesc a n4rd de crest4nai` -
Herodot, Istorii, V, 3.
3.^ Europa celor 27 - Bun venit Bulgariei si Romniei (n Romn) (!DF).
Uniunea European. Accesat la data de 1-03-200.
37.^ Learn Romanian - Istoria Romniei - Accesat la data de 1.03.200
38.^ Matley, Ian (170). R4mania, a Pr41ie, pag. 8, !raeger.
3.^ Giurescu, Constantin C. (172). The Maing 41 the R4manian Pe4pe and
Language, pag. 43, 8101,141, Bucharest: Meridiane !ublishing House.
40.^ e dintai i ce mai mare dintre regii din Tracia` - Inscriptia cetteanului
grec Acornion din Dionysopolis.
41.^ Observatorul - !ublicat in Toronto, Canada - Romnia, stlp oriental al
latinittii - Accesat la data de 01.0.200
42.^ Dacia - Dacia in timpu ui Burebista - Accesat la data de 1.03.200
43.^ MAE - Istoria Romniei - Accesat la data de 1.03.200
44.^ Hadrian Daicoviciu, Dacii - apit4u III - Burebista, Editura pentru
Literatur, Bucuresti, 18.
4.^ Buresbita and his time - Ion Horatiu Crisan, Bibliotheca Historica
Romaniae, Bucharest, 178
4.^ Romnia, istorie - Despre Romnia - Accesat la data de 1.03.200
47.^ Istoria Daciei - Dacia intre Burebista i Deceba - Accesat la data de
1.03.200
48.`
,

-
Mic enciclopedie de istorie universal - pag. 284 - Marce D P4pa,
H4ria Matei - Editura P4itic, Bucureti, 1988
4.^ De Imperatoribus Romanis - An Online Encyclopedia oI Roman Emperors -
Battle oI Sarmizegetusa (Sarmizegetuza), A.D. 10 - Accesat la data de
1.03.200
0.^ Britannica Encyclopedia, History oI Romania - Antiquity - The Dacians.
1.^ Jordanes (1 A.D.). Getica, sive, De rigine Actibusque G4th4rum. URL
accesat la 2008-08-31.
2.^ Iliescu, Vl. (170). 4ntes Hist4riae Dac4-R4manae, pag. 33, 87.
3.^ Teodor, Dan Gh. (1). Ist4ria R4maniei de a inceputuri pan in sec4u
a JIII-ea, pag. 2432.
4.^ Bona, Istvan (2001). History oI Transylvania: II.3. The Kingdom oI the
Gepids. Institute oI History oI the Hungarian Academy oI Sciences. Accesat la
data de 2008-08-31.
.^ Bona, Istvan (2001). History oI Transylvania: II.4. The !eriod oI the Avar
Rule. Institute oI History oI the Hungarian Academy oI Sciences. Accesat la
data de 2008-08-31.
.^ Constantine VII, !orphyrogenitus (0). 4nstantine P4rphyr4genitus De
Administrand4 Imperi4. URL accesat la 2008-08-31.
7.^ Xenopol, Alexandru D. (18). Hist4ire des R4umains, pag. 18.
8.^ n Dip4ma avaeri4r I4aniti sunt atestate primee 14rmatiuni prestatae
r4maneti de a sud de arpati . cne:atee ui I4an i arca, v4iev4date ui
Lit4v4i i $enesau Copia textului original, n limba latin, al Diplomei
Ioanitilor.
.^ Makkai, Laszlo (2001). History oI Transylvania: III. Transylvania in the
Medieval Hungarian Kingdom (812). Institute oI History oI the
Hungarian Academy oI Sciences. Accesat la data de 2008-08-31.
0.^ Rezachevici, Constantin (2000). "Mihai Viteazul: itinerariul moldovean".
Maga:in ist4ric (). Retrieved on 2008-08-31.
1.^ Neagu Djuvara, ntre rient i ccident ]rie R4mane a inceputu ep4cii
m4derne - Un pic de ist4rie, pag 34, Editura Humanitas, Bucuresti, 2002
2.^ Anton Drner, Administratia Transivaniei in peri4ada ani4r 18671876,
Institutul de Istorie ,George Barit din Cluj-Napoca - Accesat la data de
02.0.200
3.^ Jurnalul National - 10 de ani de la Unirea !rincipatelor Romne - Accesat
la data de 1.03.200
4.^ Muzeul National de Istorie a Romniei - Unirea !rincipatelor Romne, 10
de ani - Accesat la data de 1.03.200
.^ Bobango, Gerald J (17). The emergence 41 the R4manian nati4na $tate,
New York: Boulder. ISBN 780147101.
.`
,

-
Florin Constantiniu, ist4rie sincer a p4p4ruui r4man, Bucuresti,
Editura Univers Enciclopedic, 17 - ISBN 73 243 07 X
7.^ TVR -~ ar4 I - un neamt care a 4btinut independenta R4maniei - Accesat
la data de 1.03.200
8.^ Radio Romnia International - Romnia n rzboaiele balcanice - Accesat la
data de 1.03.200
.^ Pe data de 27 iunie/10 iuie 1913, R4mania si-a chemat ambasad4ru de a
$41ia i, printr-4 n4t dip4matic utimativ, a anuntat Bugaria c, in
c4nditiie in care aceasta nu incetea: actiunie agresive imp4triva Greciei i
$erbiei, Armata R4mana va intra in actiune` - Locotenent-colonel drd.
Rizescu Alexandru - Aspecte ae p4iticii de securitate a R4maniei in sud-
edtu Eur4pei a inceputu sec4uui a XX-ea - Accesat la data de 1.03.200
70.^ Anderson, Frank Maloy (118). Handb44 14r the Dip4matic Hist4ry 41
Eur4pe, Asia, and A1rica 1870-1914, Washington D.C.: Government !rinting
OIIice.
71.^ Casa Romn - Istoria romnilor - Accesat la data de 1.03.200
72.^ CIMEC - Romnia nainte si dup 118 - Acceast la data de 1.03.200
73.^ Familia Regal a Romniei - Ferdinand - Accesat la data de 1.03.200
74.^ Fourteen !oints Speech - Woodrow Wilson - Wikisource.
7.^ Encarta - History oI Romania - Accesat la data de 14.03.200
7.`
,

-
Revista Memoria - Eugen Denize - Accesat la data de 1.03.200
77.^ Ziarul Adevrul - Abdicarea Regelui Mihai I - Accesat la data de 1.03.200
78.`
,

-
Encyclopaedia Britannica - History Communist Romania - Accesat la
data de 1.03.200
7.`
,

-
ICI - Istorie - Accesat la data de 1.03.200
80.^ Istoria Romniei - Learn Romanian - Accesat la data de 1.03.200
81.^ Carothers, Thomas. Romania: The !olitical Background (!DF). Accesat la
data de 2008-08-31. ,"This seven-year period can be characterized as a
gradualistic, oIten ambiguous transition away Irom communist rule towards
democracy."'
82.^ Hellman, Joel (January 18). "Winners Take All: The !olitics oI !artial
ReIorm in !ostcommunist". Transiti4ns W4rd P4itics 50 (2): 203234.
83.^ InIo Ghid Romania - Istorie - Accesat la data de 1.03.200
84.^ Agriland - Romnia, prezentarea trii - Istorie - Accesat la data de
1.03.200
8.`
,

-
ICI - BeneIiciile democratiei si bolile tranzitiei - Accesat la data de
1.03.200
8.^ Institutul National de Statistic - Statistic electoral - Accesat la data de
1.03.200
87.^ Alegeri TV - Alegerile din 2004, turul 2 - Accesat la data de 1.03.200
88.^ MAE - Romnia n Uniunea European - Accesat la data de 1.03.200
8.^ ,EU approves Bulgaria and Romania, BB News. Accesat la data de 2008-
08-31.
0.^ BEC, rezultate Iinale.. Hotnews.ro (4 decembrie 2008).
1.^ Antena 3 - Guvernu B4c a trecut de Parament Minitrii au depus
furmantu in 1ata preedinteui - Accesat la data de 1.03.200
2.`
,

-

.

/

0

1

Lungu, Marius (2004). Ant44gia $tate4r Lumii, a doua editie (n

romn), pag. 222, Constanta: Editura Steaua Nordului. ISBN 73-
84-11-7.
3.^ Cruceru, Nicolae (2008). Intr4ducere in ge4gra1ia regi4naa a R4maniei (n
romn), pag. 3 - 108, Bucuresti: Editura Fundatiei ,Romnia de Mine.
ISBN 78-73-13-224-7.
4.^ Delta Dunrii - Istoric. Future Real Estate. Accesat la data de 3 mai 200.
.`
,

-
Obiective culturale si naturale din Romnia nscrise pe Lista
!atrimoniului Mondial. Comisia National a Romniei pentru UNESCO.
Accesat la data de 10 martie 200.
.`
,

-
!tru, Ileana; Liliana Zaharia, Rzvan Oprea (200). Ge4gra1ia 1i:ic a
R4maniei im, Ape, Jegetatie, $4uri (n romn), pag. 3 - 111,
Bucuresti: Editura Universitar Bucuresti. ISBN 73 74 0 7.
7.^ Flora si Iauna slbatic. $tarea Mediuui in R4mania in anu 2000. GRID-
Arendal. Accesat la data de 18 decembrie 2008.
8.^ Valeriu Enescu. Forest Genetic Resources Conservation in Romania. 4rest
Genetic Res4urces N24. Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultur si
Alimentatie. Accesat la data de aprilie 200.
.^ Capitolul 12: RelieIul, apele, clima, vegetatia, Iauna, ariile protejate.
Apr4ape t4tu despre R4mania. Radio Romnia International. Accesat la data
de aprilie 200.
100. ^ Vegetatia Deltei n cteva cuvinte. Deta Dunrii. Liscom Tour.
Accesat la data de aprilie 200.
101. ^ Encyclopdia Britannica (200). Land !lant and animal liIe.
R4mania. Encyclopdia Britannica Online. Accesat la data de 2 mai 200.
102. `
,

-

.
Clima Romniei. Administratia National de Meteorologie.
Accesat la data de 1 aprilie 200.
103. `
,

-

.

/

0

1

Site-ul oIicial cu rezultatele recensamantul din 2002

104. ^ n 2002, n Romnia erau 21.80.74 persoane - Evenimentul.ro -
10. ^ Statistic - !opulatia Romniei continu s scad - Jurnalul National
- Accesat la data de 2.02.200
10. ^ Maghiari din Romnia - $ituatia dup 1990 - Accesant 2.02.200
107. ^ European eIIort spotlights plight oI the Roma. usatoday. Accesat la
data de 2008-08-31.
108. ^ !otrivit recensmntului din anul 2002, numrul armenilor din
Romnia este de 1780 (sub 0,1 din populatie), n scdere Iat de cei 17
recenzati n 12. - Divers.ro - Armeni - !erioada contemporan - Accesat la
data de 2.02.200
10. ^ Recensmntul general al populatiei Romniei din 2 Decemvrie
130, vol. II, pag. XXIV.
110. ^ German !opulation oI Romania, 130-148
111. ^ Minoritatea german din Romnia - Ambasada Germaniei
Bucuresti - Accesat la data de 2.02.200
112. ^ German minority, Auswrtiges Amt
113. ^ The Virtual Jewish History Tour - Romania
114. ^ Romania. Iocus-migration.de. Accesat la data de 2008-08-28.
11. ^ 12 milioane de romni, reprezentnd jumatate din populatia
Romniei, triesc n aIara hotarelor trii - Moldova.go.ro - Accesat la data de
2.02.200
11. ^ am.ro - P4puatia R4maniei ar putea s scad sub 17 mii4ane de
4cuit4ri in urmt4rii 50 de ani - Accesat la data de 2.02.200
117. ^ BERD: 13 milioane de locuitori n Romnia n 200 - Standard.ro -
118. ^ !opulatia Romniei- eIectele emigratiei n scop de munc -
muncainstrainatate.anoIm.ro - Accesat la data de 2.02.200
11. ^ Romnia are tot mai putini locuitori - Ziare.ro - Accesat la data de
2.02.200
120. ^ Fondul ONU pentru populatie - Declinul demograIic si viitorul
populatiei Romniei - Accesat la data de 2.02.200
121. ^ Constitutia Romniei - Articolul 13, Limba oIicial -~ n R4mania,
imba 41icia este imba r4man - Accesat la data de 2.02.200
122. ^ Uniunea Latin - State membre - Accesat la 2.02.200
123. ^ The History oI Transylvania and the Transylvania Saxons by Dr.
Konrad Gndisch
124. ^ Calendar Intercultural - Germanii din R4mania - Accesat la
2.02.200
12. ^ Rap4rtu Ethn44gue pentru imba german - Accesat la data de
2.02.200
12. ^ Recomandrile de la Oslo (n Romn) (pId). Accesat la data de 2-
02-200.
127. ^ Comisia European mpotriva Rasismului si Intolerantei (n
Romn) (pId). Accesat la data de 2-02-200.
128. ^ Gndul.inIo - 6 din 10 eevi r4mani v4rbesc 4 imb strin - Eevii
r4mani pre1er imba enge: - Accesat la data de 2.02.200
12. ^ Business-Adviser - Enge:a, cea mai cun4scut imba in
administratie - Accesat la data de 2.02.200
130. ^ Rumanie de France - ateva argumente pentru 1ranc414nia si
1ranc41iia r4mani4r - Accesat la data de 2.02.200
131. ^ Chronology oI the International Organization La Francophonie (n
Francez) (pId). Accesat la data de 31-08-2008.
132. ^ Intelectualitatea romn din Transilvania n veacul al XVIII-lea (n
Romn) (pId). Accesat la data de 2-02-200.
133. ^ Constitutia Romniei, Articolul 2: Libertatea c4ntiintei
134. ^ Ministerul Culturii si Cultelor - Legea nr. 48/200 privind libertatea
religioas si regimul general al cultelor !ublicat n Monitorul oIicial !artea I,
nr. 11/8.01.2007 -~ n R4mania nu exist reigie de stat, statu este neutru
1at de 4rice credint reigi4as sau ide44gie atee` - Accesat la data de
2.02.200
13. ^ Crestin-Ortodox - P4puatia dup reigie a recensmantu din 2002
13. ^ Din totalul de 18.817.7 de cetteni care s-au declarat de religie
ortodox la recensmntul din 2002, 18.21.823 de persoane s-au declarat de
etnie romn, 482.82 de etnie rom, 48.22 ucrainieni, 28.287 maghiari,
20.47 srbi etc. (Institutul National de Statistic din Romnia).
137. `
,

-

.
Recensmntul din 2002 - Structur dup religie - Accesat la
data de 2.02.200
138. ^ Liga Islamic si Cultural din Romnia - Musulmanii din Romnia -
13. ^ Recensmntul general al populatiei Romniei din 2 decemvrie
130, vol. II: Neam, imb matern, reigie, Imprimeria National, Bucuresti,
138, p. XXVII.
140. ^ Unirea romnilor din Transilvania cu Biserica Romei - Accesat la
data de 2.02.200
141. ^ Uniunea Baptist din Romnia - Istoric - Accesat la data de
2.02.200
142. `
,

-

.
Ministerul nvtmntului - Legea nvtmantuui
Preuniversitar (pr4iect de ege a1at in de:batere pubic incepand cu data de
17 decembrie 2007) - Accesat la data de 12.03.200
143. `
,

-
The Romanian Educational !olicy in Transition. UNESCO.
Accesat la data de 2008-08-31.
144. ^ CDE! - Lege nr84 din 24 iuie 1995 - Legea nvtmntului -
14. ^ EDU - Legea nvtmantuui $uperi4r (pr4iect a1at in de:batere
pubic incepand cu data de 17 decembrie 2007) - Accesat la data de
12.03.200
14. `
,

-

.

/
Curs de pedagogie (n Romn) (!DF). ConI. univ. dr. Adriana
Nicu. Accesat la data de 13-03-200.
147. ^ EDU - nvtmnt superior - Accesat la data de 12.03.200
148. ^ Romanian Institute oI Statistics Yearbook - Chapter 8 (n Romanian)
(!DF). Accesat la data de 2008-08-31.
14. ^ INSSE - Educatie - Accesat la data de 12.03.200
10. ^ UN Human Development Report 200 (pdI). Arhivat de la adresa
original la data de 2007-02-02
11. ^ Topul universittilor din Romnia, 2007 (n Romn) (!DF).
Realizat de asociatia Ad Astra a cercettorilor romni. Accesat la data de 12-
03-200.
12. ^ Romnia - Not privind politicile educationale (n Romn) (!DF).
Banca Mondial. Accesat la data de 12-03-200.
13. ^ !opulation oI the largest cities and towns in Romania. World
Gazetteer. Accesat la data de 2008-08-31.
14. ^ Metropolitan Zone oI Bucharest will be ready in 10 years (n
Romanian). R4mania Libera. Accesat la data de 2008-08-31.
1. ^ OIIicial site oI Metropolitan Zone oI Bucharest !roject (n
Romanian). Accesat la data de 2008-08-31.
1. ^ Map oI Romanian municipalities that can have metorpolitan areas in
maroon. Accesat la data de 2008-08-31.
17. ^ Recensmntul din 2002 - Date la nivel de tar (etnie, limba
matern, religie) - Accesat la data de 20.04.200
18. `
,

-

.

/

0

1

(2007) R4mania, 48, pag. 373437, Londra si New

York: Routledge. ISBN 7818743412.
1. ^ Encyclopedia Britannica - Romania-~ Government and society -
10. ^ Drept Online - Constitutia Romaniei din 2003 - Legea de revi:uire a
4nstitutiei R4maniei nr 429/2003 a 14st apr4bat prin re1erendumu
nati4na din 18-19 4ct4mbrie 2003 i a intrat in vig4are a data de 29
4ct4mbrie 2003, data pubicrii in M4nit4ru 1icia a R4maniei, Partea I,
nr 758 din 29 4ct4mbrie 2003 a H4trarii urtii 4nstituti4nae nr 3 din 22
4ct4mbrie 2003 pentru c4n1irmarea re:utatuui re1erendumuui nati4na din
18-19 4ct4mbrie 2003 privind Legea de revi:uire a 4nstitutiei R4maniei -
11. ^ Constitutia Romniei - Titu I, Principii generae - $tatu r4man,
Artic4u 1 - Accesat la data de 12.02.0
12. ^ Art.81 din Constitutia Romniei
13. ^ !resedintele Romniei - !alatul Cotroceni - Accesat la data de
12.02.200
14. ^ Guvernul Romniei - !alatul Victoria - Accesat la data de
12.02.200
1. ^ Senat.ro - Organizarea si Iunctionarea - Accesat la data de
12.02.200
1. ^ BIRN Romania !artners EDRC on Ethnic Minority Issues - Accesat
la data de 2.02.200
17. ^ 18 organizatii ale minorittilor nationale vor Ii reprezentate n
!arlament - HotNews.ro - Accesat la data de 2.02.200
18. ^ Monitorizarea activittii parlamentare a reprezentantilor minorittilor
nationale (!DF). Material editat de Fundatia Centrul de Resurse pentru
Diversitate Etnocultural si Asociatia !ro Democratia (2007). Accesat la data
de 2 Iebruarie 200.
1. ^ Camera Deputatilor - !alatul !arlamentului - Accesat la data de
12.02.200
170. ^ Art. 8 din Constitutia Romniei
171. ^ Gov.ro - Guvernul Romniei - !rezentare - Accesat la data de
12.02.0
172. ^ Organizarea sistemului judiciar n Romnia (!DF). Consiliul Suprem
al Magistraturii (2008). Accesat la data de 12 Iebruarie 200.
173. ^ !rezentare. - nata urte de asatie i Justitie a R4maniei - Accesat
la data de 12.02.200
174. ^ Romanian Legal system. CIA Factbook (2000). Accesat la data de
2008-01-11.
17. ^ Curtea Constitutional a Romniei - Legea Nr47/1992 privind
4rgani:area i 1uncti4narea urtii 4nstituti4nae - Accesat la data de
12.02.200
17. ^ Bos, SteIan. ,Bulgaria, Romania Join European Union, JA News,
J4ice 41 America, 01 January 2007. Accesat la data de 2 January 200.
177. ^ Romania will be EU's most corrupt new member. Accesat la data de
2008-01-11.
178. ^ Ziua.ro - Presa german. Este t4t mai car c R4mania i Bugaria
au aderat cu decenii prea devreme a UE - Accesat la data de 13.02.200
17. ^ Banca National a Romniei - Reatiie BNR cu 4rganisme
internati4nae - Accesat la data de 28.02.200
180. ^ North Atlantic Treaty Organization - NATO Member Countries -
Romania, 2004 - Accesat la data de 28.02.200
181. ^ European countries - Member states oI the EU -~ Romania - Accesat
182. ^ Romnia sprijin proiectele NATO - R4mania i-a achitat
c4ntributia a d4u 14nduri NAT, pentru sprifinirea Repubicii M4d4va i
Ge4rgia - Accesat la data de 28.02.200
183. ^ am News - R4mania i Ungaria sprifin aderarea Ucrainei in UE -
184. `
,

-

.
Ministerul AIacerilor Externe (n Romn). Accesat la data de
2008-08-28.
18. ^ Background Note: Romania - U.S.-Romanian Relations. U.S.
Department oI State.
18. ^ Turkey & Romania hand in hand Ior a better tomorrow. (!DF). The
New Anatolian, February 1, 200.
187. ^ !rimria Municipiului Satu Mare - Ungaria sprijin aderarea
Romniei la UE - Accesat la data de 28.02.200
188. ^ Relatiile comerciale romno-maghiare sunt ntr-o dezvoltare
spectaculoas (n Romn) (!DF). Media Romnia. Accesat la data de 2008-
08-28.
18. ^ Raporturile Romniei cu Republica Moldova (n Romn). Centrul
de Sudii Internationale - Gabriel Andreescu - Valentin Stan - Renate Weber.
10. ^ Ambasada Romniei la Chisinu - Relatii politico-diplomatice -
11. ^ Ziare.com - Diac4nescu. Limitarea regimuui caat4rii4r in R
M4d4va, un demers abu:iv - Accesat la data de 13.0.200
12. ^ EVZ - J4r4nin atac R4mania din t4ate prtie - Accesat la data de
13.0.200
13. ^ ICJ Maritime Deimitati4n in the Bac $ea (R4mania v Uraine)
icj-cij.org, 3 Iebruarie 200
14. ^ MAE Comunicat de pres din 3 Iebruarie 200 mae.ro, accesat 4
Iebruarie 200
1. ^ Verdict la Haga: Romnia a cstigat .700 km ptrati de platou
continental, 7 din supraIata disputat
1. ^ Antena 3 - MAE. M4mentan, Ucraina nu are v4ie s ucre:e a
canau Bastr4e - Accesat la data de 28.02.200
17. ^ Ziua - George Damian - anau Bastr4e i Insua Serpi4r, dubu
atac ucrainean - Accesat la data de 28.02.200
18. ^ !rimria din Motru - Municipiul Motru cuprins n Dezvoltarea
Regional Sud - Vest Oltenia - Accesat la data de 28.02.200
1. ^ Casa Romn - Romnia, mprtirea administrativ - Accesat la data
de 28.02.200
200. ^ Constitutia Romniei - !rincipii generale - Articolul 3, Teritoriul -
201. ^ Descoper.net - GeograIia Romniei - mprtirea terit4ria a
R4maniei - Accesat la data de 28.02.200
202. ^ Roposturo - 4ngresu M4ndia de P4stur44gie 2005 - Despre
Romnia - Accesat la data de 28.02.200
203. `
,

-
MAE - Bruxelles - Repre:entanta permanent a R4maniei pe
ang Uniunea Eur4pean - Romnia, Data generale - Accesat la data de
28.02.200
204. ^ Roembus - Romnia - Date generale, mprtirea administrativ -
20. ^ Administratie - !ortalul National de Administratie !ublic - Accesat
20. ^ ICI - Romnia - Judete - Accesat la data de 28.02.200
207. ^ Municipalities oI Romania (including Transylvania) - R4mania es
Erdey n4rmany:atta rendee:o var4sai es :segei - Accesat la data de
28.02.200
208. ^ Schengen Romnia - Romnia si Uniunea European - InIormatii
generale despre Romnia
20. ^ RomTurism - Bucureti, fudetu Bucureti - Accesat la data de
28.02.200
210. ^ !reIectura Bucuresti - Rolul preIectului - Accesat la data de
28.02.200
211. ^ !MB - Legisatie in vig4are ce regementea: aegerea Primaruui
Genera a Municipiuui Bucureti - Accesat la data de 28.02.200
212. ^ CDE! - Lege nr67 din 25 martie 2004 pentru aegerea aut4ritti4r
administratiei pubice 4cae - Accesat la data de 28.02.200
213. ^ !rimria Online - Regiuni de dezvoltare - Accesat la data de
28.02.200
214. ^ InIo Turist - Romnia - Accesat la data de 28.02.200
21. ^ Ministerul Dezvoltrii Regionale si Locuintei - !olitica de dezvoltare
regional - Accesat la data de 28.02.200
21. ^ Smart Financial - Integrarea unitti4r terit4riae de statistic ae
R4maniei i Bugariei in NUT$ - Accesat la data de 28.02.200
217. ^ Ioan Silviu Nistor (2000). 4muna Si Judetu. Ev4utia Ist4ric,
Cluj-Napoca: Editura Dacia.
218. ^ Replica - Administratie. Judetee, depite? - Accesat la data de
28.02.200
21. ^ !reIectura Brasov - Istoric - Accesat la data de 28.02.200
220. ^ Romnia in ciIre 2008
221. ^ Country ClassiIication Groups. World Bank (200). Accesat la data
de 2008-08-31.
222. ^ Bank News - Economia romneasc a crescut anul trecut cu 7,1,
dup un avans de doar 2, in trimestrul IV - Accesat la data de 13.02.200
223. ^ GD! in 200 (n Romanian) (!DF). Romanian National Institute oI
Statistics. Accesat la data de 2008-01-10.
224. ^ Main Macroeconomic Indicators, September 2007 (n Romanian)
(!DF). National Institute oI Statistics oI Romania. Accesat la data de 2008-08-
31.
22. `
,

-
Romania. CIA World Factbook (200). Accesat la data de 2008-
08-31.
22. `
,

-
Ghid Romnia - Romnia, economie - Accesat la data de
12.03.200
227. ^ Ziarul Adevrul -~ Romnia - Germania: scurt istoric al cooperarii
economice - Accesat la data de 12.03.200
228. ^ MAE - Roma - Evolutia schimburilor comerciale bilaterale -
Romnia - Italia - Accesat la data de 12.03.200
22. ^ !rivatizarea MEBO n Romnia - !rocesul de privatizare si
rezultatele mproprietririi (n Romn) (!DF). Almos Telegdy - Universitatea
de Stiinte Economice, Budapesta si Universitatea Central-European,
Budapesta. Accesat la data de 12-03-200.
230. ^ Index oI Economic Freedom: Romania. heritage.org. Accesat la data
de 2008-08-31.
231. ^ Taxation trends in the EU (pdI). Eurostat (2007-0-2). Accesat la
data de 2008-08-31.
232. ^ Reducerea cotelor de impozit pe venit la nivel global pe Iondul
cresterii mobilittii Iortei de munc Iorteaz guvernele s concureze n privinta
impozitelor, asa cum reiese din studiul K!MG Interantional (n Romn)
(!DF). Maria Stancu - K!MG. Accesat la data de 12-03-200.
233. ^ Banat Business - R4mania nu are un regim 1isca 1av4rabi, in ciuda
imp4:ituui sc:ut pe venitu g4ba - Studiu realizat de K!MG - Accesat la
data de 12.03.200
234. ^ Romania: FDI reached over EUR 8.3 bn. Accesat la data de 2008-
08-31.
23. ^ Remittance Ilows
23. ^ Economy Ranking. D4ing Business. World Bank (2007). Accesat la
data de 2008-08-31.
237. ^ Doing Business 2007 Report. World Bank. Accesat la data de 2008-
08-31.
238. ^ Institutul National de Statistica
23. ^ Centrul Logistic - Localizare Romnia - 4rid4ru IJ Pan Eur4pean
240. ^ Transport - Business - In1rastructura rutier ne tine in 4c - Accesat
241. ^ Rompres - R4mania nu are in1rastructura rutier necesar
de:v4trii ec4n4mice - Accesat la data de 08.03.200
242. ^ Dezvoltarea si modernizarea inIrastructurii de transport (n Romn)
(!DF). Ministerul Transporturilor si InIrastructurii. Accesat la data de 08-03-
200.
243. ^ Euractiv - Ritmu de abs4rbtie a 14nduri4r I$PA trebuie acceerat -
244. ^ Guvernul Romniei - Capitolul 13 - InIrastructura de transport -
24. ^ Evenimentul Zilei - Biantu a 42 de ani de aut4str:i in R4mania.
280 de i4metri - Accesat la data de 08.03.200
24. ^ InIrastructur - InIo - Accesat la data de 08.03.200
247. ^ Romnia ar trebui sa aiba 2000 km de autostrad pn in 201
248. ^ !rogramul de constructie autostrzi (n Romn) (!DF). Ministerul
Transporturilor si InIrastructurii. Accesat la data de 08-03-200.
24. ^ Strategia pentru Romnia (n Romn) (!DF). Document al Bncii
Europene !entru Reconstructie si Dezvoltare. Accesat la data de 08-03-200.
20. ^ Cile Ferate Romne - Site oIicial - !rezentare Companie - Accesat
21. ^ CFR - Site oIicial - InIrastructura public - Accesat la data de
08.03.200
22. ^ Guia !ais Rumania (n Spaniol) (!DF). Elaborada por la OIicinia
Economica y Comercial de Espaa en Bucarest. Accesat la data de 08-03-
200.
23. ^ Curierul National - R administrea: a patra retea 1er4viar din
Eur4pa ca v4um de pasageri i mar1 - Accesat la data de 08.03.200
24. ^ Adevrul.ro - Jumtate dintre 4c4m4tivee i vag4anee R-uui
sunt expirate` - Accesat la data de 08.03.200
2. ^ Wall Street - pt c4mpanii v4r asigura transp4rtu 1er4viar de scurt
parcurs - Accesat la data de 08.03.200
2. ^ E-Transport - Dintre cee 17 aer4p4rturi din R4mania d4ar 11 sunt
c4nsiderate aer4p4rturi de interes eur4pean - Accesat la data de 08.03.200
27. ^ Ziarul de Iasi - Economic - Accesat la data de 08.03.200
28. ^ Fonduri Structurale Europene - Transportul aerian - Accesat la data
de 08.03.200
2. `
,

-
!roavion - Clubul cltorului de oriunde - Despre compania
aerian Tarom - Accesat la data de 08.03.200
20. ^ TAROM - Istoricul aviatiei n Romnia - Accesat la data de
08.03.200
21. ^ Compania TAROM - Scurt istoric al TAROM - Accesat la data de
08.03.200
22. ^ Blue Air - Despre noi - Accesat la data de 08.03.200
23. ^ Economie, Wall-Street - Turismu crete transp4rtu 1uvia de
agrement - Accesat la data de 08.03.200
24. ^ Administratia Canalelor Navigabile - Istoric - Accesat la data de
08.03.200
2. ^ Gazeta de Olt - Bombardier se extinde n Romnia - Trenurie
pr4duse de aceast c4mpanie transp4rt in pre:ent peste 650000 de pasageri
:inic, pe cee trei magistrae bucuretene - Accesat la data de 08.03.200
2. ^ UNESCO - Delta Dunrii - Accesat la data de 0.0.200
27. ^ Romanian Monasteries - Turismul n Romnia - Accesat la data de
27.02.200
28. ^ Country/Economy !roIiles: Romania, Travel&Tourism (!DF).
World Economic Forum. Accesat la data de 2008-01-11.
2. ^ Wall Street - Numru turiti4r strini care v4r aege R4mania
pentru vacant va crete - Accesat la data de 27.02.200
270. ^ WTTC spells out policy recommendations Ior Romania to tap travel
and tourism potential. WTTC. Accesat la data de 2008-01-11.
271. ^ Turismul a atras n 200 investitii de 400 milioane de euro (n ro).
Gandu. Accesat la data de 2008-01-11.
272. ^ Business !oint - Numru turiti4r strini s4siti in R4mania a
crescut - Accesat la data de 27.02.200
273. ^ Tan and Iun at the Black Sea. UnseenRomania. Accesat la data de
2008-01-10.
274. ^ ICI - Valea !rahovei - Accesat la 28.02.200
27. ^ Ziare.com - Mii de turisti pe Valea !rahovei - Accesat la data de
28.02.200
27. ^ ,Turismul renaste la tar, R4mania Libera, 2008-07-0. Accesat la
data de 2008-08-28. (in Romanian)
277. ^ Bine ati venit pe site-ul de promovare a pensiunilor agroturistice din
Romania !!! (n Romanian). RuralTourism.ro. Accesat la data de 2008-08-28.
278. `
,

-
Horia C. Matei, Ion Nicolae, Silviu Negut, Caterina Radu,
Encic4pedia state4r umii, editia a VII-a, Bucuresti, Editura Meronia, 2001 -
ISBN 73 41
27. ^ InIo Travel Romania - Bucuresti, Turism - Accesat la data de
27.02.200
280. ^ Turism n Romnia - Bucureti, 4 c4mbinatie ecectic de stiuri -
281. ^ Travel World - Atractii turistice din Bucuresti - Accesat la data de
27.02.200
282. ^ Micul !aris - Turul Bucurestiului - Accesat la data de 27.02.200
283. ^ Trgul de turism - Romexpo - Accesat la data de 27.02.200
284. ^ Ziarul Adevrul - Jacante nati4nae, a Targu de Turism Bucureti -
28. ^ Centrul de pelerinaj - Bucovina - Obiective turistice si de pelerinaj -
28. ^ Mnstiri n Bucovina - !rima pagina - Accesat la data de
28.02.200
287. ^ Observator Cultural - Dezbatere la Venetia despre o Romnie ntre
Orient si Occident -~ R4mania scrie aut4ru se pre:int ca 4 impetire
peste sec4e de cuturi i c4n1esiuni reigi4ase di1erite, un 1e de sinte:,
une4ri arm4ni4as, ate4ri pin de c4n1icte, dintre rient i ccidentu
eur4pean, i dat4rit un4r di1icutti de natur etnic4-ist4ric i reigi4as
nes4uti4nate nici pin ast:i i bine inrdcinate pe terit4riu su` - Alberto
Castaldini
288. ^ Romania - Culture, Historical Background - Accesat la data de
08.03.200
28. ^ Claudio Mutti - Mircea Eliade -~ R4mania, rscruce a Eurasiei -
20. ^ Oprea, Gheorghe (2002). 4c4ru mu:ica r4manesc, Editura
Muzical, Bucuresti. ISBN 73-42-0304-
21. ^ Agriland - !rezentarea trii - Cultura - Accesat la data de 08.03.200
22. ^ Rare4ri in1uenta unui p4p4r asupra atuia a 14st mai c4mpet,
mai cuprin:t4are decat in1uenta 1rance: in R4mania Este recun4scut in
t4ate mani1estrie spirituui uman, in p4itic cat i in egisatie, in iteratur
cat i in 4rgani:area administrativ sau in viata s4cia` - !ompiliu Eliade,
,InIluenta Irancez asupra spiritului public n Romnia secolului XIX, !aris,
114
23. ^ Ambasada Romniei la !aris - Relatiile Culturale - Accesat la data
de 08.03.200
24. ^ Ambasada Romniei la Berlin - Scurt istoric al relatiilor culturale -
2. `
,

-
ICI - Aspecte culturale - Scurt istorie - Accesat la data de
08.03.200
2. ^ Ministerul Culturii si Cultelor - Biserica Ortodox Romn - Accesat
27. ^ Academia Romn - Ziua international a latinittii - Accesat la data
de 08.03.200
28. ^ Universitatea Ovidius din Constanta - $tudii r4maneti in P44nia,
Florentina Nicolae - Accesat la data de 08.03.200
2. ^ Crestin Ortodox.ro - Miron Costin - Accesat la data de 0.03.200
300. ^ FilosoIie Romneasc - Miron Costin - Autorul celui dinti poem
IilosoIic din cultura romn - Mona Mamulea - Accesat la data de 0.03.200
301. ^ Ziua - Dimitrie Cantemir, eruditul carturar - Accesat la data de
0.03.200
302. ^ Constantin Brncoveanu - ctitor de cultura (n Romn) (!DF). Lect.
univ. dr. Agnes Erich. Accesat la data de 0-03-200.
303. ^ George Clinescu, Ist4ria iteraturii r4mane de a 4rigini i pin in
pre:ent, Editura Minerva, Bucresti, 181
304. `
,

-

.

/
Rest Romania - Istoria Culturii Romne - Accesat la data de
0.03.200
30. ^ Universitatea din Iasi - Despre Universitatea ,Alexandru Ioan Cuza
30. ^ Universitatea Bucuresti - Repere istorice - Accesat la data de
0.03.200
307. ^ nvtmntul public din Romnia n secolul al XIX-lea - evolutie si
consecinte sociale (n Romn) (!DF). Dan Constantin Rdulescu. Accesat la
data de 0-03-200.
308. `
,

-
Muzeul Literaturii Romne din Iasi - Junimea - Accesat la data de
0.03.200
30. ^ I.L. Caragiale - Este c4nsiderat a 1i ce mai mare dramaturg r4man
i unu dintre cei mai imp4rtanti scriit4ri r4mani - Accesat la data de
10.03.200
310. ^ Institul National de Cercetare-Dezvoltare n InIormatic - Nicolae
Grigorescu - Accesat la data de 0.03.200
311. ^ Observatorul - ,Miorita: Istorie si Globalizare - Accesat la data de
0.03.200
312. ^ Constantin Brncusi - Bio - Accesat la data de 0.03.200
313. ^ Scriitori romni, Ge4rge Bac4via - Editura StiintiIic si
Enciclopedic, Bucuresti, 178
314. ^ !ompiliu Constantinescu, Literatura r4man - asicii $ec4ee 19-
20 - Casa de Editur si Impresariat ,Euro-Asia, Brasov, 2008.
31. ^ HuntIor - Dadaism - Accesat la data de 10.03.200
31. ^ ICI - Literatura - Accesat la 10.03.200
317. ^ Cosma, Mihai (200). Cursuri de istoria muzicii romnesti,
Conservatorul din Bucuresti
318. ^ Stiintele Iolclorului nu se intereseaz de anumite demersuri ale
studiului istoric sau ale stiintelor politice; n spet, problema continuittii
poporului romn si disputa apartenentelor la teritorii sunt irelevante. Mai
gritor pentru Iolcloristi este n ce msur se ,mbin mrturiile culese si ct
de bine exprim o evolutie clar. Cu alte cuvinte, Iolclorul nu si asum dect
sarcina de a atribui noile element descoperite terit4rii4r unde se maniIest; de
aici si pn la a numi etnia care le-a produs (mai cu seam n situatii istorice
delicate, acolo unde nu exist izvoare care s Iac reIerire la indigeni),
rspunderea apartine altor discipline. Conchidem c apartenenta etnic n
studiul Iolcloric se realizeaz statistic, cu erorile de rigoare. Folcloristii romni
Emilia Comisel si Gheorghe Oprea adopt pozitia publicistului Andre
Varagnac (vezi bibliograIia):
Lipsa i:v4are4r scrise dintr-4 anumit peri4ad nu inseamn inexistenta
datini4r respective, ci dimp4triv, menti4narea acest4ra dup un timp, in care
sunt atestate, arat t4cmai persistenta 4r`
Ghe4rghe prea - 4c4ru mu:ica r4manesc, pag 319
31. ^ !unctul de vedere al etnomuzicologilor va reveni pe parcursul
articolului, neconstituind totusi baza sa teoretic; de pild, aspectele
comparative ale studiului Iolcloric vor Ii corelate cu aceast disciplin (sau
alte subiecte cu impact mai larg dect la nivel national). n cea mai mare parte,
ns, va avea ntietate perspectiva Iolcloristicii, urmnd traditia scolii
romnesti.
320. ^ Oprea (2002), pag. 18
321. ^ Oprea (2002), pag. 4
322. ^ ICI - Mu:ica r4maneasc, $curt ist4rie - Accesat la data de
11.0.200
323. ^ Sava, IosiI si Vartolomei, Luminita (17). Dicti4nar de mu:ic,
Editura StiintiIic si Enciclopedic, Bucuresti, pag. 74.
324. ^ Sandu-Dediu, Valentina (2008). Cursuri de istoria muzicii
universale, Conservatorul din Bucuresti
32. ^ Sava, pag. 73
32. ^ !ionierii aviatiei romnesti (n Romn) (!DF). Bogdan Benea.
327. ^ Fortele Aeriene Romne - nceputuri - Accesat la data de 10.03.200
328. ^ Directia Judetean pentru Cultur, Culte si !atrimoniul Cultural
National Ialomita - P4durie dintre eteti i ernav4d - Anghe $aigny` -
32. ^ ICI - Arhitectura - Accesat la data de 10.03.200
330. ^ Istoria culturii romne moderne (n Romn) (!DF). !roI. univ. dr.
Grigore Georgiu. Accesat la data de 10-03-200.
331. ^ Medical Student - Nicolae Constantin !aulescu - Accesat la data de
10.03.200
332. ^ Travel World - Victor Babes - Accesat la data de 10.03.200
333. ^ Craiova.ro - !ersonalitti - Gheorghe Titeica - Accesat la data de
10.03.200
334. ^ Centrul National al CinematograIiei - Ist4ria 1imuui r4manesc in
7000 de cuvinte - Marian Tutui - Accesat la data de 10.03.200
33. ^ IMDb - Awards Ior 4 uni, 3 sptamani i 2 :ie - Accesat la data de
10.03.200
33. ^ UNESCO - Romania, !roperties inscribed on the World Heritage
List - Accesat la data de 10.03.200
337. ^ Sibiu/Hermannstadt - Capitala Cultural European n 2007 -
338. ^ Sptmna Financiar - n:estrarea armatei, un 1aiment garantat,
Radu Tudor - Accesat la data de 14.03.200
33. ^ Mondo News - Buget MApN. $uma a4cata este cu 2 md ei mai
mic 1at de pr4iectu 14stuui Guvern - Accesat la data de 14.03.200
340. ^ Standard.ro - 13 mld. t n zece ani - Accesat la data de 14.03.200
341. ^ DeIense - EIective participante la misiuni internationale - Actualizat
la martie 200 - Accesat la data de 14.03.200
342. ^ Fortele Terestre Romne - Misiuni internationale - Accesat la data de
14.03.200
343. ^ MApN - Lege Nr 395 din 16 decembrie 2005 privind suspendarea
pe timp de pace a serviciuui miitar 4bigat4riu i trecerea a serviciu miitar
pe ba: de v4untariat - Accesat la data de 14.03.200
344. ^ HotNews - De uni, serviciu miitar e 1acutativ - Accesat la data de
14.03.200
34. ^ Tion - S-a eliminat obligativitatea serviciului militar - Accesat la
data de 14.03.200
34. ^ Curierul National - n 2007, armata r4man va avea 90000 de
4ameni - Accesat la data de 14.03.200
347. ^ Distributia pe arme, estimat pentru 2007
348. ^ MApN - InIormatii generale - Strategia de transIormare a Armatei
Romniei - Accesat la data de 14.03.200
34. `
,

-

.

/
Reprezentanta !ermanent a Romniei pe lng Uniunea
European - Bruxelles - Armata r4man pregtete d4tarea 14rte4r sae cu
echipamente i sisteme de armament m4derni:ate - Accesat la data de
14.03.200
30. ^ MApN - Repere istorice - Accesat la data de 14.03.200
31. ^ Fortele Teresre Romne - Istoricul Fortelor Terestre - Accesat la data
de 14.03.200
32. ^ Fortele Aeriene Romne - Istoric - nceputuri - Accesat la data de
14.03.200
33. ^ Fortele Navale Romne - Istoric - Accesat la data de 14.03.200
34. ^ Marinarii - Nave de istorie - Submarinul DelIinul - Accesat la data
de 14.03.200
3. ^ Ziua - ,DelIinul Iace valuri n Armat - Accesat la data de
14.03.200
3. ^ De1inu` - u submarinu a reparat Jurnau Nati4na, 7
octombrie 2007
37. `
,

-

.
MApN - Statul Major General - UniIorme Militare - Accesat la
data de 14.03.200
38. ^ Statul Major General - Distinctiile militare onoriIice din Armata
Romn - Accesat la data de 14.03.200
3. ^ Ministerul Apararii Nationale - Statul Major General - Clubul sportiv
al armatei, Steaua - Accesat la data de 14.03.200
30. ^ Realitatea - Astzi este Ziua Armatei - Accesat la data de 14.02.200
31. ^ MediaIax - !arad militar de Ziua National a Romniei, la Arcul
de TriumI - Accesat la 14.03.200
32. ^ UNA! - !rezentare general - Accesat la data de 14.03.200
33. ^ Muzeul Militar National Regele Ferdinand I - Home - Accesat la
data de 14.03.200
34. `
,

-

.

/

0
Institul National de Cercetare-Dezvoltare n InIormatic - ICI
- Sport - Accesat la data de 1.03.200
3. `
,

-
Comitetul Olimpic si Sportiv Roman - Istoric - Accesat la data de
1.03.200
3. ^ Istoria oinei. Nationala Romniei. Accesat la data de 1 martie 200.
37. ^ Originea jocului. Asociatia Oina. Accesat la data de 1 martie 200.
38. ^ Federatia Romana de Fotbal - Istoric - Accesat la data de 1.03.200
3. ^ Hagi leaves Romania post. BBC Sport (2001-11-2). Accesat la data
de 2008-08-31.
370. ^ Gheorghe Hagi - BiograIie - Accesat la data de 1.03.200
371. `
,

-
F.C. Steaua - TroIeele Clubului - Accesat la data de 1.03.200
372. ^ F.C. Dinamo - !arlamares - Accesat la data de 1.03.200
373. ^ All-Time Medal Standings, 18-2004. Accesat la data de 2008-08-
31.
374. ^ Mari romni - Ivan !atzaichin - Accesat la data de 1.03.200
37. ^ Federatia Romn de Canotaj - Istoric - Accesat la data de
1.03.200
37. ^ Scurt istoric 10-200 (n Romn) (!DF). Federatia Romn de
Gimnastic. Accesat la data de 1-03-200.
377. ^ Rugby Romnesc - Istori - Accesat la data de 11.0.200
378. ^ Rugby.ro - Pi4nierii - Accesat la data de 11.0.200
37. ^ Aurel Barbu, Tiberiu Stama ie din ist4ria rugbiuui r4manesc`
- Editura Consiliului.
380. ^ National pentru Educatie Fizic si Sport, Bucuresti, 1.
381. ^ Dumitru Manoileanu - Rugby Mic encic4pedie` - Editura Sport-
Turism, Bucuresti, 182.
382. ^ HalIcourt.inIo - Istoria baschetului romnesc. Aspecte generale -
383. ^ Federatia Romn de Handbal - Istoric - Accesat la data de
1.03.200
384. ^ Romanian Fencing - Scrima n Romnia - Accesat la data de
11.0.200
38. ^ Federatia Romn de Atletism - Istoric - Accesat la data de
11.0.200
38. ^ Mari sportivi - Gabriela Szabo - Accesat la data de 1.03.200
[modific] Leg9uri ex9erne
!uteti gsi mai multe inIormatii despre Romnia prin cutarea n proiectele similare ale
Wikipediei, grupate sub denumirea generic de ,proiecte surori:
Defini[ii din Wik[ionar
Nanuale de la Wikimanuale
Citate de la Wikicitat
Texte sursa de la Wikisursa
!magini i media de la Commons
$tiri de la Wikitiri
Administratie
O !resedintia Romniei
O !arlamentul Romniei
O Guvernul Romniei
O Banca National a Romniei
O Ministerul Educatiei, Cercetrii si Inovrii
O Ministerul Muncii, Familiei si !rotectiei Sociale
O Ministerul Administratiei si Internelor
O Ministerul AIacerilor Externe
O Ministerul Snttii !ublice
O Ministerul Culturii, Cultelor si !atrimoniului National
InIormatii suplimentare
O 03 !roIilul Romniei la The W4rd actb44
O 03 Romnia la Encyclopdia Britannica
O 03 !roIilul Romniei la BBC
O 03 Romnia la Departamentul de Stat al SUA
O 03 Romnia la Open Directory !roject
O 03 Romnia la European Library
Hrti
O Atlasul Romniei de la Wikimedia
O Romnia la WikiMapia
Turism
O Despre Romnia la ICI
O Turismul n Romnia
O Romnia la Wikitravel
Is9oria an9ic a Dobrogei
Coloniile greceti i primele forma[iuni statale dacice.

Monede btute la Histria

Cetatea Histria
ncepand cu secolul al v!!!lea inaintea erei noastre, corabiile greceti purtand
familii intregi de negustori, meteugari, ostai i marinari intra in marea
denumita de Sci[i Axaina (albastru intunecat) i o denumesc Pontos Euxeinos
(euxeinos insemnand in greca primitoare). Zona gurilor Dunarii, prin
posibilita[ile sale comerciale, le atrage aten[ia, i coloniti veni[i din Narea
Egee i de pe coasta de sud a Pontului Euxin (Narea Neagra) intemeiaza aici
mai multe ceta[iporturi. Printre cele mai importante dintre aceste ceta[i se
numara "dessos (varna), Apollonia, Dionysopolis (Balcic), Callatis, Tomis,
Histria, Argamum, Halmyris, iar pe cursul Dunarii Aegyssos (Tulcea) i
Axiopolis (Cernavoda).
Dobrogea a fost locuita din timpuri stravechi de triburi trace printre care cele
de la nord erau numite getodace (Ce[i fiind numirea greceasca iar Daci cea
romana). Aa cum Herodot men[ioneaza in !storiile sale, in S14, anul
expedi[iei lui Darius, ahul persan, Dobrogea era locuita in mare parte de
triburi getodace. Chiar i sub stapanirea persana, ceta[ile greceti au
influen[at semnificativ comer[ul dintre mare i Dacia, marcand progresul
comer[ului dacilor i a civiliza[iei acestora.
n circa 330, Alexandru cel Nare ia infrant pe tracii vasali ai perilor, i a
ocupat Dobrogea, imperiul sau ajungand pana la Dunare. n 322, anul
destramarii imperiului lui Alexandru, Dobrogea este inclusa in regatul
macedonian, iar getodacii ii reiau autonomia locala de care dispuneau pe
vremea perilor.
Ulterior, ceta[ile greceti dobrogene au intrat in sfera de influen[a a regatului
pontic condus de Nitridate v! Eupator.
n SS Dobrogea i ceta[ile greceti de pe malul marii au fost inglobate in
statul dac al lui Burebista, pana in anul 44.
n secolele !v!!! i.Hr. sunt men[iona[i ca[iva conducatori daci: Zalmodegikos,
"roles, Rhemaxos, Zoltes, iar in secolul ! i.Hr. sunt men[iona[i conducatorii:
Roles, in sudul Dobrogei, Dapyx, in centrul Dobrogei i Zyraxes, in nordul
Dobrogei, ce vor fi infran[i de romani. n urma acestei victorii, Roma ii
intinde stapanirea i asupra Dobrogei (28 i.Hr.).
Dobrogea romana
Dobrogea a fost inclusa in a doua jumatate a secolului ! i.Hr. in provicia
romana Noesia !nferioara de catre imparatul "ctavian Augustus.
n timpul razboaielor dacice Dobrogea a fost un teatru de razboi intre daci,
alia[i cu sarma[ii contra romanilor. Una din cele mai stralucite victorii ale
romanilor in aceste razboaie a fost cea de la Adamclisi (102), unde sa ridicat
monumentul de la Tropaeum Traiani.
Printre barbarii care au inceput sa apara pe teritoriul Dobrogei in secolul al
!!!lea se numara go[ii, gepizii i hunii.
"data cu impar[irea definitiva a imperiului roman din 33S, Dobrogea intra in
componen[a !mperiul Roman de Rasarit, treptat cretinat i denumit mai
tarziu (de istoricii mai recen[i, incepand cu germanul Hieronymus Wolf)
"!mperiul Bizantin".
Is9oria medieval a Dobrogei
Dobrogea bizantina
"data cu impar[irea definitiva a imperiului (33S) Dobrogea (Scythia Ninor)
intra in componen[a !mperiului Bizantin.
mparatul !ustinian ! a intarit ceta[ile de pe Dunare, cartea lui Procopius
("Despre construc[ii") enumerand 30 de ceta[i restaurate de imparat pe acest
fluviu, dintre care aproape S0 in Dobrogea. Numele acestora sunt fie cele
antice (Abrittus, Aegyssus, Axiopolis, Callatis, Carsium, Durustorum,
Noviodunum, "dessos, Tomis, Troesmis, Ulmetum), fie locale (Bassidina,
Diniscarta, Padisara, Residina, Sacidava, Zaldapa, Zisnudava) ori adaptari din
latina vulgara (A Silva, Castellonovo, Cemellomuntes, Naurovalle). Paralel cu
reorganizarea militara au fost intreprinse i schimbari in domeniul bisericesc.
n Scythia Ninor se aflau 1S episcopate subordonate mitropoliei de la Tomis.
Numarul mare de bazilici cretine (spre exemplu, numai la Tropaeum erau
cinci) indica importan[a ierarhiei ecleziastice zonale, aceasta nefiind in
partibus.
Dupa anul S34, invazii pustiitoare ale hunilor (mai apoi ale avarilor i
bulgarilor) vor avea loc i in Dobrogea, zona decazand treptat din stralucirea
sa de pe vremea lui !ustinian. Sapaturile arheologice au scos la iveala urmele
unei parasiri brute i violente a teritoriului undeva la sfaritul secolului al v!
lea (probabil faptul e legat de marea pustiire avara din S87). La Tropaeum sa
purtat o batalie importanta, care a pecetluit de altfel sfaritul oraului antic.
Urme de incendieri serioase au fost gasite la Ulmetum, Callatis i Histria.
n secolul v!! bulgarii au invadat teritoriile la sud de Dunare, ajungand pe raul
Nari[a i la Narea Adriatica. Prima faza a fost consumata in 673, cand hanul
Asparuch trece Dunarea i se instaleaza in Noesia i Scythia Ninor. Dobrogea
a ramas sub domina[ie bulgara pana in 371. n acest rastimp, popula[ii slave
sau aezat printre Tracii latiniza[i sau eleniza[i din regiune. Nai tarziu, cand
puterea bulgara a inceput sa scada, Dobrogea a retrecut in stapanirea
bizantina in 371, iar Bulgaria a fost in cele din urma integral cucerita de
bizantini in 1014.
n jurul anului 84S, in zona Dunarii i a Dobrogei este men[ionat poporul
N.nd.r. (sau v.n.nd.r. dupa alta sursa).

Inscriptia din 43
n secolul al Xlea, sunt men[iona[i i doi jupani (conducatori), probabil de
origine bulgara: Cheorghe i Dimitrie (cca. 343).
!mperiul bizantin a reuit cu greu sa men[ina Dobrogea sub domina[ia sa din
cauza atacurilor pecenegilor i a cumanilor i a rascoalelor bulgarilor i proto
romanilor (valahi). Un alt pericol lau reprezentat armatele cneazului rus
Sviatoslav, care in 371 au asediat Dristra (Silistra). Aceasta cetate, impreuna
cu Constan[a i altele sau pus sub protec[ia imparatului bizantin, reuind
astfel sa respinga asediul.
Dupa acest eveniment, imparatul !oan ! Tzimiskes a alcatuit in acele locuri o
thema, numita "Nesopotamia Apusului" cu centrul la Licostomo (Cura Lupului
in grecete) sau la Dristra
|1]
. Aceasta thema era alcatuita din doua strategate:
cel de Dristra in nord i cel de !oannopolis in sud. Primul strateg a fost un
anume Leon. Prin 37S 373, strategatul de !oannopolis a fost incorporat in
thema Thracia, in vreme ce thema Nesopotamia Apusului era impar[ita intr
un strategat omonim (in nordul Dobrogei) i cel de Dristra (in sudul
Dobrogei). Porturile Dristra, Aegyssos i Constantia adapostesc atunci
dromoanele care apara Nesopotamia Apusului. Dupa 386, bulgarii au cucerit
strategatul Dristrei, pana la linia intarita Constan[a Cernavoda. Teritoriul
ramas (practic strategatul Nesopotamia Apusului i cateva fortifica[ii dunarene
intre Cernavoda i Dristra) au fost reorganizate intro toparhie cu o larga
autonomie politica, administrativa i decizionala. Campania din anul 1000
pornita de imparatul vasile !! Nacedoneanul a readus teritoriile de est ale
Bulgariei sub ascultarea unui strategat al Dristrei, thema Nesopotamia
Apusului fiind desfiin[ata. Aceasta forma[iune noua a fost pentru scurta vreme
subordonata themei Thracia, urmand ca dupa ca[iva ani sa fie separata.
Dupa 1020, imparatul vasile !! a infiin[at o noua thema, numita Paristrion sau
Paradunavon. Aceasta cuprindea teritoriile dintre Nun[ii Balcani, Dunare (de la
vidin pana la gurile de varsare) i Narea Neagra. Centrul noii forma[iuni era
tot oraul Dristra, iar conducatorul ei se numea katepan, duce sau arhonte.
Aceasta tema, fara alte subdiviziuni, va ramane sub stapanirea bizantina pana
in secolul al X!!lea (cu scurte intreruperi in 1047/48-10S3, 10S6-10S3,
1064-106S, 1072-1031, cand grani[a a fost retrasa temporar pe aliniamentul
Nun[ilor Balcani).
n 1072, imparatul Nicefor !!! Botaneiates la trimis in zona Dobrogei de sud
pe generalul Nicefor Bryennus sa il pedepseasca pe rasculatul Tatrys.
n 1087, imparatul Alexios ! Comnen, impreuna cu alia[ii sai cumanii, duce o
campanie la nord de Dunare impotriva pecenegilor. Sora imparatului, Anna
Comnena, men[ioneaza in opera sa ,Alexiada" trei mici forma[iuni in
Dobrogea in perioada 10861031: Tatos/Chalis (probabil acelai cu Tatrys), in
zona Silistrei, Sacea (Satza/Sata), in zona Deltei Dunarii i Sestlav, in zona
vicinei:
( J4ind s p4vestesc 4 nvire imp4triva imprtiei r4mei4r mai
gr4a:nic i mai mare decat cea dinainte, iau ucrurie din n4u de a inceput,
cci s-au amestecat ca vaurie mrii Un neam scitic, prdat :inic de
saur4mati, prsindu-i saee, a c4b4rat a Danubi4s, c:and de ac4rd
asupra acestui ucru, au intrat in tratative cu c4nduct4rii 4r, cu Tat4s, numit
i hais, cu $estav i $ata, cci trebuie s amintesc i numee ce4r mai de
seam dintre ei, dei trupu ist4riei se murdrete cu acetia, unu, tinand in
stpanirea sa Dristra, ceiati Jicina i ceeate` (Anna Comnena)
Nicolae !orga socotete ca aceti trei conducatori ar fi fost romani, iar
ac[iunea lor ar fi reprezentat o incercare de emancipare de sub tutela
bizantina. Aceasta ipoteza a fost sus[inuta i de catre Nicolae Banescu i C.
Bratescu, acesta din urma comparand aceste ,voievodate romaneti" cu cele
ale lui Litovoi i Seneslau. Unii istorici bulgari contesta in limbaj polemic
caracterul romanesc al celor trei forma[iuni statale. Cheorghe Bratianu
presupune ca Tatos era peceneg, Sestlav un ef slav al vicinei iar Sa[a un ef
local, insa lasa loc la interpretari:
Este 14arte greu de stabiit precis care e este nati4naitatea apt este c din
m4mentu acea D4br4gea este 4cupat apr4ape permanent de neamuri
turceti Rand pe rand urmea: pecenegi, u:i, cumani, ( pe urm i
eemente venite din Asia Mic segiuid Este deci 4 permanent de viat
turceasc ( at de unee te4rii emise in tara vecin cu n4i dinspre sud,
aceast c4nstatare nu este ipsit de interes, pentru c arat c, in 4rice ca:,
sub 4 14rm turceasc, destinee D4br4gei au 14st din m4mentu acea pentru
mut vreme de4sebite c4mpet de ae Bugariei din Bacani` (Gheorghe
Brtianu
|2|
)
n 1034 este men[ionat un alt conducator local al valahilor, numit Pudila.
Pe harta calatorului arab !drisi, alcatuita in 11S4, zona aflata intre Dunare i
Narea Neagra este denumita Burgean sau Brugean.
n 118S, in urma rascoalei fra[ilor valahi Asan i Petru, Dobrogea intra sub
domina[ia statului !mperiului vlahoBulgar, numit in documentele epocii
Regnum valachorum, dar in istoriografia moderna "Al doilea !mperiu Bulgar".
Aceasta dureaza pana in 1320/S, cand devine independenta sub numele de
Principatul de Carvuna, denumit in istoriografia moderna "Despotatul
Dobrogei". n acest timp se vorbea in zona graiul dician
|3]
men[ionat in
lucrarile lui Ceorge valsan, un grai al limbii romane influen[at de limba greaca
(influen[a perceptibila prin unele nume de plante sau animale i indeosebi
peti, prin numiri de unelte de navigat i pescuit, unele transmise ulterior i
Lipovenilor).
Conducatorii Dobrogei n sec. X!v

Dobrogea independent n 1370
n 1320/S este men[ionat un anume Balica sau Balko in Principatul Carvunei
(Dobrogea), care se intindea de la zona actualului Babadag in nord, pana la
Nesembria (azi Nesebar) la sud. n 1346, fii lui Balica, Dobrotici si Teodor, se
implica in luptele dinastice din !mperiul Bizantin de partea imparatesei Ana de
Savoia. Din cauza aceasta, in 1347, din ordinul imparatului !oan v Paleolog,
un vasal al Bizan[ului, emirul Bahud din Umur, conduce o expedi[ie impotriva
lui Balica, in timp ce dromoanele bizantine distrug porturile de la Narea
Neagra. Balica i Teodor mor in timpul confruntarii, Dobrotici devine
conducator.
ntre 13S213S3, odata cu scaderea puterii Hoardei de Aur, apare un nou stat
la sud de gurile Dunarii sub prin[ul tatar cretinat Demetrius, in timp ce ]ara
Romaneasca ia in stapanire regiunile situate la nord de gurile Dunarii
(vrancea, Cala[i, i faia de teritoriu de la Prut la limanul Tuzla din actualul
Bugeac).
n 13S7, Dobrotici se declara despot. n acelai an, pierde Nesembria i
Anhialos cucerite de imparatul bizantin !oan v Paleolog. Dar doi ani mai
tarziu, in 13S3, Dobrotici cucerete gurile Dunarii cu ceta[ile vicina i Chilia de
la Demetrius, expulzandui de acolo pe Cenovezi care pastreaza doar portul
Licostomo. Arhiepiscopul vicinei, !achint, devine primul metropolit al ]arii
Romaneti tot in 13S3. n 1366 !oan v Paleolog viziteaza Roma i Buda,
incercand sa capete ajutor pentru campania sa impotriva Dobrogei, in cursul
careia este capturat la varna. " noua campanie condusa de Amadeus v! de
Savoia, sprijinita de vene[ia i Cenova incearca sal elibereze pe imparat.
Dupa ce Amadeus cucerete unele ceta[i din sud, Dobrotici negociaza pacea
eliberandul pe imparat i casatorindui fiica cu Nihail, fiul imparatului.
n 1363, Dobrotici impreuna cu aliatul sau vladislav ! al ]arii Romaneti lau
ajutat pe !van Stra[imir sa revina la tronul vidinului. Cu acest prilej ceta[ile
Darstor i Chilia trec in posesia ]arii Romaneti. n 1373, flotele munteana i
dobrogeana blocheaza flota genoveza in fa[a Constantinopolului.
n 1386, Dobrotici moare i ii urmeaza la tron !vanko sau !oan, care accepta
pacea cu Nurad ! al !mperiului "toman i semneaza un tratat comercial cu
Cenova. !vanco moare in 1388 in timpul expedi[iei Narelui vizir andarli Ali
Pasha impotriva ]aratului Tarnovo (i a ceta[ii Darstorului atunci in stapanirea
]arii Romaneti). n urma expedi[iei, peste jumatate din teritoriul Dobrogei
cade sub domina[ia !mperiului "toman, in timp ce Dobrogea de Nord intra in
componen[a ]arii Romaneti, care il invinge pe Narele vizir.
De notat ca istoria Dobrogei independente este ocultata de aproape toate
atlasurile istorice i lucrarile de vulgarizare, fiind men[ionata doar in lucrarile
i articolele de specialitate, nu fara cateva polemici de altfel, dat fiind
caracterul sau multina[ional care permite atat Bulgarilor, cat i Romanilor, sa
revendice aceasta istorie a Dobrogei ca parte integranta a istoriei na[ionale a
fiecarei [ari.
Dobrogea sub Nircea cel Batran

Mircea cel Btrn, despot al Trii lui Dobrotici
Nircea cel Batran a alipit ]arii Romaneti Dobrogea in 1388/3. n 1333,
Baiazid ! cucerete sudul Dobrogei i il ataca pe Nircea in ]ara Romaneasca,
dar fara succes, iar in 133S Nircea recucerete teritoriile pierdute cu ajutorul
alia[ilor sai, Regatul Ungariei. A treia ocupa[ie otomana a avut loc intre 1337
i 1404.
nfrangerea lui Baiazid ! de catre Timur Lenk la Ankara in 1402 deschide o
perioada de anarhie in !mperiul "toman.n 1403, Nircea ocupa cetatea
genoveza Licostomo de la gurile Dunarii, iar in 1404 recucerete Dobrogea i
se implica in luptele dinastice din !mperiul "toman.
Dupa moartea lui Nircea, in 1418, fiul sau Nihail !, reincepe luptele cu turcii,
pierzandui via[a intro lupta in 1420.n anul acela, sultanul Nehmed !
cucerete Dobrogea, ]ara Romaneasca ramanand doar cu Delta Dunarii, dar
nu pentru mult timp.
Dobrogea sub stapanire turca. Scurtele reveniri la ]ara
%omaneasca
n ceea ce privete momentul intrarii definitive a Dobrogei sub domina[ia
turca, opiniile istoricilor sunt impar[ite. Nicolae !orga
|4]
socotete ca acest
teritoriu a intrat definitiv sub stapanirea otomana in 1416. C. C. Ciurescu
|S]
,
$tefan $tefanescu
|6]
i Cheorghe !. Bratianu
|7]
sunt de parere ca acest lucru s
a intamplat in 1417, iar viorica Pervain
|8]
- in 1420. Exista, de asemenea, o
serie de istorici care considera ca Dobrogea a cazut sub stapanirea otomana
treptat, in etape. Astfel, N. N. AlexandrescuDerscaBulgaru
|3]
este de parere
ca ofensiva otomana in acest sens a inceput in 1417 i sa terminat in anii
144S 14S2, in urma cruciadei europene cu sfaritul tragic la varna, iar Anca
Chia[a
|10]
plaseaza inceputul in 1420 i finalul in 1484, cand otomanii cuceresc
i gurile Dunarii. Naria Chiper
|11]
argumenteaza ca Dan al !!lea a stapanit i
el, vremelnic, macar o parte din teritoriul Dobrogei, iar Radu$tefan
Ciobanu
|12]
, bazanduse pe dovezile arheologice descoperite in cetatea
Enisala, impinge aceasta stapanire cu dese intreruperi a domnilor romani
pana in vremea lui vlad ]epe.
Stapanirea lui vlad ]epe, pentru cateva luni, peste cel pu[in o parte a
Dobrogei este legata de campania sa pe malul drept al Dunarii din primavara
lui 1462.
n 1S34 i in anii urmatori Nihai viteazul a condus o campanie militara la
sudul Dunarii, cucerind ceta[ile !saccea, Nacin, Cernavoda, Babadag, Targul
de Floci, Silistra i chiar Razgrad, Rusciuc, $itova, Nicopole i vidin. Potrivit
istoricului Nicolae !orga
|13]
, calare[ii lui Nihai viteazul ajunsesera pana la
Adrianopole in est i Plevna in vest. Aceasta ac[iune a fost coroborata cu cea
a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stapanirea sa
Bugeacul, in aceeai perioada. n 1601 Nihai viteazul a preluat aceste teritorii
o data cu instalarea sa pe tronul Noldovei, astfel incat Dobrogea i gurile
Dunarii sau aflat sub stapanirea sa pana la moarte.
Dupa cucerirea Dobrogei, otomanii au transformato intrun sangeac al
provinciei Rumelia, dupa care, in 1S33, a fost infiin[at elayetul Silistra, ce
cuprindea Dobrogea (toata), Bugeacul i Edisanul. n secolul al Xv!!lea,
acestui elayet iau mai fost adaugate o mare parte din Bulgaria i Turcia
europeana de astazi. n 1864 ce mai ramasese din elayetul Silistrei (par[ile la
nord de Dunare fiind anexate de !mperiul Rus) a fost transformat in vilayetul
Dunarii.
Sub domina[ia otomana, Dobrogea, pe langa Turcii i Tatarii musulmani
aeza[i aici din ce in ce mai numeroi, cuprinde in continuare o popula[ie de
"Chiauri" printre care administra[ia otomana ii deosebete pe Ladinlar (Evrei
de limba spaniola, veni[i in !mperiul otoman din Andaluzia, dupa cucerirea
Crenadei de catre catolici), pe Ermenlar (Armeni), pe Cok"uzlar (Cagau[i),
pe Rumlar (Creci), pe Cingene (]igani), pe Bulgarlar (Bulgari) i pe !flaklar
(Romani), aceste doua ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Romanii
dobrogeni batinai, care ii spuneau Dicieni (nume care dupa Ceorge valsan
provine de la cetatea vicina men[ionata in cronicile medievale
|14]
) erau raia
(adica supui otomani), i ca atare plateau, ca to[i ghiaurii, haraciul (impozit
pe necredincioi), in timp ce Romanii veni[i din par[ile Sibiului, din Noldova
sau din ]ara Romaneasca, zii mocani erau par[ial scuti[i. n decursul celor
peste patru veacuri de stapanire otomana, un numar neverificabil, dar
insemnat de ghiauri sau turcit pentru a scapa de acest haraci, astfel ca o
parte din turcomusulmanii dobrogeni sunt, de fapt, de origine cretina.
Je:i i. Lista beilerbeilor de Silistra
Is9oria modern a Dobrogei
Unirea Principatelor Romane in anul 18S3 a pus bazele Romaniei moderne i a
reprezentat o veriga importanta in lan[ul eforturilor poporului roman pentru
implinirea aspira[iilor sale fundamentale de unitate na[ionala i libertate
politica. Pe fondul sim[amantului de neam, a contiin[ei vechimii i
permanen[ei lor, evenimentele din istoria na[ionala a veacului al X!Xlea au
avut ecou i in randul romanilor din Dobrogea, acesta amplificanduse pe
masura ce intreaga na[iune a sim[it apropiinduse clipa independen[ei statale.
Escaladarea "crizei orientale", prin rascoalele antiotomane din Bosnia i
Her[egovina din vara anului 187S, care sa resim[it in Dobrogea printro
sporire a incordarii generale i printro inasprire a atitudinii autorita[ilor
turceti, a oferit conducatorilor tanarului stat roman prilejul de a incheia cu
succes indelungata lupta pentru independen[a.
Sprijinul acordat emigra[iei revolu[ionare bulgare

Mihail Koglniceanu
Evolu[iile care au anticipat intrarea efectiva a [arii noastre in lupta au
reprezentat nu numai un indelungat i asiduu efort al conducerii politice
romane pentru inchegarea unei eventuale alian[e militare a popoarelor
balcanice, aflate sub domina[ia naltei Por[i, dar i un real sprijin acordat
emigra[iei revolu[ionare bulgare i sarbe care lupta pentru eliberarea
propriilor popoare. Nai mult, din cauza atitudinii politice amenin[atoare a
!mperiului "toman, sprijinul Romaniei a trebuit acordat in cel mai mare
secret. ntre altele men[ionam ca nalta Poarta refuzase statului roman
dreptul de a bate moneda, de a acorda decora[ii i dreptul de a se numi
"Romania" i din cauza faptului ca acesta permitea inarmarea i organizarea
cetelor de bulgari i sarbi pe teritoriul sau.
Ac[iunea de sus[inere a dezideratelor na[ionale bulgare dura de mai multe
decenii, cunoscute fiind acordarea de catre cercurile conducatoare i popula[ia
romaneasca de azil emigran[ilor bulgari, permisiunea de a forma organiza[ii
precum Comitetul Central Revolu[ionar Bulgar de la Bucureti, oferirea de
modele de dezvoltare culturala, amplificarea dezideratelor bulgareti prin
presa romaneasca pentru a fi cunoscute de catre intreaga Europa, etc.
|1S]
.
n final, Romania a luat pozi[ie deschisa fa[a de situa[ia din Bulgaria
protestand la 20 iulie 1873, pe langa Narile Puteri europene fa[a de starea in
care se afla poporul bulgar: ""rorile, al caror teatru au fost i sunt inca
provinciile bulgare ale Turciei, nu mai inseamna astazi o taina pentru nimeni.
Ziarele cele mai bine informate dau amanunte cumplite asupra masacrelor din
Bulgaria, garantand autenticitatea acestor informa[ii. |...]Este o situa[ie plina
de primejdii i ar fi imposibil sa ne facem cea mai mica iluzie in aceasta
privin[a, caci nu tiu ce guvern ar putea sa reziste multa vreme sentimentelor
de revolta a unei intregi popula[ii care ii vede fra[ii i coreligionarii masacra[i
i bunurile lor distruse.|...] $i astazi, cand mii de bulgari i chiar romani sunt
ucii, cand in Bulgaria se comit la lumina zilei cele mai mari atrocita[i, Europa
cretina nu gasete in for[a sa, in regulile civiliza[iei, in legile umanita[ii, alte
mijloace sa vina in ajutorul acestor nefericite popula[ii decat o tacere
insultatoare ?"
|16]

#articiparea %omaniei la eliberarea popoarelor balcanice
!entru detalii, vezi: Rzboiul de independent (1877-1878).
n a doua jumatate a anului 1876, pe masura ce rela[iile dintre !mperiul ]arist
i !mperiul "toman sau deteriorat, prevestind izbucnirea razboiului, guvernul
roman a apreciat ca era imperios necesar sa se ajunga la o in[elegere cu cel
dintai. Cu toate insisten[ele Domnitorului Carol i ale marelui om politic !on.
C. Bratianu de a incheia un tratat general care sa cuprinda nu numai
probleme militare, ci care sa asigure i recunoaterea independen[ei Romaniei
i sa garanteze integritatea tuturor fruntariilor [arii, dorin[a Rusiei a fost de a
semna doar un tratat limitat care sa evite chestiunile politice i sa permita
armatei [ariste sa traverseze teritoriul Romaniei, ceea ce a dus la incheierea
Conven[ia din 4/16 aprilie 1877, care obliga guvernul imperial sa respecte
"integritatea existenta" i "drepturile politice" ale Romaniei
|17]

Ratificarea Conven[iei a fost urmata la scurt timp de implicarea decisa a [arii
noastre in evenimente, prin declara[ia de razboi adresata !mperiul "toman,
urmare a generarii unei stari conflictuale "de facto" de catre acesta pe
intreaga linie a Dunarii. La 3 mai 1877 Adunarea Deputa[ilor a proclamat
independen[a de stat a Romaniei. De la tribuna Parlamentului, Nihail
Kogalniceanu, ministrul de externe, declara: "Sintem independen[i, sintem
na[iune de sine statatoare. |...] Sintem o na[iune libera i independenta".
Proclamarea independen[ei era expresia voin[ei tuturor romanilor, dar in
capitalele europene gestul Romaniei a fost privit diferit in func[ie de interesele
particulare ale respectivelor state. Se incheia o etapa istorica, dar trebuia
parcursa o alta, aceea a ob[inerii recunoaterii independen[ei pe campul de
lupta pentru a putea fi impusa Por[ii "tomane, singura cale de urmat in
situa[ia data.
Razboiul rusootoman a inceput in primavara anului 1877 i sa desfaurat pe
2 fronturi: unul in Balcani i altul in Caucaz. Alaturi de armatele ruse a luptat
armata romana, la solicitarea expresa a Cur[ii de la SanktPetersburg, dar i
sarbi, muntenegreni i bulgari, organiza[i in trupe de voluntari pe teritoriul
Romaniei. Principalele opera[iuni sau desfaurat in Balcani. Dealtfel, utilizarea
teritoriului romanesc de catre armata rusa avea un rol definitoriu in planurile
facute de !mperiul ]arist.
Un tratat de alian[a militara intre Rusia i Romania nu a existat, dar a devenit
o realitate prin indeplinirea de catre armata romana a unor opera[iuni militare
in lunile aprilieiulie 1877, care au constat in ocuparea unor dispozitive de
aparare in lungul Dunarii de la Turnu Severin la !smail, concentrarea in
"ltenia a 4 divizii care au asigurat flancul drept al dispozitivului strategic rus
de pe Dunare i imobilizarea unor for[e turceti care nu au putut astfel
interveni in sectorul unde ruii for[au Dunarea, dar i inlocuirea de catre
divizia 4 romana a trupelor ruse care asigura garnizoana ceta[ii Nicopole
pentru ca aceasta din urma sa poata lua parte la a doua lupta de la Plevna.
|18]

n august 1877, ca urmare a telegramei marelui duce Nicolae catre Principele
Carol ! in care solicita ajutorul romanesc, are loc intrarea efectiva in lupta a
armatei romane. Trei divizii romaneti au participat la a treia batalie a Plevnei,
pana la capitularea ei, ceea ce a insemnat o importanta jertfa pentru [ara
noastra.
|13]

n octombrie trupele romane au luat parte la luptele de la TeliCorniDubnik
i Semera[Trestenik, cucerirea Rahovei a reprezentat un succes nemijlocit
romanesc in noiembrie 1877. La 28 noiembrie armata romana cucerea
fortifica[iile de la "panez pentru ca in prima parte a lunii ianuarie, divizia
romana a !!a infanterie sa elibereze vatra romaneasca a vidinului (A.N.A.E f.
13033S). Aceasta, impreuna cu intreaga vale a Timocului era strans legata
de Romania, prin numeroasa sa popula[ie romaneasca (vlaha) aflata in
contact neintrerupt dea lungul timpului i in pofida tuturor vicisitudinilor
istorice cu malul stang al Dunarii, cu patriamama. " demonstreaza i
primirea pe care Primarul vidinului i locuitorii sai au facuto armatei romane
i principelui Carol, care a fost una extrem de entuziasta.
|20]

Luptele de la Grivita
La 23 ianuarie 1878 !mperiul "toman a cerut armisti[iul care sa incheiat la
Kazanlic.
Romania a participat la razboi cu o armata de S8700 oameni i 130 de tunuri
moderne. Pierderile de vie[i omeneti sau ridicat la peste 10000 persoane.
Curajul i abnega[ia cu care au luptat romanii au fost apreciate in repetate
randuri in presa romaneasca, in presa straina i de catre personalita[i
europene precum marchizul Cramez de Wardes, Prin[ul Corceakov sau !zzet
Fuad Paa. Edificatoare in acest sens sunt cuvintele lui Nihail Kogalniceanu
din scrisoarea trimisa catre agentul diplomatic al Romaniei la viena, !on
Balaceanu, care spunea: ,Romania a participat la razboiul din 18771878 in
modul cel mai activ i mai onorabil, ea a adus servicii de seama ac[iunii
militare dusa in comun. n timpul cat sau purtat lupte, Romania a avut in
chip notoriu i oficial rolul unui stat aliat i nu a precupe[it nimic pentru ai
indeplini cu lealitate acest rol."
|21]
.
#acea de la SanStefano i Berlin

!acea de la Berlin

ModiIicrile teritoriale hotrte
Romanii adusesera un aport militar foarte important, in anumite momente
hotarator pentru campania antiotomana, in interesul general al tuturor
popoarelor balcanice asuprite de Semiluna, care a uurat i a scurtat durata
razboiului. Cu toate acestea, delegatul guvernului roman nu a fost admis sa
participe la negocierile de armisti[iu i de pace, care sau incheiat prin
Tratatul rusoturc de la San Stefano, langa Constantinopol, la 13 februarie
1878. Romania, Serbia i Nuntenegru au fost recunoscute ca state
independente, iar Bulgaria a devenit autonoma. Totodata se hotara
autonomia administrativa a Bosniei i Her[egovinei. Pentru o parte a
despagubirilor de razboi pe care trebuia sa le plateasca, !mperiul "toman
ceda Rusiei Dobrogea, pe care aceasta din urma ii rezerva dreptul de a o
schimba cu partea Basarabiei, pierduta pe nedrept in opinia Cur[ii de la Sankt
Petersburg la 18S6.
Conform tratatului de la San Stefano, grani[a romanobulgara in Dobrogea
pornea de la un punct de pe malul Dunarii situat la nord de localitatea
Rasova, i ajungea la mare intrun punct situat la sud de localitatea Agigea.
Dar tratatul de la San Stefano, prin modul in care fusese incheiat i prin
prevederile sale, leza interesele Narilor Puteri europene, creand un
dezechilibru strategic in regiune in beneficiul !mperiul ]arist, prin apari[ia unui
puternic stat al Bulgariei, caruia ii atribuia cea mai mare parte a fostelor
provincii otomane din Peninsula Balcanica (cu excep[ia oraului Salonic, care
ar fi devenit o enclava), care ar fi avut un litoral intins la Narea Egee, i ar fi
fost un primejdios cap de pod al tradi[ionalelor interese ruseti in zona
Stramtorilor. Astfel sa impus reluarea negocierilor de pace in numele pastrarii
echilibrului de for[e paneuropean.
Ca urmare in iunie 1878 avea loc Congresul de Pace de la Berlin. Romania (i
Serbia) nu erau admise sa participe decat cu rol consultativ pe motiv ca
independen[a acestora nu fusese inca recunoscuta "de jure". Primulministru
roman, !on C. Bratianu i ministrul de externe, Nihail Kogalniceanu au
reprezentat Romania la Berlin i au sus[inut pozi[ia [arii conform ,dreptului cel
vechi" i jertfelor facute in razboi. Expunerea delega[ilor romani nu a fost
luata insa in considera[ie.
Prin Tratat sa recunoscut independen[a Romaniei in a carei componen[a
intrau Delta Dunarii, !nsula $erpilor i Dobrogea pana la linia de la est de
Silistra sud de Nangalia.
|22]

"pozi[ia categorica a delega[iei [ariste, lesne de in[eles prin prisma intereselor
sale urmarite sub stindardul al panslavismului, a dus la eecul inten[iei
puterilor europene de a stabili frontiera Dobrogei la sud de Silistra i de capul
Caliacra, traseul definitiv al frontierei romanobulgare urmand a fi stabilit abia
in 1880 de catre o comisie interna[ionala.
Cele trei jude[e romaneti din sudul Basarabiei Cahul, Bolgrad i !smail
reveneau Rusiei, insa Tratatul de la Berlin nu a pus in legatura revenirea
Dobrogei la Romania cu cedarea celor trei jude[e mai susamintite. " va face
insa Curtea imperiala de la SanktPetersburg, prin "for[area" unui schimb de
teritorii romaneti, care nu iau apar[inut niciodata de drept, starnind revolta
unanima a clasei politice romaneti fa[a de cedarea Bugeacului in schimbul
Dobrogei, stare de altfel interpretata ulterior de istoriografia bulgara ca fiind o
lipsa de dorin[a a romanilor pentru a prelua teritoriul "eminamente bulgaresc"
dintre Dunare i Narea Neagra.
lipirea Dobrogei la %egatul %omaniei

Intrarea Armatei Romne n Dobrogea
Unirea Dobrogei, stravechi pamant getic intrat primul in lumina istoriei, a
insemnat in realitate implinirea aspira[iilor romanilor dobrogeni. Pe tot
parcursul razboiului, romanii dobrogeni, autohtoni ai regiunii, au sperat
victoria armatei romane i posibilitatea unirii cu Romania, dupa cum o
demonstreaza primirea cu toata cinstea din iunie 1877 facuta la Nacin
trupelor ruse i apoi in decembrie 1877 peti[ia dobrogenilor care, acoperita de
nume i semnaturi, cerea unirea Dobrogei cu Romania.
|23]

Nai mult, numeroi romani dobrogeni sau inrolat in armata ca voluntari in
timpul razboiului.
|24]

Unirea Dobrogei cu [ara a fost dorin[a guvernului i popula[iei romaneti in
aceai masura i nu o situa[ie impusa de rui, pe care oamenii politici romani
ar fi incercat sa o evite. (Ceograful Crigore Cobalcescu scria referinduse la
Dobrogea: "n aceste circumstan[e nu vad ce am putea face decat sa privim
Dobrogea ca o proprietate a noastra i sa ne gandim ce vom face cu ea,
pentru a profita de aceasta stapanire legala, i desigur sa facem tot ce putem
pentru ai mul[umi pe etnicii stabili[i pe acest pamant i sa cautam sa pastram
fra[ia lor.", poetul Nihai Eminescu vorbind despre Dobrogea afirma: "Din
punct de vedere istoric, noi avem dreptul indisputabil asupra Dobrogei.
Roman in perioada lui Augustus, locul de exil al lui "vidius, marele poet,
candva a bizantinilor, trecand de la dinastia Assanizilor la valahia, a continuat
sa ramana valahiei, pana la momentul cand nea fost luata de turci", !. C.
Bratianu, cu ocazia unui discurs in Senat pe 28 septembrie 1878 pleda de
asemenea pentru dreptul istoric al Romaniei asupra Dobrogei: "Provoc pe
oricine poate demonstra cu dovezi ca Dobrogea ar fi apar[inut statului bulgar.
La inceputul secolului al Xvlea turcii au furat Dobrogea de la noi cu sabia.
|.] Nimeni nu trebuie sa indrazneasca sa spuna ca Dobrogea a apar[inut
Bulgariei, noi suntem stapanii legali prin sange, am pierduto prin sabie i
acum este a noastra... prin sabie!")
Ceea ce a incercat in fapt clasa politica romaneasca, a fost evitarea pierderii
sudului Basarabiei, pentru ca nu sa dorit o tranzac[ie teritoriala pe seama
unor teritorii romaneti. Romania ob[inea deci, prin ceea ce avea sa devina
cunoscut drept "Razboiul de !ndependen[a", recunoaterea suveranita[ii sale
asupra teritoriului dintre Dunare i Narea Neagra.
|2S]

Participarea Romaniei la razboiul din 18771878 i cucerirea independen[ei de
stat a insemnat egalitatea juridica cu toate statele suverane, avand o adanca
semnifica[ie morala pentru ca a ridicat contiin[a na[iunii romane libere i a
permis realizarea in perspectiva, atunci cand istoria a permiso, a Narii Uniri
de la 1318. Nu mai pu[in important a insemnat eliberarea altor popula[ii
balcanice de sub domina[ia otomana, contribuind decisiv la evolu[ia acestora
ca state moderne intro epoca de afirmare a spiritului na[ional.
l doilea razboi balcanic. lipirea Cadrilaterului
!entru detalii, vezi: Al doilea rzboi balcanic.
Cu totul altfel stau insa lucrurile, in privin[a Dobrogei de Sud (Cadrilaterul),
unde popula[ia de cretini (minoritara fa[a de Turci) era bulgareasca in
propor[ie de opt zecimi conform recensamantului otoman, i pe care Romania
nu o revendicase niciodata (cu excep[ia Silistrei) inainte de 1313. Constantin
DobrogeanuCherea a protestat vehement impotriva acestei politici care,
afirma el, va provoca dumania vecinilor sudici ai Romaniei pe o frontiera de
peste 700 de km. Daca popula[ia turceasca, majoritara in cele doua noi jude[e
Durostor i Caliacra, a primit alipirea la Romania cu indiferen[a sau chiar
favorabil (Romania fiind pentru Turci un stapan mai pu[in antiotoman),
popula[ia bulgaresca in schimb sa socotit ocupata, colonizata, i a rezistat
prin toate mijloacele, inclusiv violente (condi[ii evocate de filmul " vara de
neuitat de Lucian Pintilie).
Dobrogea i "Narele %azboi"
Desavarirea unita[ii na[ionale a tuturor romanilor la sfaritul primei
conflagra[ii mondiale trebuie in[eleasa ca o fireasca implinire, ca o fructificare
prompta a unor circumstan[e politice niciodata mai favorabile, mai pu[in ca
rezultanta efortului militar al Romaniei, cei drept inegalabil, pe teatrul de
razboi esteuropean.
Nu "Narele Razboi", cum a ramas prima conflagra[ie mondiala in contiin[a
contemporanilor i in paginile istoriografiei mondiale, a creat Romania Nare.
El a fost doar ocazia. Romania a intrat in acest razboi pentru eliberarea
provinciilor asuprite i pentru intregirea neamului, idealul Unirii afirmanduse
intens prin eforturi, jertfe i eroism pe campurile de lupta din Transilvania i
Dobrogea, de pe valea ]iului i de pe Arge, ca i pe cele de la Narati,
Naraeti i "ituz. Sacrificiile in campaniile militare ale anilor 13161317 au
fost rasplatite prin izbanda idealului na[ional, in condi[iile prabuirii marilor
imperii i afirmarii dreptului popoarelor la autodeterminare pe baza
principiului na[ionalita[ilor.
n primavara i vara anului 131S, in condi[iile intrarii !taliei in razboi alaturi de
Antanta, asupra Romaniei neutre sau facut noi presiuni din direc[ia ambelor
tabere beligerante. Drept consecin[a, [ara noastra a acceptat sa intre in razboi
alaturi de Antanta, singura alian[a militara care a promis implinirea
dezideratelor na[ionale romaneti, declarand razboi AustroUngariei.
Astfel, in vara lui 1316 Romania se afla in razboi cu Cermania, Austro
Ungaria, Bulgaria i !mperiul "toman. Primele succese ale armatei romane in
eliberarea Transilvaniei nu au putut fi consolidate. Din partea alian[ei Puterilor
Centrale, Bulgaria intrase in razboi cu interesul manifestat deja in numeroase
randuri, al reanexarii Dobrogei de Sud (Cadrilaterului), ce revenise Romaniei
prin tratat in urma razboaielor balcanice din anii 13121313.
|26]

Trecerea Carpatilor n 11
"fensiva trupelor bulgare incepe chiar inainte ca declara[ia de razboi sa fie
inaintata ministrului Romaniei la Sofia. De partea romanilor, Dunarea i
frontiera terestra erau aparate de Armata a !!!a, aflata in vara anului 1316
intro pozi[ie de inferioritate fa[a de Armata a !!!a bulgara, bine dotata gra[ie
armamentului austrogerman, beneficiind de sus[inerea ofi[erilor i trupelor
specializate germane. Elementul esen[ial care dadea for[a acestei armate il
reprezenta comandamentul sau german i insai experien[a efului ei suprem,
marealul von Nackensen.
n aceste condi[ii, la 1 septembrie 1316 a avut loc batalia de la Turtucaia, ce
avea sa marcheze prima mare infringere militara a Romaniei in acest razboi.
Dupa cinci zile, in urma gravelor pierderi suferite, silit sa faca fa[a
inevitabilului, anume razboiului pe doua fronturi, tanarul stat modern roman
avea sa piarda intregul teritoriu al Dobrogei. n aceasta batalie, conform
prevederilor lui C. DobrogeanuCherea cu trei ani mai devreme, ostaii romani
macelari[i (inclusiv o parte din rani[i i din prizonieri) de armata bulgara
indoctrinata cu ura fa[a de ocupantul roman, au platit un sangeros tribut
pentru politica de extindere teritoriala voita de cercurile politice i militare
bucuretene in 1313.
Sub ocupa[ia Bulgariei
La 22 octombrie 1316, coloane de trupe germanobulgare ii faceau intrarea
in Constan[a, devastata de bombardamente i in mare parte pustie,
autorita[ile i popula[ia romaneasca locala fiind in prealabil evacuate. Ceea ce
indeobte se cunoate mai pu[in de catre publicul larg, este ca ocuparea
vechii ceta[i a Tomisului a reprezentat un episod tragic, nedemn fa[a de
secolul in care se desfaura. Solda[ii bulgari, in ciuda regulilor razboiului i a
acordurilor interna[ionale in vigoare privind teritoriile ocupate, popula[ia civila
i prizonierii de razboi, se sim[eau elibera[i de orice regula, in numele
razbunarii pentru pierderea Cadrilaterului in 1313, i sau dedat la acte de o
cruzime deosebita, comportament cu totul diferit de cel al alia[ilor germani,
"oameni practici" care, dei afla[i in stare razboi au oprit abuzurile.
|27]

Constan[a, la momentul ocuparii de catre trupele Puterilor Centrale,
reprezenta principalul debueu economic al Romaniei i cel mai mare port
comercial la Narea Neagra, gasinduse intro situa[ie prospera, daca ar fi sa
dam ca exemplu doar faptul ca "nu era an sa nu se construiasca 300400
locuin[e"
|28]

Poate tocmai de aceea, oraul de la malul marii a avut de suferit de pe urma
distrugerilor ocupantului bulgar. Acestea, pe langa rechizi[ia militara de
bunuri, au permis etnicilor bulgari din Constan[a sa dispuna i de avutul
romanilor evacua[i. Statuia lui "vidius a fost data jos de pe soclu i a trebuit
interven[ia superiorilor militari germani pentru ca statuia sa fie repusa la locul
sau.)
|23]

Btlia de la Mrsesti 117
vara anului 1317 avea sa aduca insa victoriile romaneti istorice de pe frontul
din sudul Noldovei, de la Narati, Naraeti i "ituz, care au rasturnat toate
calculele militare pe Frontul de est, spulberand mitul invincibilita[ii armatelor
Kaiserului. La aceste momente de epopee militara iau adus o importanta
contribu[ie i ostaii Diviziei a 3a Constan[a.
Din pacate, retragerea Rusiei din razboi a izolat total Romania in fa[a puterilor
centrale. n ciuda victoriilor de la Narati, Naraeti i "ituz care au permis
men[inerea unei "Romanii Libere" in teritoriul Noldovei dintre Carpa[i, Siret i
Prut, Regatul Romaniei, prin tratatul de pace de la 3 decembrie 1317, a fost
obligat sa cedeze AustroUngariei pasurile Carpa[ilor i o faie de teritoriu de
a lungul grani[ei comune, iar Bulgariei teritoriul Dobrogei situat la sud de o
linie RasovaTechirghiol (nordul Dobrogei, lasat Romaniei, ramanand totui
sub ocupa[ia militara BulgaroCermana).
La sud de linia RasovaTechirghiol, limba bulgara era declarata limba oficiala,
facanduse totodata importante schimbari de denumiri toponimice in sens
favorabil intereselor Regatului Bulgar. Constan[a i Dobrogea aveau sa
ramana sub aceasta grea ocupa[ie timp de doi ani.
Aceasta era, de altfel, situa[ia i in cea mai mare parte a intregii [ari, unde
distrugerile materiale i umane erau extrem de mari. Doua treimi din teritoriul
statului roman antebelic erau sub ocupa[ie militara straina (cca. 100.000
km.p. i 3,S milioane de locuitori), fiind supus unui regim de exploatare a
tuturor resurselor naturale i economice. Pierderea Constan[ei i a Dobrogei la
sud de linia RasovaTechirghiol a implicat i slabirea considerabila a for[elor
militare romaneti.
|30]

%entregirea
Situa[ia Romaniei se va agrava insa odata cu ieirea Rusiei Sovietice din
razboi i incheierea armisti[iului de la BreskLitovsk (22 noiembrie/S
decembrie 1317). Ramasa singura, Romania a fost obligata sa incheie
Armisti[iul de la Focani la 73 decembrie 1317 i apoi sa ia in discu[ie Pacea
de la Buftea la 24 aprilie/7 mai 1318, prin care recunotea ocupa[ia militara a
Puterilor Centrale asupra teritoriului dobrogean, Bulgaria anexand teritoriul
situat la sud de linia RasovaTechirghiol, iar accesul Romaniei la Narea
Neagra fiind permis numai dea lungul unui ingust drum militarizat
CernavodaConstan[a. Tratatul nu a fost niciodata ratificat de catre regele
Ferdinand, astfel incat acesta a ramas nul de drept.
Toamna lui 1318 a inclinat definitiv balan[a armelor de partea Antantei pe
Frontul de vest, momentul de deruta al Puterilor Centrale fiind in mod just
sesizat de conducerea politicomilitara a Romaniei, care a decis reintrarea in
"Narele Razboi" pentru eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de for[ele
militare straine i pentru implinirea idealului na[ional al tuturor romanilor:
Narea Unire. Astfel, dupa ce in septembrie 1318 Bulgaria a fost infranta
decisiv de Antanta, Dobrogea a redevenit parte a Romaniei. Armisti[iul cu
Cermania (11 noiembrie 1318) avea sa gaseasca Romania in stapanirea
teritoriului dintre Dunare i Narea Neagra.
Popula[ia dobrogeana a reuit sa inlature in mod rapid toate vicisitudinile
create de razboi, ceea ce o demonstreaza nivelul dezvoltarii sale generale din
perioada interbelica. Unirea tuturor romanilor intrun singur stat na[ional nar
fi cunoscut implinirea fara revenirea Dobrogei, cu accesul la Narea Neagra, la
patriamama. Cu ocazia marii sarbatori inchinate acestui act, la !ai, la 7
decembrie 1318, un student constan[ean afirma: "Noi dobrogenii privim cu
bucurie i cu veselie acest ceas ce nea fost dat sa traim, ca sa vedem dupa
atatea jertfe unirea tuturor romanilor in Romania Nare".
|necesita citare]

Is9oria con9emporan a Dobrogei
Dezvoltarea regiunii n cadrul %omaniei mari
l Doilea %azboi Nondial n Dobrogea. Tratatul de la Craiova
Dobrogea n timpul comunismului. Lagarele de ,reeducare"
Dupa 1383
VedeJi i
O Cadrilater
O Rzboiul de independent (1877-1878)
O Germani dobrogeni
No9e
1. ^ Dr. Vasile Mrculet - Asupra organizrii teritoriilor bizantine de la Dunrea
de jos n secolele X - XII...
2. ^ Gheorghe I. Brtianu, Marea Neagr de a 4rigini pan a cucerirea
4t4man, editia a II-a rev., Ed. !olirom, Iasi, 1, p. 241
3. ^ *George Vlsan, ,Graiul romnesc, I, 127, nr. 7, p. 142 si Opere postume,
Bucuresti, 13, p. 4
4 |1|
4 |2|
4. ^ Nicolae Iorga, $tudii ist4rice asupra hiiei i ettii Abe, Bucuresti, 188,
p. 70 - 71
. ^ Constantin C. Giurescu, Ist4ria R4mani4r, I, Bucuresti, 138, p. 4
. ^ SteIan SteInescu, ]ara R4maneasc de a Basarab I ntemeiet4ru` pan
a Mihai Jitea:u, Bucuresti, 170, p.
7. ^ Gheorghe I. Brtianu, Marea Neagr, Bucuresti, 188, p. 238
8. ^ Viorica !ervain, Lupta anti4t4man a tri4r r4mane in anii 1419 - 1420,
AIIA, uf-Nap4ca, 19, 1976, p 73
. ^ M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Aspecte ae vietii ec4n4mice din
targurie i 4raee D4br4gei sub stpanire 4t4man (sec XJ - XJII) n
,Studii.Revista.Istoric, 1, 2, 173, 1, p. 33 - 3
10.^ Anca Ghiat, 4nditiie instaurrii d4minatiei 4t4mane in D4br4gea, in
$I$EE, I, 1974, p 43 i urm
11.^ Maria Chiper, Dan a II-ea, d4mn pan a Marea cea Mare` Traditie i
reaitate n RRH, 40, 187, 10, p. 74
12.^ Radu-SteIan Ciobanu, Lupta d4mni4r ]rii R4maneti - de a Mihai pan
a Jad ]epe - pentru aprarea unittii cu D4br4gea n MN, Volum omagial
dedicat centenarului independentei Romniei, IV, 178, p. 87 - 0
13.^ Nicolae Iorga, hestiunea Dunrii, Institutul European, 18, p. 24
14.^ George Vlsan, ,Graiul romnesc, I, 127, nr. 7, p. 142 et Opere postume,
Bucuresti, 13, p. 4
1.^ Studiul lui Constantin Velichi, R4mania i Renaterea Bugar, Editura
StiintiIic si Enciclopedic, 180
1.^ Mihail Koglniceanu, D4cumente dip4matice, ed. George Macovescu, Dinu
C. Giurescu si Constantin I.Turcu, Bucuresti, 172, p. 133-13.
17.^ Arhiva Ministeruui A1aceri4r Externe (AMAE), 14nd R:b4iu de
independent 1877-1878, 1b, vol. 2, dosar 71, I. 3-8.
18.^ N. Ciachir, I. Focseneanu, Actiuni miitare rus4-r4man4-bugare in r:b4iu
din 1877-1878, Editura Militar a Ministerului Fortelor Armate ale R.!.R,
Bucuresti, 17, p. 84-8).
1.^ AMAE, 14nd R:b4iu de independent 1877-1878, 1b, vol. 2, dosar 71,
MO nr. 1, septembrie 1877.
20.^ Carol I, regele al Romniei, uvantri i scris4ri, tom II 1877-188,
Institutul de Arte GraIice Carol Gobl, Bucuresti, 10, p. 20.
21.^ Mihail Koglniceanu, op. cit, p. 23
22.^ AMAE, 14nd R:b4iu de independent 1877-1878, vol. 82, dosar 71c.
23.^ D4br4gea r4maneasc, lucrare ngrijit de Elsa si Dumitru Gerea,
Bucuresti, 138, p. -1.
24.^ Adrian Rdulescu, Ion Bitoleanu, Ist4ria r4mani4r dintre Dunre i Mare
D4br4gea, Editura StiintiIic si Enciclopedic, Bucuresti, 17, p. 277-278.
2.^ vezi articolele din presa romneasc de dup rzboiul de independent
Romnii n Dobrogea nainte de 1877 n Marea Neagr, nr. 37-38, 2 aprilie
127, p.1 si R4manii i Bugarii n "Vointa Tulcei", nr. 3, 2 iulie 187, p. 3.
2.^ Vezi pentru demersurile Bulgariei studiul lui Ion Agrigoroaiei, R4mania in
1ata pretentii4r Bugariei asupra D4br4gei (1917-1918), n ,Dobrogea.
Repere istorice, coordonator Mihai Lupu, Constanta, Editura Europolis,
2000, p. 110-121.
27.^ Constantin Kiritescu, Ist4ria R:b4iuui pentru intregirea R4maniei (1916-
1919), vol. I, Bucuresti, Editura StiintiIic si Enciclopedic , 18, p. 383
28.^ Arhivele Nationale Istorice- Iiliala Constanta, Iond !rimria, dosar 4/11,
I. 12.
2.^ Ibidem, I. 13-12.
30.^ Constantin Kiritescu, 4p cit, p. 38.
Bibliografie
O Adniloaie, Nicolae, ucerirea independentei de stat a R4maniei 1877-1878,
Editura !olitic, Bucuresti, 173.
O Agrigoroaie, Ion, R4mania in 1ata pretentii4r Bugariei asupra D4br4gei
(1917-1918), n ,D4br4gea Repere ist4rice, coordonator Mihai Lupu,
Constanta, Editura Europolis, 2000.
O Barnea, Ion, SteInescu, SteIan, Din ist4ria D4br4gei III, Bucuresti, Editura
Academiei Republicii Socialiste Romnia, 171.
O "Carol I, Rege al Romniei, uvantri i scris4ri, tom II 1877-188, Institutul
de Arte GraIice Carol Gobl, Bucuresti, 10.
O Ciachir, Nicolae, Bercan, Gheorghe, Dip4matia eur4pean in ep4ca
m4dern, Editura StiintiIic si Enciclopedic, Bucuresti, 184.
O Ciachir, Nicolae, Focseneanu, Ion, Actiuni miitare rus4-r4man4-bugare in
r:b4iu din 1877-1878, Editura Militar a Ministerului Fortelor Armate ale
R.!.R, Bucuresti, 17.
O D4br4gea r4maneasc, lucrare ngrijit de Elsa si Dumitru Gerea, Bucuresti,
138.
O Kiritescu, Constantin, Ist4ria R:b4iuui pentru intregirea R4maniei (1916-
1919), vol. I, Bucuresti, Editura StiintiIic si Enciclopedic, 18.
O Koglniceanu, Mihail, D4cumente dip4matice, (red. George Macovescu, Dinu
C. Giurescu si Constantin I.Turcu), Bucuresti, 172.
O Rdulescu, Adrian, Bitoleanu, Ion, Ist4ria r4mani4r dintre Dunre i Mare
D4br4gea, Editura StiintiIic si Enciclopedic, Bucuresti, 17.
O 4resp4ndenta Generauui Iancu Ghica 2 apriie 1877-8 apriie 1878,
publicat cu o introducere si note de Generalul Radu Rosetti, Cartea
Romneasc, Bucuresti, 130.
O Sallanz, JoseI, Bedeutungswande v4n Ethni:itt unter dem Ein1uss v4n
G4baisierung Die rumnische D4brudscha as Beispie, !otsdam,
Universittsverlag !otsdam, 2007. ISBN 78-3-34-81-.
O Stnciugel, Robert, Blasa, Liliana Monica, D4br4gea in sec4ee JII-XIX
Ev4utie ist4ric, Bucuresti, Editura DC !romotions, 200. ISBN 73-8782-
3-4.
O Velichi, Constantin, R4mania i Renaterea Bugar, Editura StiintiIic si
Enciclopedic, 180.
!storia vlahilor de la sud de
Dunare
rigini
vlahii au fost i sunt popula[iile romanizate de origine dacica, tracica, ilirica
sau greaca din Peninsula Balcanica. Locul de origine e greu de determinat,
deoarece, fiind in mare parte negustori i ciobani, erau mereu in cautare de
noi locuri pentru comer[ sau pentru pauni mai fertile, practicand
transhuman[a, astfel ca minorita[i se gasesc in aproape orice col[ al peninsulei
balcanice. n baza mai multor indicii de ordin lingvistic, originea este
presupusa a fi fost in teritoriul de romanizare situat la nord de liniile propuse
de savan[ii Petar Skok i Konstantin ]irecek. vezi "riginea romanilor pentru
mai mult despre aceast subiect.
Colonizarea cu popula[ii romanice a inceput imediat dupa ce teritoriile
balcanice au fost transformate in provincii romane dupa cucerirea romana.
!ni[ial, popula[ia romanica era concentrata in orae, numite colonii, dar, dupa
impar[irea imperiului i valuri de popoare migratoare, este posibil sa fi existat
o migra[ie spre dealuri i mun[i, mult mai uor de aparat.
Denumirea ,vlah" (sau ,valah") a fost folosita de slavi, fiind preluata prin
intermedierea germanilor de la cel[i, ini[ial insemnand ,strain" (inrudit cu
cuvintele valonia i Wales), dar apoi a fost folosita doar pentru a desemna
popoarele romanice (in poloneza, ,WIochy" inseamna !talia).
Imperiul Bizan9in
La scurt timp dupa impar[irea !mperiului Roman, in !mperiul Bizantin, limba
oficiala a devenit greaca, iar in imperiu exista pu[ine inregistrari scrise despre
alte limbi, dar, limba aromana i limba albaneza sunt doua dovezi ca acestea
existasera.
n schimb, se pot gasi urme in numele de origine latina ale unor fortare[e din
secolul v, printre care Skeptekasas (,$apte case"), Burgulatu (Cetate lata),
Lupofantana (,Fantana lupului"), Cemellomuntes (,Nun[ii gemeni").
|1]

Prima men[ionare in scris a unor cuvinte din latina vulgara autohtona in
Peninsula Balcanica apare, potrivit unei cronici bizantine, in S86, in timpul
unei campanii militare impotriva avarilor, in estul Balcanilor. Atunci, cand
incarcatura de pe un magar cazu, cineva a strigat in limba sa materna: Torna,
torna, fratre!.
|2]|3]|4]

n lucrarea sa Strategikon din 602, imparatul Naurikios (Nauriciu) ii numete
,romani" pe unii indivizi refugia[i in !mperiul Bizantin din teritorii nord
dunarene i care aveau func[ia de calauze in cadrul armatei bizantine.
|S]
Unii
oteni romanici din oastea bizantina foloseau cuvinte din limba lor materna,
de exemplu ,clisura", ,sculca" etc.
|6]

nsemnarea de la Nanastirea Kastamonitu din sec. al v!!!lea atesta
blachorechinosi din jurul Salonicului. Constantin al v!!lea Porfirogenetul,
imparat din sec. al Xlea, face distinc[ia intre romei, popula[ia greaca, i
romani, adica popula[ia vorbitoare a unor dialecte neoromanice din !mperiul
Bizantin. vasile al !!lea Bulgaroctonul ii men[ioneaza pe vlahi intrun hrisobl
(chrysobul, ,bula de aur", ,decret")
|7]
din 380 in contextul vlahiilor din
Peninsula Balcanica. Despre aceasta relateaza cronicarul bizantin Kekaumenos
(sec. X!).
|8]

!oan Skylitzes, a carui scriere, datand din sec. X!, este inserata in cronograful
lui Ciorgios Kedrenos (latinizat Ceorgius Cedrenus), tot din sec. X!, relateaza
ca David, unul dintre fra[ii lui Samuil, imparat la acea vreme, a fost ucis intre
Castoria i Prespa, in locul numit Kalai drues (,Stejarii frumoi") de catre vlahii
hoditai (,chervanari", ,caraui")
|3]
.
ntrun alt pasaj, Kedrenos
|10]
men[ioneaza o forma[iune politica
straromaneasca cu centrul la Constanteia i avand mai multe localita[i intarite,
in apropiere de Durostorum (Darstor sau Silistra), supranumita de Nicolae
!orga ,vlaca de Dastor".
Nume romanice se intalnesc in Balcani printre hanii primului stat
(proto)bulgar
|11]
de la Dunare: Sabinus (sau Sabenos) (76S767) i Paganus
(la putere in 767768).
|12]
Paganus a fost probabil o latinizare a numelui
Bayan sau Boyan.
|13]

n 1066, are loc in Tesalia o mare rascoala a vlahilor condusa de Berivoi,
Niculi[a i Slavota, in urma careia vlahii ob[in privilegii economice i militare.
La victoria imparatului Alexios ! Comnenul impotriva cumanilor de la Lebunion
din 23 aprilie 1031 un rol deosebit lau jucat otenii vlahi din care era formata
armata sa, oteni recruta[i din par[ile vardarului i Strumei, din Nacedonia.
Acelai imparat Alexios ! apeleaza la ajutorul lui Pudila, un frunta vlah,
pentru a opri navalirea cumana din 1034. Toate acestea pregatesc rascoala
de propor[ii a romanilor din 11861187, condui de Petru i Asan
|14]
, in urma
careia a luat fiin[a statul romanobulgar.
Imperiul vlahilor i bulgarilor
n 118S, trei fra[i vlahi: Petru, Asan i Caloian, au condus o revolta in Bulgaria
impotriva !mperiului Bizantin, conducatorul noului stat fiind ]arul Petru al !!
lea. Anul urmator, bizantinii vor fi for[a[i sa recunoasca independen[a noului
,]arat al bulgarilor, vlahilor i grecilor" cu capitala la Tarnovo, care avea
controlul asupra regiunii de la nord de Nun[ii Balcani.
Cinci ani mai tarziu, in 1130, Petru va renun[a la tron in favoarea fratelui sau
Asan, un conducator politic mult mai bun, care reuete prin for[a militara sa
apere independen[a statului sau. Acesta insa este ucis in 113S de nite boieri
care conspirau impotriva sa, iar Petru redevine [ar, dar pentru scurt timp,
pentru ca rivalii sai il vor ucide i pe el doar un an mai tarziu.
Caloian, fratele mai mic al lui Petru i Asan, devine [ar, se in[elege la pace cu
grecii (1201) i face nite incursiuni militare impotriva sarbilor i ungurilor,
apoi ocupa intreaga Nacedonia, dar este ucis in batalia pentru Salonic.
Megale Vlahia
Prima atestare a unei organizari militare romaneti in Thesalia este data de
rascoala militara a romanilor din acesta zona de la 1066. Nemul[umi[i de
politica fiscala excesiva practicata de imperiu fa[a de pastori, vlahii
organizeaza o ac[iune militara condusa de Niculi[a i Berivoi, ambii din
Larissa, i Slavota al lui Carmalac. n urma revoltei se abolesc vechile biruri,
iar privilegiile pastorilor romani sunt restabilite. Rascoala demonstreaza
existen[a unei stratificari sociale superioare a vlahilor, precum i prezen[a lor
in orae. Se tie ca in acesta perioada comercian[i vlahi instari[i, ce
intermediau nego[ul cu branza i alte produse pastoreti ale vlahilor, locuiau
in orae, in acest caz Larissa, avand func[ii importante in organizarea lor.
Aceasta categorie este esen[iala in dezvoltarea militara i apoi statala a
Thesaliei valahe. ncepand cu 12S0, regiunea greceasca Thesalia era
considerata un stat independentent sub denumirea (data de cronicarii greci)
,Negale vlahia" (,valahia Nare"), condusa de clasa militara i negustoreasca
vlaha, ce se baza pe for[a pastorilor romani de aici, care alcatuiau, dupa unele
estimari, o treime din popula[ia regiunii.
Legata de existen[a valahiei Nari este i ctitorirea complexului manastiresc de
la Neteora. Dei valahia Nare facea parte in acesta perioada din !mperiul
Sarb, i multe manastiri au fost ctitorite de dregatori sarbi, elementul
romanesc ce a contribuit nu este neglijabil. La moartea lui Athanasie in 1383,
intemeietorul manastirii Negalo Neteora, ca stare[ al acestui aezamant
urmeaza regele vlah de vi[a imperiala !oan Duca Paleologul, cu numele
monahal !oasaf. Urmaul sau, Alexie Anghel, semna intrun document cu
cerneala verde ,Cesar al valahiei". Astfel, in analele manastirilor, construite pe
teritoriul acestei forma[iuni politice romaneti apar nume de dregatori vlahi
precum Petri[a, Dragu, Calota, Bunila. !oan Cantacuzino, alt rege al vlahiei
Nari, a fost ctitorul Nanastirii Sf. $tefan.
valahia Nare a avut un rol strategic important in !mperiul Sarb al lui $tefan
Duan, insa odata cu expansiunea !mperiului "toman in regiune, aceasta
forma[iune este incorporata in anul 1334. n !mperiul "toman, organizarea
militara a vlahilor din Thesalia este men[inuta, trupele vlahe fiind folosite in
repetate ac[iuni militare turceti.
Imperiul 9oman
(...)
Moscopole
"data cu dezvoltarea comer[ului in Balcani, mai ales oprirea invaziilor barbare
odata cu stapanirea otomana, vlahii au capatat un rol important in economia
locala. Anumite estimari pentru secolul X!X dau numarul lor la 4,S milioane.
Centrul cultural i economic al vlahilor era oraul Noscopole, astazi pe
teritoriul Albaniei, care avea in 1760 o popula[ie de 60.000 de locuitori, 14
bresle de meteugari, o tipografie, o biblioteca i o universitate. nsa aceasta
bunastare a fost oprita de numeroase atacuri (17601730) ale armatei
otomane, condusa de Nehmet Paa i Ali Paa, care au jefuit i ars oraul,
vlahii fiind fie ucii, fie obliga[i sa se refugieze, astfel ca mul[i vlahi au fugit in
]arile Romane, Transilvania, Austria i Ungaria.
Timpurile moderne
(...)
Vezi i
!mperiul vlahoBulgar.
ReferinJe
1. ^ !rocopius, n 0
2. ^ Theophylactus Simocatta, Hist4riae, II, 1 (editia Carl de Boor, Leipzig,
1887)
3. ^ Theophanes ConIessor, 07 (87), p. 28, 1-22 (editia Carl de Boor)
4. ^ Nicolae Iorga, Les pus anciens etats sav4-r4umains sur a rive gauche de
Danube (JIIe siece). n: Revue des Etudes $aves, 12 (tome V, Iasc. 3-4, p.
173)
. ^ Maurikios, $trategi4n, 30, 2 respectiv XI, 4, 31
. ^ !. !. !anaitescu, Intr4ducere in ist4ria cuturii r4maneti, Editura stiintiIic,
Bucuresti, 1
7. ^ bua aurea
8. ^ George Murnu, Prima aparitie a r4mani4r in ist4rie n: George Murnu,
$tudii ist4rice privit4are a trecutu r4mani4r de peste Dunre Editia
Nicolae-Serban Tanasoca, Bucuresti, 184
. ^ Tom J. WinniIrith, The Jachs 41 Greece
10.^ Giorgios Kedrenos, 4mpendium, vol. III, p. 141
11.^ !rimul ,tarat bulgar
12.^ Theophanes ConIessor, 43 si 447
13.^ Bahsi Iman, Dag1ar Tarihi, vol. III, Orenburg 17
14.^ vezi Dinastia Asneti4r
Lista domnilor ]arii %omaneti

Wikimedia Commons con[ine materiale multimedia legate de Domnii ]arii
%omaneti
Nai jos se afla o lista de domni ai ]arii Romaneti, de la prima sa men[iune
pana la unirea din 18S3 cu Noldova.
Este de men[ionat faptul ca pana la Basarab ! ntemeietorul, cnezii i
voievozii aminti[i au stapanit doar cate o por[iune din viitoarea forma[iune
statala.
#erioada Nume Cenealogie
12??1241 Bezerenbam voievod al ]arii !laut ("ltenia?)
12??1241 Nielav
voievod al forma[iuni statale de pe
raul Arge
12471277/3
Litovoi (Lytuoy / Lytuon /
Litavor)
voievod al unei forma[iuni statale
din "ltenia (]ara Litua), urmaul
lui Bezerenbam ?
12471272/S Seneslav
de pe raul Arge, urmaul lui
Nielav ?
12471272/S !oan
cneaz (voievod?) al unei
forma[iuni dintre ]iu i "lt
12471272/S Farca (Farca)
cneaz (voievod?) al unei
forma[iuni din valcea, probabil pe
Lotru
1277/3
c.1230
Barbat
din "ltenia, fratele lui Litovoi
c.1230
c.1300
Negru voda nesigur
de pe raul Arge
c.1230 sau
1300
c.1310
Thocomerius (Tocomer /
Tihomir / Tugomir /
Toctomerie)
tatal lui Basarab ! ntemeietorul
c.1310
13S2
Basarab ! ntemeietorul
fiul lui Thocomerius, prima
men[iune sigura: 1313, domn al
]arii Romaneti, stapanea i
Basarabia veche (Bugeac)
13S2 16
nov. 1364
Nicolae Alexandru fiul lui Basarab ! ntemeietorul
16 nov. 1364
c.1377
vladislav ! (vlaicu voda) fiul lui Nicolae Alexandru
c.1377
1383
Radu ! fiul lui Nicolae Alexandru
c.1383 sep.
1386
Dan ! Fiul lui Radu !
sep. 1386
nov. 1334
Nircea cel Batran Fiul lui Radu !
nov. 1334
ian. 1337
vlad ! Fiul lui Dan !
ian. 1337
ian. 1418
Nircea cel Batran Fiul lui Radu !
ian. 1418
aug. 1420
Nihail ! Fiul lui Nircea cel Batran
aug. 1420
1422
Radu al !!lea Prasnaglava
(Chelul)
Fiul lui Nircea cel Batran
1422 Dan al !!lea Fiul lui Dan !
1423
(Chelul)
1423 1424 Dan al !!lea Fiul lui Dan !
1424 1426
(Chelul)
1427
(Chelul)
1431 dec.
1436
Alexandru ! (Aldea) Fiul lui Nircea cel Batran
dec. 1436
1442
vlad al !!lea Dracul Fiul lui Nircea cel Batran
1442 Nircea al !!lea Fiul lui vlad al !!lea Dracul
august 1442
1443
Basarab al !!lea Fiul lui Dan al !!lea
1443 1447 vlad al !!lea Dracul Fiul lui Nircea cel Batran
1447 1448 vladislav al !!lea Fiul lui Dan al !!lea
1448 vlad al !!!lea ]epe Fiul lui vlad al !!lea Dracul
1448 14S6 vladislav al !!lea Fiul lui Dan al !!lea
14S6 nov. vlad al !!!lea ]epe Fiul lui vlad al !!lea Dracul
1462
nov. 1462
nov. 1473
Radu al !!!lea cel Frumos Fiul lui vlad al !!lea Dracul
nov. 1473
dec. 1473
Basarab al !!!lea cel Batran
(Laiota)
Fiul lui Dan al !!lea
dec. 1473
1474
1474
(Laiota)
oct. 1474
ian. 147S
ian. 147S
nov. 1476
(Laiota)
nov. 1476
dec. 1476
vlad al !!!lea ]epe Fiul lui vlad al !!lea Dracul
dec. 1476
nov. 1477
(Laiota)
nov. 1477
sep. 1481
Basarab al !vlea cel Tanar
(]epelu)
Fiul lui Basarab al !!lea
1481
Nircea al !!lea (Domnie
incerta)
Fiul lui vlad al !!lea Dracul
sep. 1481
nov. 1481
vlad al !vlea Calugarul Fiul lui vlad al !!lea Dracul
nov. 1481
apr. 1482
Basarab al !vlea cel Tanar
(]epelu)
Fiul lui Basarab al !!lea
apr. 1482
sep. 143S
vlad al !vlea Calugarul Fiul lui vlad al !!lea Dracul
sep. 143S
apr. 1S08
Radu cel Nare (al !vlea) Fiul lui vlad al !vlea Calugarul
apr. 1S08
oct. 1S03
Nihnea ! cel Rau Fiul lui vlad al !!!lea ]epe
oct. 1S03
feb. 1S10
Nircea al !!!lea (Nilo) Fiul lui Nihnea ! cel Rau
feb. 1S10
ian. 1S12
vlad al vlea cel Tanar
(vladu[)
Fiul lui vlad al !vlea Calugarul
ian. 1S12
sep. 1S21
Neagoe Basarab Fiul lui Pirvu Craiovescu
sep. 1S21
oct. 1S21
Teodosie Fiul lui Neagoe Basarab
oct. 1S21
nov. 1S21
vlad (Dragomir Calugarul) filia[ie necunoscuta
nov. 1S21
dec. 1S22
Teodosie Fiul lui Neagoe Basarab
dec. 1S22
apr. 1S23
Radu de la Afuma[i (al vlea) Fiul lui Radu cel Nare
apr. 1S23
nov. 1S23
vladislav al !!!lea Nepotul lui vladislav al !!lea
nov. 1S23
ian. 1S24
Radu al v!lea Badica Fiul lui Radu cel Nare
ian. 1S24
iun. 1S24
iun. 1S24
sep. 1S24
sep. 1S24
apr. 1S2S
apr. 1S2S
aug. 1S2S
aug. 1S2S
ian. 1S23
ian. feb.
1S23
Basarab al vlea (Domnie
incerta)
Probabil stranepot al lui Nihail !
ian. 1S23
iun. 1S30
Noise voda Fiul lui vladislav al !!!lea
iun. 1S30
sep. 1S32
vlad al v!lea necatul Fiul lui vlad al vlea cel Tanar
sep. 1S32
sep.1S34
vlad al v!!lea vintila (de la
Slatina)
Fiul lui Radu cel Nare
sep. 1S34
nov. 1S34
Radu Paisie (Petru de la
Arge)
nov. 1S34
iun. 1S3S
vlad al v!!lea vintila (de la
Slatina)
iun. 1S3S
mar. 1S4S
Radu Paisie (Petru de la
Arge)
mar. 1S4S
nov. 1SS2
Nircea Ciobanul Fiul lui Radu cel Nare
nov. 1SS2
mai 1SS3
Radu !lie Haidaul
mai 1SS3
feb. 1SS4
mar. 1SS4
dec. 1SS7
Patracu cel Bun Fiul lui Radu Paisie
ian. 1SS8
sep. 1SS3
sep. 1SS3
iun. 1S68
Petru cel Tanar Fiul lui Nircea Ciobanul
iun. 1S68 Alexandru al !!lea Nircea Nepotul lui Nihnea ! cel Rau
apr. 1S74
mai 1S74 vintila (a domnit 4 zile) Fiul lui Patracu cel Bun
mai 1S74
sep. 1S77
Alexandru al !!lea Nircea
sep. 1S77
iul. 1S83
Nihnea al !!lea Turcitul Fiul lui Alexandru al !!lea Nircea
iul. 1S83
apr. 1S8S
Petru Cercel Fiul lui Patracu cel Bun
apr. 1S8S
mai 1S31
Nihnea al !!lea Turcitul Fiul lui Alexandru al !!lea Nircea
mai 1S31
aug. 1S32
$tefan Surdul Fiul lui !oan voda cel viteaz
sep. 1S32
sep. 1S33
Alexandru al !!!lea cel Rau Nepotul lui Alexandru Lapuneanu
sep. 1S33
aug. 1601
Nihai viteazul
sep. 1601
mar. 1602
Radu Nihnea Fiul lui Nihnea al !!lea Turcitul
aug. 1602
dec. 1610
Radu $erban
dec. 1610
mar. 1611
"cupa[ia principelui
Transilvaniei Cabriel Bathory

mar. 1611
mai 1611
Radu Nihnea
iun. 1611
sep. 1611
Radu $erban
sep. 1611
aug. 1616
Radu Nihnea
aug. 1616 Cavril Novila Fiul lui Simion Novila
sep. 1616
mai 1618
Alexandru !lia
iun. 1618
iul. 1620
Cavril Novila Fiul lui Simion Novila
aug. 1620
aug. 1623
Radu Nihnea
aug. 1623
nov. 1627
Alexandru Coconul Fiul lui Radu Nihnea
nov. 1627
oct. 1623
Alexandru !lia
oct. 1623
iul. 1632
Leon Toma
Pretins fiu al lui $tefan Toma,
domnitorul Noldovei
iul. 1632
sep. 1632
Radu !lia Fiul lui Alexandru !lia
sep. 1632
apr. 16S4
Natei Basarab Descendent al boierilor Craioveti
apr. 16S4
ian. 16S8
Constantin $erban Basarab Fiul lui Radu $erban
mar. 16S8
nov. 16S3
Nihnea al !!!lea
Pretins fiu al domnitorului Radu
Nihnea
nov. 16S3
sep. 1660
Cheorghe Chica
sep. 1660
nov. 1664
Crigore ! Chica Fiul lui Cheorghe Chica
dec. 1664
mar. 1663
Radu Leon Fiul lui Leon Toma
mar. 1663
feb. 1672
Antonie voda din Popeti
feb. 1672
nov. 1673
Crigore ! Chica Fiul lui Cheorghe Chica
nov. 1673
nov. 1678
Cheorghe Duca
nov. 1678
oct. 1688
$erban Cantacuzino Nepotul lui Radu $erban
oct. 1688
mar. 1714
Constantin Brancoveanu Nepotul lui $erban Cantacuzino
mar. 1714
dec. 171S
$tefan Cantacuzino Nepotul lui $erban Cantacuzino
dec. 171S
nov. 1716
Nicolae Navrocordat Stranepotul lui Alexandru !lia
nov. 1716
feb. 1713
!oan Navrocordat Fratele lui Nicolae Navrocordat
mar. 1713
sep. 1730
Nicolae Navrocordat Stranepotul lui Alexandru !lia
sep. 1730
oct. 1730
Constantin Navrocordat Fiul lui Nicolae Navrocordat
oct. 1730
oct. 1731
Nihai Racovi[a
oct. 1731
apr. 1733
apr. 1733
nov. 173S
Crigore al !!lea Chica
nov. 173S
sep. 1741
sep. 1741
iul. 1744
Nihai Racovi[a
iul. 1744 Constantin Navrocordat Fiul lui Nicolae Navrocordat
apr. 1748
apr. 1748
aug. 17S2
Crigore al !!lea Chica
aug. 17S2
iun. 17S3
Natei Chica Fiul lui Crigore al !!lea Chica
iun. 17S3
feb. 17S6
Constantin Racovi[a
feb. 17S6
aug. 17S8
aug. 17S8
iun. 1761
Scarlat Chica
iun. 1761
mar. 1763
mar. 1763
ian. 1764
Constantin Racovi[a
ian.1764
aug. 176S
$tefan Racovi[a Fiul lui Nihai Racovi[a
aug. 176S
dec. 1766
Scarlat Chica
dec. 1766
oct. 1768
Alexandru Chica Fiul lui Scarlat Chica
oct. 1768
nov. 1763
Crigore al !!!lea Chica Nepotul lui Crigore al !!lea Chica
nov. 1763
mai 1770
Administra[ie militara rusa
mai 1770
oct. 1771
Emanuel CianiRuset
oct. 1771
iul. 1774
sep. 1774
oct. 1782
Alexandru voda !psilanti
oct. 1782
iul. 1783
Nicolae Caradja
iul. 1783
mar. 1786
Nihai Su[u
mar. 1786
iun. 1730
Nicolae Navrogheni
mar. 1731
ian. 1733
Nihai Su[u
ian. 1733
1736
Alexandru Noruzi
aug. 1736
nov. 1737
Alexandru voda !psilanti
nov. 1737
ian. 1733
Constantin Hangerli
feb. 1733
oct. 1801
Alexandru Noruzi
oct. 1801
mai 1802
Nihai Su[u
iun. 1802
aug. 1802
Caimacam: Alexandru Su[u Nepotul lui Nihai Su[u
aug. 1802
aug. 1806
Constantin !psilanti
aug. 1806
oct. 1806
Alexandru Su[u
oct. 1806
mai 1807
Constantin !psilanti
dec. 1806
mai 1812
aug. 1812
sep. 1818
!oan Cheorghe Caradja
nov. 1818
ian. 1821
Alexandru Su[u Nepotul lui Nihai Su[u
mar. 1821
mai 1821
Tudor vladimirescu
mai 1821
iun. 1822
Administra[ie militara turca
iun. 1822
apr. 1828
Crigore al !vlea Chica
mai 1828
apr. 1834
condusa de Pavel Kiseleff

apr. 1834
oct. 1842
Alexandru D. Chica Fratele lui Crigore al !vlea Chica
dec. 1842
iun. 1848
Cheorghe Bibescu
14 iun. 1848
28 iul. 1848
Cuvernul revolu[ionar
provizoriu

28 iul. 1848
13 sep. 1848
Locotenen[a domneasca
sep. 1848
iun. 1843
Caimacam:Constantin
Cantacuzino

iun. 1843
oct. 18S3
Barbu $tirbei
oct. 18S3
iul. 18S4
iul. 18S4 Administra[ie militara turca
aug. 18S4
aug. 18S4
mar. 18S6
Administra[ie militara
austriaca

sep. 18S4
iun. 18S6
Barbu $tirbei
iun. 18S6
oct. 18S8
Caimacam: Alexandru D.
Chica

oct. 18S8
ian. 18S3
Caimacami: !oan Nanu,
Emanoil Baleanu, !oan
Al.Filipide

24 ian. 18S3 Alexandru !oan Cuza
Legaturi externe
O Basarabii
O Principato di valacchia
Adus de la
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_domnilor_CSA2C483rii_RomC3
A2neCS3Fti
Categorii: Domnitori ai ]arii Romaneti ] Liste legate de Romania
Lista domnilor Noldovei

Wikimedia Commons con[ine materiale multimedia legate de Domnii Noldovei
Aceasta este o lista de domnitori ai Noldovei, de la primele atestari in secolul
X!!! la unirea cu ]ara Romaneasca, proclamata de Alexandru !oan Cuza la 24
ianuarie (pe stil vechi) 18S3.
#rimele atestari
cca.1247 "laha
secolul al X!vlea Costea
Narca de aparare a lui Drago

13S1/2 13S3/4 Drago
13S4 13S8 Sas
13S3 Balc
Statul independent Noldova

13S3 136S Bogdan !
136S 1373 La[cu
1373 137S Costea
137S 1331 Petru !
1331 1334 Roman !
1334 1333 $tefan !
1333 1400 !uga
1400 1432 Alexandru cel Bun
1432 1433 !lia !
1433 143S $tefan al !!lea
143S 1436 !lia !
1436 1442 !lia ! i $tefan al !!lea
1442 1447 $tefan al !!lea
1447 Petru al !!lea
1447 1448 Roman al !!lea
1448 1443 Petru al !!lea
1443 Ciubar voda
1443 Alexandrel
1443 14S1 Bogdan al !!lea
14S1 14S2 Petru Aron
14S2 14S4 Alexandrel
14S4 14SS Petru Aron
14SS Alexandrel
14SS 14S7 Petru Aron
14S7 1S04 $tefan cel Nare
1S04 1S17 Bogdan al !!!lea cel "rb
1S17 1S27 $tefan al !vlea sau $tefani[a
1S27 1S38 Petru Rare
1S38 1S40 $tefan Lacusta
1S40 1S41 Alexandru Cornea
1S41 1S46 Petru Rare
1S46 1SS1 !lia al !!lea Rare
1SS1 1SS2 $tefan al v!lea Rare
1SS2 !oan ]oldea
1SS2 1S61 Alexandru Lapuneanu
1S61 1S63 Despot voda
1S63 1S64 $tefan Toma
1S64 1S68 Alexandru Lapuneanu
1S68 1S72 Bogdan Lapuneanu
1S72 1S74 !oan voda cel viteaz (cel Cumplit)
1S74 1S77 Petru $chiopul
1S77 !oan Potcoava
1S73 1S82 !ancu Sasul
1S31 1S32 Aron Tiranul
1S32 Alexandru cel Rau
1S32 Petru Cazacul
1S32 1S3S Aron Tiranul
1S3S $tefan Razvan
1S3S 1600 !eremia Novila
1600 Nihai viteazul
1600 1606 !eremia Novila
1606 1607 Simion Novila
1607 Nihail Novila
1607 Constantin Novila
1607 Nihail Novila
1607 1611 Constantin Novila
1611 161S $tefan al !Xlea Toma
161S 1616 Alexandru Novila
1616 1613 Radu Nihnea
1613 1620 Caspar Craziani
1620 1621 Alexandru !lia
1621 1623 $tefan al !Xlea Toma
1623 1626 Radu Nihnea
1626 1623 Niron BarnovschiNovila
1623 1630 Alexandru Coconul
1630 1631 Noise Novila
1631 1633 Alexandru !lia
1633 Niron BarnovschiNovila
1633 1634 Noise Novila
1634 16S3 vasile Lupu
16S3 16S8 Cheorghe $tefan
16S8 16S3 Cheorghe Chica
16S3 Constantin $erban Basarab
16S3 1661 $tefani[a Lupu
1661 Constantin $erban Basarab
1661 $tefani[a Lupu
1661 166S Eustatie Dabija
166S 1666 Cheorghe Duca
1666 1668 !lia Alexandru
1668 1672 Cheorghe Duca
1672 1673 $tefan Petriceicu
1673 Dumitracu Cantacuzino
1674 167S Dumitracu Cantacuzino
167S 1678 Antonie Ruset
1678 1683 Cheorghe Duca
1684 168S Dumitracu Cantacuzino
168S 1633 Constantin Cantemir
1633 Dimitrie Cantemir
1633 163S Constantin Duca
163S 1700 Antioh Cantemir
1700 1703 Constantin Duca
1703 Logofat !oan Buhu
1703 170S Nihai Racovi[a
170S 1707 Antioh Cantemir
1707 1703 Nihai Racovi[a
1703 1710 Logofat !oan Buhu
1703 1710 Nicolae Navrocordat
1710 1711 Dimitrie Cantemir
Epoca Fanariota
1711 Caimacam Lupu Costachi
1711 Caimacam !oan Navrocordat
1711 171S Nicolae Navrocordat
171S 1726 Nihai Racovi[a
1726 1733 Crigore al !!lea Chica
1733 173S Constantin Navrocordat
173S 1733 Crigore al !!lea Chica
1733 "cupa[ia rusa
1741 1743 Constantin Navrocordat
1743 1747 !oan N. Navrocordat
1748 1743 Constantin Navrocordat
1743 !ordache Stavrachi
1743 17S3 Constantin Racovi[a
17S3 17S6 Natei Chica
17S6 17S7 Constantin Racovi[a
17S7 17S8 Scarlat Chica
17S8 1761 !oan Teodor Callimachi
1761 1764 Crigore Callimachi
1764 1767 Crigore al !!!lea Chica
1767 1763 Crigore Callimachi
1763 Constantin Navrocordat
1763 1774 "cupa[ia rusa
1774 1777 Crigore al !!!lea Chica
1777 1782 Constantin Noruzi
1782 178S Alexandru ! Navrocordat Deliberiu
178S 1786 Alexandru !! Navrocordat Firaris
1786 1788 Alexandru voda !psilanti
1787 1731 "cupa[ia austriaca
1788 1783 Emanuel CianiRuset
1732 Alexandru Noruzi
1732 173S Nihai Su[u "Draco"
173S 1733 Alexandru Callimachi
1733 1801 Constantin !psilanti
1801 1802 Alexandru Su[u
1802
Logofat !ordache Conta i al[i
caimacami
1802 1806 Alexandru Noruzi
1806 Scarlat Callimachi
1806 1807 Alexandru Noruzi
1807 Alexandru Hangerli
1807 1810
Scarlat Callimachi (nu a condus
propriuzis)
1806 Caimacam !ordache RusetRoznovanu
1807 1812
Nitropolit veniamin Costache i al[i
caimacami
1812 1813 Scarlat Callimachi
1813
Seneschals Nanu i !acovachi Rizos
Nerulos (?)
1813 1821 Nihail Su[u
1821 Nitropolit veniamin Costache
1821 Eteria lui Alexandru !psilanti
1821 1822 Caimacam $tefan vogoride
1821 1822 "cupa[ia turca
1822 1828 !oni[a Sandu Sturdza
1834 1843 Nihail Sturdza
1843 18S3 Crigore Alexandru Chica
18S3 18S4 "cupa[ia rusa
18S4 18S6 Crigore Alexandru Chica
3 iunie 10 iunie 18S6 Consiliu administrativ extraordinar
18S6 18S7 Teodor Bal
17 februarie (pe stil vechi) 18S7
octombrie 18S8
Nicolae vogoride
octombrie 18S8 S ianuarie (pe stil
vechi) 18S3
Caimacamia de trei: $tefan Catargiu
(se retrage la 20 octombrie 18S8, ii
urmeaza !. A. Cantacuzino),
vasile Sturdza i Anastasie Panu
Unirea de la 18S3

S ianuarie (pe stil vechi) 18S3 24
ianuarie (pe stil vechi) 1862
Alexandru !oan Cuza
La 20 noiembrie (pe stil vechi) 1861 nalta Poarta a adoptat "Firmanul de
organizare administrativa a Noldovei i valahiei" prin care a admis unirea
politica i administrativa a Principatelor Noldova i ]ara Romaneasca, teritorii
autonome aflate in componen[a !mperiului "toman. Pe 11 decembrie 1861
Alexandru !oan Cuza, domn al Noldovei i totodata domn al ]arii Romaneti
(cu guverne i adunari separate pana la acea data), a dat publicita[ii
proclama[ia prin care a adus oficial la cunotin[a ca "na[ionalitatea romana
este intemeiata". La 22 ianuarie (pe stil vechi) 1862 sa format primul guvern
unitar al Romaniei. Doua zile mai tarziu, pe 24 ianuarie 1862, adunarile
Noldovei i ]arii Romaneti, reunite in edin[a comuna, au proclamat oraul
Bucureti drept capitala a intregii [ari. De la acea data Principatul Noldova ia
incetat existen[a.
Legaturi externe
O D"NN!! D!N N"LD"vA PN N 18S3
Lista de voievozi ai Transilvaniei
Voievozi ai Transilvaniei
#rimul stat Transilvanean
nainte de 300 sunt pomeni[i in scrierea Cesta Hungarorum trei voievozi (dux)
locali: Celu , Clad i Nenumorut.
O Gelu ; ? - 04 ; "Ge4u Dux Utrasivanus" Dupa istoricul Tudor Salagean,
"Este posibil ca Gelou s Ii purtat titlul de "voievod", dar acest lucru nu este
sigur."
O Tuhutum ; 04 - ?
O Gyula ; nainte 3 - 1003
n urma unei confruntari cu regele maghiar $tefan !, Cyula este luat prizonier
i dus in Ungaria. Regele $tefan a incorporat statul transilvanean in Regatul
Ungar, dar pastrand ca forma de organizare voievodatul.
O Zoltan Erdelvi ; c.1003
O Mercurius, princeps Ultrasilvanus ; 1103, 1111 - 1113
voievodatul Transilvaniei

Ioan de Hunedoara

Regele Ungariei Matei Corvin
O Leustachius Ratot (Eustachius), voievod al Transilvaniei ; cca.114 - 117
O LegIorus (SzegIor) ; 11 - 1200
O Eth ; 1200
O Gyula Kan (Jula) ; 1201 - 1202 ; prima oar
O Nicolae ; 1201 - 1202
O Benedict, Iiul lui Conrad ; 1202 - 120 ; prima oar
O Smaragdus Zsamboki ; 120 - 1208
O Benedict, Iiul lui Conrad ; 1208 - 120 ; a doua oar
O Mihail Kacsics ; 120 - 1212
O Berthold de Andechs-Meran, arhiepiscop de Calocea ; 1212 - 1213
O Nicolae ; 1213
O Gyula Kan ; 1213 - 1214 ; a doua oar
O Simion ; 121
O Ipoth (Ipolit) ; 121 - 1217
O RaIail (RaIain/RaIaion) ; 1217 - 1218
O Neuka (Nevke/Leuka) ; 121 - 1221
O !aul, Iiul lui !etru ; 1221 - 1222
O Mihail Kacsics ; 1222 ; a doua oar
O !ousa (!ozsa) Csaki, Iiul lui Solum/Solyom ; 122- 1231 ; prima oar
O Gyula Ratot ; 122 - 1233 ; Iiul lui Leustachius
O Dionysius Tomaj ; 1233 - 1234
O SeraIin ; 123
O Andrei ; 123 ; Iiul lui SeraIin
O !ousa (!ozsa) Csaki, Iiul lui Solum/Solyom ; 123- 1241 ; a doua oar
O Laurentiu Aba ; 1242 - 122
O SteIan (Dux Transilvaniae) ; 127 - 128 ; Iiul regelui Bela IV, prima oar
O Ernye Akos, ban al Transilvaniei ; 128 - 121
O SteIan ; 120 - 1270 ; a doua oar
O Ladislau I Kan ; 121 - 12 ; prima oar
O Nicolae Geregye ; 12 - 1270 ; prima oar
O Matei Csaki ; 1270 - 1272 ; prima oar
O Nicolae Geregye ; 1272 - 1274 ; a doua oar
O Ioan Koszegi ; 1273
O Egidius Monoszlo ; 1274
O Matei Csaki ; 1274 - 127 ; a doua oar
O Ugrinus Csaki ; 127 ; prima oar
O Ladislau I Kan ; 127 - 127 ;a doua oar
O Ugrinus Csaki ; 127 ; a doua oar
O Matei Csaki ; 127 - 1277 ; a treia oar
O Nicolae Meggyesi din neamul !ok ; 1277 ; prima oar
O Finta Aba ; 1278 - 1280
O SteIan de Mera ; 1280
O !etru, Iiul lui Dominic ; 1280
O Roland Borsa ; 1282 ; prima oar
O Apor !ec ; 1283 - 1284
O Roland Borsa ; 1284 - 128 ; a doua oar
O Moise/Moyus Akos ; 1287 - 1288
O Roland Borsa ; 1288 - 124 ; a treia oar
O Ladislau Kan al II-lea ; 124 - 131
O Ladislau Kan al III-lea ; 131 ; neconIirmat de rege
O Nicolae Meggyesi din neamul !ok ; 131 - 131 ; a doua oar
O Doja Debreceni ; 1318 - 1321 ; Iiul lui Andrei
O Toma Szecsenyi ; 1321 - 1342
O Nicolae Sirokai ; 1342 - 1344
O SteIan LackIi ; 1344 - 130
O Toma Gnyi ; 131 ; din neamul Csor
O Nicolae Raholcai Kont ; 131 - 13
O Andrei LackIi ; 13 - 13
O Dionisie LackIi ; 13 - 137
O Nicolae LackIi ; 137 - 138
O Emeric LackIi ; 13 - 1372
O SteIan LackIi al II-lea ; 1373 - 137 ; Iratele lui Emeric
O Ladislau de Losoncz ; 137 - 131
O Emeric Bebek I (Bubek) ; 132 - 133
O Frank de Szecseny ; 133 - 13
O Stibor de Stiboricz ; 13 - 1401 ; prima oar
O Nicolae Csaki si Nicolae Marcali ; 1401 - 1403 ; prima oar
O Ioan Tamasi si Iacob LackIi ; 1403 - 140
O Stibor de Stiboricz ; 1410 - 1414 ; a doua oar
O Nicolae Csaki ; 141 - 142 ; a doua oar
O Ladislau al IV-lea Csaki ; 142 - 143 ; Iiul lui Nicolea Csaki
O Ladislau al IV-lea Csaki si !etru Cseh (Cheeh) ; 143 - 1437
O !etru Cseh ; 1437 - 1438 ; a doua oar
O Desideriu de Losoncz ; 1438 - 1440
O Ladislau al V-lea Jakcs ; ianuarie 1441
O Iancu de Hunedoara ; 1441 - 144 ; Iiul cneazului Voicu
O Emeric Bebek al II-lea si Nicolae de Ujlak ; 144 - 1447
O Emeric Bebek al II-lea si Iancu de Hunedoara ; mai - octombrie 1448
O Ioan de Rozgony ; 144 - 140
O Nicolae de Ujlak ; 144 - 148 ; a doua oar
O Sebastian de Rozgony ; 148 - 141
O Nicolae de Ujlak ; 140 ; a treia oar
O Ladislau de Kanizsa ; 140
O Nicolae de Ujlak si Ioan !ongracz de Dindeleag ; 142 - 14
O Sigismund de Szentgyrgy si Ioan de Szentgyrgy (de Sancto Giorgia) ; 14
- 147
O Ioan !ongracz de Dindeleag si Nicolae Csupor ; 148 - 1472
O Blasius Magyar ; 1472 - 147
O Ioan !ongracz de Dindeleag ; 147 - 147 ; a doua oar
O !etru Gereb de Vingrad ; 1478 - 147
O SteIan Bathory I de Ecsed ; 147 - 143
O Bartolomeu DragIi ; 143 - 14 ; decendent din Drag de Maramures
O Ladislau de Losoncz al II-lea ; 143 - 14
O !etru de Szentgyrgy si de Bozin ; 14 - 110
O Ioan Zapolya ; 110 - 12 ; apoi rege al Ungariei
O !etru de !ereny ; 12 - 12
O SteIan Bathory II Simleu ; 12 - 130
O Hieronymus Laski ; 131 - 134
O SteIan Mailat ; 134 - 138
O Emeric Balassa ; 138 - 140
O Gheorghe Martinuzzi ; 141 - 12 ; guvernator
O Andrei Bathori de Ecsed ; 12 - 13
O SteIan Dobo si Francisc Kendi ; 13 - 1
O Vacant ; 17 - 171
Principi ai Transilvaniei

Ioan Zapolya

Mihai Viteazul
O Ioan I Zapolya ; 12 - 140
O Isabella Jagiello Zapolya ; 140 - 11 ; sotia lui Ioan I Zapolya, regent
O George Frater ; 142 - 11 ; regent
O Ferdinand I de Habsburg ; 11 - 1 ; Iiul lui Filip I (Spania)
O Isabella Jagiello Zapolya ; 1 - 1 ; a doua oar
O Ioan al II-lea Sigismund Zapolya ; 170 - 171
O SteIan Bathory ; 171 - 17
O CristoIor Bathory ; 17 - 181 ; Iratele lui SteIan Bathory
O Sigismund Bathory ; 181 - 14 ; Iiul lui CristoIor Bathory, prima oar
O Boldizsar Bathory ; 14
O Sigismund Bathory ; 14 - 18 ; a doua oar
O Maria Krisztina de Habsburg ; 17 ; prima oar
O RudolI al II-lea de Habsburg ; 18
O Maria Krisztina de Habsburg ; 18 ; a doua oar
O Sigismund Bathory ; 18 - 1 ; a treia oar
O Andrei Bathory ; 1 ; vrul lui Sigismund Bathory
O Mihai Viteazul ; 1 - 101 ; prin unirea tarilor Romane
O Gheorghe Basta ; 101 - 103; n numele mpratului RudolI al II-lea
O Moise Szekely (Secuiul) ; 103 - 104
O SteIan Bocskay ; 104 - 10
O Sigismund Rakoczi ; 107 - 108
O Gabriel Bathory ; 108 - 113 ; Iratele lui SteIan Bathory
O Gabriel Bethlen ; 113 - 12
O Ecaterina de Brandenburg ; 12 - 130 ; sotia lui Gabril Bethlen
O SteIan Bethlen ; 130 ; Iiul lui Gabriel Bethlen
O Gheorghe Rakoczi I ; 130 - 148 ; Iiul lui Sigismund Rakoczi
O Gheorghe Rakoczi al II-lea ; 148 - 17 ; Iiul lui Gheorghe I
O Francisc Rhedei ; 17 - 18 ;
O Achatius Barcsai ; 18 - 10
O Gheorghe Rakoczi al II-lea ; 1 - 10 ; a doua oar
O Ioan Kemeny ; 11 - 12
O Mihai ApaIi I ; 12 - 10
O Imre Thkly ; 10 - 11
O Mihai ApaIi al II-lea ; 10 - 1 ; Iiul lui Mihai ApaIi I
O Leopold I ; 11 - 170
La 7 iulie 1704 Dieta Transilvaniei intrunita la Alba !ulia la proclamat pe
Francisc Rakczi al !!lea ca principe al Transilvaniei. Revolta antihabsburgica
condusa de acesta a euat, autoritatea Casei de Habsburg in Transilvania i
Ungaria fiind restabilita efectiv in anul 1711 prin Pacea de la Satu Nare.
O Carol al VI-lea, mprat Roman ; 1711 - 1740 ; Iiul lui Leopold I
O Maria Tereza ; 1740 - 17 ; Iiica lui Carol VI
Mari Principi ai Transilvaniei
O Maria Tereza ; 17-1780
O IosiI al II-lea ; 1780 - 170 ; Iiul Mariei Terezia
O Leopold al II-lea ; 170 - 172 ; Iiul Mariei Terezia
O Francisc al II-lea ; 172 - 183 ; Iiul lui Leopold II
O Ferdinand I ; 183 - 1848 ; Iiul lui Francisc II
O Franz Joseph ; 1848 - 187 ; nepotul lui Ferdinand I
n 1867 Narele Principat al Transilvaniei a fost desfiin[at, iar teritoriul sau a
fost incorporat in Regatul Ungariei.
Pentru lista guvernatorilor Transilvaniei vezi: Lista de guvernatori ai
Transilvaniei
Bibliografie
1. Wertner Moritz, Die Wojewoden Siebenbrgens im Zeitalter der Arpaden.
Urkundliche Richtigstellungen und Bestimmungen. In: Archiv des Vereins Ir
siebenbrgische Landeskunde, NF. Bd. 28, 1, Hermannstadt 188.
2. Tudor Slgean, Transilvania n a doua jumtate a secolului al XIII-lea.
AIirmarea regimului congregational, Cluj-Napoca, 2004.
Leg9uri ex9erne
O : Despre voievozii transilvneni
Vezi i
O List de guvernatori ai Transilvaniei
O List de domnitori ai Transilvaniei
O List de principi ai Transilvaniei
%egele %omaniei
(Redirectionat de la Regii Romniei)
Salt la: Navigare, cutare
Casa regal de
Hohenzollern-
-Sigmaringen

!avilionul regelui (1881-122)

!avilionul regelui, n Iorma adoptat de regele Carol al II-lea
(130-147)
%egele %omaniei a fost titlul oficial al conducatorului
Regatului Romaniei din 1881 pana in 1347 cand, sub
presiunea autorita[ilor comuniste, Romania a fost
proclamata republica.
Statul roman a fost numit Principatele Unite pana in
1862, dupa unirea din 18S3 a statelor vasale !mperiului
"toman, ]ara Romaneasca i Noldova, sub Alexandru
!oan Cuza ca "Domnitor". Cuza a devenit principe al
fiecarui principat in 18S3. Din 1862, statul roman se
numete Principat al Romaniei, iar Cuza ia titlul de
"Principe de Romania". A fost detronat in 1866 de catre
Parlamentul roman, care a invitat apoi un prin[ german
din familia de HohenzollernSigmaringen, Carol sa
devina noul principe al Romaniei.
!ndependen[a Romaniei fa[a de !mperiul "toman a fost
recunoscuta oficial in 1878 la Congresul de la Berlin,
principatul a devenit regat in 1881, cu Prin[ul Carol drept
primul ei rege, Carol !.
Romania a fost o monarhie constitu[ionala pe durata
majorita[ii existen[ei sale ca regat, cu excep[ia perioadei
13381344, in timpul dictaturii personale a regelui Carol
!! (13381340), precum i a celei a marealului !on
Antonescu (13401344). n timpul acestei din urma
dictaturi, Romania a fost, in mod efectiv, o monarhie absoluta, de drept divin:

Carol I
#03,84x0
Regina Elisabeta
45
!rincipesa Maria
Ferdinand
#03,84x0
Regina Maria
45
!rintul Carol
!rintul Nicolae
!rincipesa Elisabeta
!rincipesa Maria
!rincipesa Ileana
!rintul Mircea
Carol al II-lea
#03,84x0
Regina Elena
45
!rintul Mihai
Mihai I
#03,84x0
Regina Ana
45
!rincipesa Margareta
!rincipesa Elena
!rincipesa Irina
!rincipesa SoIia
!rincipesa Maria
regele Nihai a domnit a doua oara fara vreun juramant pe Constitu[ie i fara
votul de aprobare al vreunui Parlament, ini[ial suspendat, redeschis abia mai
tarziu, in 1346. n schimb, Nihai a fost incoronat
|1]
cu Coroana de "[eli uns
Rege de catre Patriarhul Romaniei Nicodim Nunteanu, in catedrala patriarhala
din Bucureti, chiar in ziua celei dea doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie,
1340
|2]
. Astfel, Nihai a domnit a doua oara doar "prin Cra[ia Lui
Dumnezeu"
|1]
, ca rege absolut, de drept divin, nu i constitu[ional. Legal, insa,
Nihai nu putea exercita prea multa autoritate, in afara prerogativelor de a fi
eful suprem al Armatei i de a desemna un primministru cu puteri depline
|3]
,
numit ,Conducator".

Lis9 de Regi ai Romniei
Pentru lista conducatorilor de dinainte de 1866 vezi Lista domnilor ]arii
Romaneti, Lista domnilor Noldovei and Lista de voievozi ai Transilvaniei. vezi
Lista preedin[ilor Romaniei pentru lista preedin[ilor de dupa 1347.
Afiliere Perioada Conductor Observa(ii
Ani de
conducere
Hohenzollern
1881-
114
Carol I
nainte a condus tara ca si
Domnitor (!rint) de
Romnia din 18
33 dintr-un total de
48 ani de domnie
Hohenzollern
114-
127
Ferdinand -- 13
Hohenzollern
127-
130
Mihai prima domnie; regent 3
Hohenzollern
130-
140
Carol al II-
lea
-- 10
Hohenzollern
140-
147
Mihai a doua domnie 7
No9e
1. `
,

-
Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Romniei, pag.3, situl
oIicial al Familiei Regale a Romniei la data de 22 Iebruarie 2008
2. ^ "Bucuriile suIerintei", Volumul 2, "De vorb cu ctiva intelectuali", de pr.
Dimitrie Bejan, situl "SIaturi Ortodoxe" la data de 22 Iebruarie 2008
3. ^ Decret rega privind investirea generauui I4n Ant4nescu cu depine
puteri, septembrie 140
Vezi i
O nsemnele regalittii romne
O Istoria Romniei
O Cronologia monarhiei n Romnia
O Monarhia n Romnia
O Reginele Romniei
O Casa regal de Romnia
O Hohenzollern-Sigmaringen
%eginele %omaniei
Casa regal de
Hohenzollern-
-Sigmaringen

Carol I
#03,84x0
Regina Elisabeta
45
!rincipesa Maria
Ferdinand
#03,84x0
Regina Maria
45
!rintul Carol
!rintul Nicolae
!rincipesa Elisabeta
!rincipesa Maria
!rincipesa Ileana
!rintul Mircea
Carol al II-lea
#03,84x0
Regina Elena
45
Reginele Romniei
Portret Nume De la La
1

Elisabeta de Neuwied,
sotia regelui Carol I al Romniei
3 noiembrie
18
10 octombrie
114
2

Marie Alexandra Victoria,
sotia regelui Ferdinand I al
Romniei
10 octombrie
114
20 iulie 127
3

Regina mam Elena a
Romniei,
sotia regelui Carol al II-lea al
Romniei
140
30 decembrie
147
Principesele Romniei
O !rincipesa Maria
O !rincipesa Ileana
O !rincipesa Elisabeta
O !rincipesa Mrioara (Mignon)
O !rincipesa Margareta de Romnia
!rintul Mihai
Mihai I
#03,84x0
Regina Ana
45
!rincipesa Margareta
!rincipesa Elena
!rincipesa Irina
!rincipesa SoIia
!rincipesa Maria
Vezi i
O nsemnele regalittii romne
O Regii Romniei
O Cronologia monarhiei n Romnia
O Monarhia n Romnia
O Regele Romniei
O Regatul Romniei
O Casa regal de Romnia
Acest artic4 egat de M4narhia in R4mania este un ci4t P4ti afuta c4ntribuind
a de:v4tarea acestui artic4 .
Lista efilor de stat ai %omaniei
(Redirectionat de la !resedintii Romniei)
Romnia

Acest articol face parte din seria:
#olitica i Cuvernul
%omaniei

O Constitutie
O !resedinte
4 Traian Bsescu
O Guvernul Romniei
4 Emil Boc
4 Senatul Romniei
4 Camera Deputatilor
O !artide politice
O Alegeri
4 !arlamentare: 2004, 2008
4 !rezidentiale: 2004, 200
4 Europene: 2007

O CSAT

O efii de stat
O !rim-ministrii
O Guverne
O Senatori 10-2008
O Deputati 10-2008
O Ministrii de externe
O Ministrii de Iinante
O Ministrii de interne
O Ministrii de justitie
O Ministrii aprrii nationale
O SeIii serviciilor secrete

!olitica altor tri
Aceast csut: v d m
Aceasta este o lista a efilor de Stat
|1]
ai Romaniei incepand cu anul 18S3 i
pana in prezent. Lista prezinta efii de stat, regii, domnitorii sau organul de
stat care sa aflat la conducerea Romaniei.
efi de s9a9
Numele Imagine
Data
prelurii
Data
predrii
Note
Alexandru Ioan
Cuza
(n. 20 mar 1820 - d. 1
mai 1873)

24 ianuarie
18
11 Iebruarie
18
Domnitorul
!rincipatelor Unite
Romne
Locotenen(
Domneasc

11 Iebruarie
18
10 mai
18
Lascr Catargiu
Nicolae Golescu
Nicolae Haralambie
Carol I de
Hohenzollern-
Sigmaringen
(n. 10 apr 183 - d. 27
sept 114)

10 mai
18
10 mai
1881
Domnitorul
!rincipatelor Unite
Romne
10 mai
1881
27
septembrie
114
Regele Romniei
Ferdinand I de
Hohenzollern-
Sigmaringen
(n. 24 aug 18 - d. 20
iul 127)

27
septembrie
114
20 iulie
127
Regele Romniei
Regen( (Mihai I este
minor)

20 iulie
127
7 octombrie
12
!rintul Nicolae,
!atriarhul Miron
Cristea,
Gheorghe Buzdugan,
!resedintele naltei Curti
de Casatie si Justitie
octombrie
12
7 iunie
130
!rintul Nicolae,
!atriarhul Miron
Cristea,
Constantin Srteanu,
!resedintele naltei Curti
de Casatie si Justitie
Carol al II-lea de
Hohenzollern-
Sigmaringen
(n. 1 oct 183 - d. 4 apr
13)

8 iunie
130

septembrie
140
Regele Romniei
Mihai I de
Hohenzollern-
Sigmaringen
(n. 2 octombrie 121)

septembrie
140
30
decembrie
147
Regele Romniei
Constantin Ion
Parhon
(n. 1 oct 1874 - d. aug
1)

30
decembrie
147
13 aprilie
148
!resedintele !rezidiului
!rovizoriu al Marii
Adunri Nationale
13 aprilie
148
12 iunie
12
Marii Adunri Nationale
Petru Groza
(n. 7 dec 1884 d. 7 ian
18)

12 iunie
12
7 ianuarie
18
!resedintele !ezidiului
Ion Gheorghe
Maurer
(n. 23 sep 102 d. 8 Ieb
2000)

11 ianuarie
18
21 martie
11
Gheorghe
Gheorghiu-Dej
(n. 8 noi 101 d. 1
mar 1)

21 martie
11
1 martie
1
!resedintele Consiliului
de Stat
Chivu Stoica
(n. 8 aug 108 d. 1 Ieb
17)

24 martie
1
decembrie
17
de Stat
Nicolae Ceauyescu
(n. 2 ian 118 - d. 2
dec 18)

decembrie
17
22
decembrie
18
de Stat
28 martie
174
22
decembrie
18
!resedintele Republicii
Socialiste Romnia
Ion Iliescu
(n. 3 martie 130)

22
decembrie
18
20 mai
10
!resedintele !rovizoriu
al Romniei
20 mai
10
11
octombrie
12
!resedintele Romniei
11
octombrie
12
17
noiembrie
1
Emil
Constantinescu
(n. 1 noiembrie 13)

17
noiembrie
1
10
decembrie
2000
Ion Iliescu
(n. 3 martie 130)

10
decembrie
2000
20
decembrie
2004
%raian Bsescu
(n. 4 noiembrie 11)

21
decembrie
2004
20 aprilie
2007
Nicolae Vcroiu
(n. decembrie 143)

20 aprilie
2007
23 mai
2007
!resedinte interimar,
pe perioada suspendrii
!resedintelui Traian
Bsescu
%raian Bsescu
(n. 4 noiembrie 11)

23 mai
2007
prezent
ReconIirmat n Iunctie
n urma
ReIerendumului din 1
mai 2007
No9e
1. ^ I4n Buei. O istorie a romnilor. Editura Meronia. Bucuresti 2007, pg. 2-
27

Bibiliografie
O Nicolae C. Nicolescu, SeIii de stat si de guvern ai Romniei (18 - 2003), Ed.
Meronia, Bucuresti, 2003,
Lista primminitrilor %omaniei
(Redirectionat de la !remierii Romniei)
Romnia

Acest articol face parte din seria:
#olitica i Cuvernul
%omaniei

O Constitutie
O !resedinte
4 Traian Bsescu
O Guvernul Romniei
4 Emil Boc
4 Senatul Romniei
4 Camera Deputatilor
O !artide politice
O Alegeri
4 !arlamentare: 2004, 2008
4 !rezidentiale: 2004, 200
4 Europene: 2007

O CSAT

O SeIii de stat
O Prim-miniytrii
O Guverne
O Senatori 10-2008
O Deputati 10-2008
O Ministrii de externe
O Ministrii de Iinante
O Ministrii de interne
O Ministrii de justitie
O Ministrii aprrii nationale
O SeIii serviciilor secrete

!olitica altor tri
Aceast csut: v d m
Aceasta este lista a primminitrilor i a guvernelor Romaniei incepand cu
1862. Prima legatura conduce la cabinetul guvernului, a doua catre biografia
primministrului cabinetului respectiv, iar in paranteza este prezentata
perioada in care acel guvern a activat.
Cuprins
|ascunde|
O 1 !rincipatele Romne unite - cu dou guverne (18-182)
4 1.1 Guvernele de la Iasi
4 1.2 Guvernele de la Bucuresti
O 2 !rincipatele Romne unite (182-1881)
O 3 Regatul Romniei
O 4 Romnia comunist
O Romnia postcomunist
O Legturi externe
Principa9ele Romne uni9e - cu dou guverne (1859-1862)
Cuvernele de la !ai
O Guvernul Vasile Sturdza (17 ianuarie - martie 18)
O Guvernul Ion Ghica (8 martie - 27 aprilie 18)
O Guvernul Manolache Costache Epureanu (27 aprilie - 10 noiembrie 18)
O Guvernul Manolache Costache Epureanu (10 noiembrie 18 - 3 aprilie 180)
O Guvernul Mihail Koglniceanu (30 aprilie 180 - 17 ianuarie 181)
O Guvernul Anastasie !anu (17 ianuarie - 23 septembrie 181)
O Guvernul Alexandru C. Moruzi ( octombrie 181 - 22 ianuarie 182)
Cuvernele de la Bucureti
O Guvernul Ioan Al. Filipescu (2 ianuarie - 27 martie 18)
O Guvernul Constantin Al. Cretulescu (27 martie - septembrie 18)
O Guvernul Nicolae Cretulescu ( septembrie - 11 octombrie 18)
O Guvernul Ion Ghica (11 octombrie 18 - 28 mai 180)
O Guvernul Nicolae Golescu (28 mai - 13 iulie 180)
O Guvernul Manolache Costache Epureanu (13 iulie 180 - 14 aprilie 181)
O Guvernul Barbu Catargiu (30 aprilie - 12 mai 181)
O Guvernul SteIan Golescu (12 mai - 11 iulie 181)
O Guvernul Dimitrie Ghica (1 iulie 181 - 22 ianuarie 182)
Principa9ele Romne uni9e (1862-1881)
O Guvernul Barbu Catargiu (22 ianuarie - 24 iunie 182)
O Guvernul Nicolae Cretulescu (24 iunie 182 - 11 octombrie 183)
O Guvernul Mihail Koglniceanu (11 octombrie 183 - 2 ianuarie 18)
O Guvernul Constantin Bosianu (2 ianuarie - 14 iunie 18)
O Guvernul Nicolae Cretulescu (14 iunie 18 - 11 Iebruarie 18)
O Guvernul Ion Ghica (11 Iebruarie - 10 mai 18)
O Guvernul Lascr Catargiu (11 mai - 13 iulie 18)
O Guvernul Ion Ghica (1 iulie 18 - 21 Iebruarie 187)
O Guvernul Constantin Al. Cretulescu (1 martie - august 187)
O Guvernul SteIan Golescu (17 august 187 - 2 aprilie 188)
O Guvernul Nicolae Golescu (1 mai - 1 noiembrie 188)
O Guvernul Dimitrie Ghica (1 noiembrie 188 - 27 ianuarie 1870)
O Guvernul Alexandru G. Golescu (2 Iebruarie - 18 aprilie 1870)
O Guvernul Manolache Costache Epureanu (20 aprilie - 14 decembrie 1870)
O Guvernul Ion Ghica (18 decembrie 1870 - 11 martie 1871)
O Guvernul Lascr Catargiu (11 martie 1871 - 30 martie 187)
O Guvernul Ioan Emanuel Florescu (4 - 2 aprilie 187)
O Guvernul Manolache Costache Epureanu (27 aprilie - 23 iulie 187)
O Guvernul Ion C. Brtianu (24 iulie 187 - 24 noiembrie 1878)
O Guvernul Ion C. Brtianu (2 noiembrie 1878 - 10 iulie 187)
O Guvernul Ion C. Brtianu (11 iulie 187 - aprilie 1881)
Rega9ul Romniei
O Guvernul Dimitrie Brtianu (10 aprilie - 8 iunie 1881)
O Guvernul Ion C. Brtianu ( iunie 1881 - 20 martie 1888)
O Guvernul Theodor Rosetti (22 martie - 11 noiembrie 1888)
O Guvernul Theodor Rosetti (12 noiembrie 1888 - 22 martie 188)
O Guvernul Lascr Catargiu (2 martie - 3 noiembrie 188)
O Guvernul George Manu ( noiembrie 188 - 1 Iebruarie 181)
O Guvernul Ioan Emanuel Florescu (21 Iebruarie - 2 noiembrie 181)
O Guvernul Lascr Catargiu (27 noiembrie 181 - 3 octombrie 18)
O Guvernul Dimitrie A. Sturdza (4 octombrie 18 - 21 noiembrie 18)
O Guvernul !etre S. Aurelian (21 noiembrie 18 - 2 martie 187)
O Guvernul Dimitrie A. Sturdza (31 martie 187 - 30 martie 18)
O Guvernul George Gr. Cantacuzino (11 aprilie 18 - iulie 100)
O Guvernul !etre !. Carp (7 iulie 100 - 13 Iebruarie 101)
O Guvernul Dimitrie A. Sturdza (14 Iebruarie 101 - 20 decembrie 104)
O Guvernul George Gr. Cantacuzino (22 decembrie 104 - 12 martie 107)
O Guvernul Dimitrie A. Sturdza (12 martie 107 - 27 decembrie 108)
O Guvernul Ion I.C. Brtianu (27 decembrie 108 - 4 martie 10)
O Guvernul Ion I.C. Brtianu (4 martie 10 - 28 decembrie 110)
O Guvernul !etre !. Carp (2 decembrie 110 - 27 martie 112)
O Guvernul Titu Maiorescu (28 martie - 14 octombrie 112)
O Guvernul Titu Maiorescu (14 octombrie 112 - 31 decembrie 113)
O Guvernul Ion I.C. Brtianu (4 ianuarie 114 - 10 decembrie 11)
O Guvernul Ion I.C. Brtianu (11 decembrie 11 - 28 ianuarie 118)
O Guvernul Gen. Alexandru Averescu (2 ianuarie - 4 martie 118)
O Guvernul Alexandru Marghiloman ( martie - 23 octombrie 118)
O Guvernul Constantin Coand (24 octombrie - 28 noiembrie 118)
O Guvernul Ion I.C. Brtianu (2 noiembrie 118 - 12 septembrie 11)
O Guvernul Artur Vitoianu (27 septembrie - 30 noiembrie 11)
O Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (1 decembrie 11 - 12 martie 120)
O Guvernul Gen. Alexandru Averescu (13 martie 120 - 1 decembrie 121)
O Guvernul Take Ionescu (17 decembrie 121 - 1 ianuarie 122)
O Guvernul Ion I.C. Brtianu (1 ianuarie 122 - 2 martie 12)
O Guvernul Gen. Alexandru Averescu (30 martie 12 - 4 iunie 127)
O Guvernul Barbu Stirbei (4 - 20 iunie 127)
O Guvernul Ion I.C. Brtianu (21 iunie - 24 noiembrie 128)
O Guvernul Vintil I.C. Brtianu (24 noiembrie 127 - noiembrie 128)
O Guvernul Iuliu Maniu (10 noiembrie 128 - iunie 130)
O Guvernul George G. Mironescu (7 - 12 iunie 130)
O Guvernul Iuliu Maniu (13 iunie - octombrie 130)
O Guvernul George G. Mironescu (10 octombrie 130 - 17 aprilie 131)
O Guvernul Nicolae Iorga (18 aprilie 131 - iunie 132)
O Guvernul Alexandru Vaida-Voievod ( iunie - 10 august 132)
O Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (11 august - 1 octombrie 132)
O Guvernul Iuliu Maniu (20 octombrie 132 - 13 ianuarie 133)
O Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (14 ianuarie - 13 noiembrie 133)
O Guvernul Ion Gh. Duca (14 noiembrie - 2 decembrie 133)
O Guvernul Constantin Angelescu (30 decembrie 133 - 3 ianuarie 134)
O Guvernul Gheorghe Ttrscu ( ianuarie - 1 octombrie 134)
O Guvernul Gheorghe Ttrscu (2 octombrie 134 - 28 august 13)
O Guvernul Gheorghe Ttrscu (2 august 13 - 14 noiembrie 137)
O Guvernul Gheorghe Ttrscu (17 noiembrie - 28 decembrie 137)
O Guvernul Octavian Goga (2 decembrie 137 - 10 Iebruarie 138)
O Guvernul Miron Cristea (11 Iebruarie - 2 martie 138)
O Guvernul Miron Cristea (30 martie 138 - 31 ianuarie 13)
O Guvernul Miron Cristea (1 Iebruarie - martie 13)
O Guvernul Armand Clinescu (7 martie - 21 septembrie 13)
O Guvernul Gen. Gheorghe Argesanu (21 - 28 septembrie 13)
O Guvernul Constantin Argetoianu (28 septembrie - 23 noiembrie 13)
O Guvernul Gheorghe Ttrscu (24 noiembrie 13 - 10 mai 140)
O Guvernul Gheorghe Ttrscu (11 mai - 3 iulie 140)
O Guvernul Ion Gigurtu (4 iulie - 4 septembrie 140)
O Guvernul Gen. Ion Antonescu (4 - 14 septembrie 140)
O Guvernul Gen. Ion Antonescu (14 septembrie 140 - 24 ianuarie 141)
O Guvernul Maresal Ion Antonescu (27 ianuarie 141 - 23 august 144)
O Guvernul Gen. Constantin Sntescu (23 august - 3 noiembrie 144)
O Guvernul Gen. Constantin Sntescu (4 noiembrie - decembrie 144)
O Guvernul Gen. Nicolae Rdescu ( decembrie 144 - martie 14)
Romnia comunis9
O Guvernul Dr. !etru Groza ( martie 14 - 30 noiembrie 14)
O Guvernul Dr. !etru Groza (1 decembrie 14 - 2 decembrie 147)
O Guvernul Dr. !etru Groza (30 decembrie 147 - 14 aprilie 148)
O Guvernul Dr. !etru Groza (1 aprilie 148 - 2 iunie 12)
O Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (2 iunie 12 - 28 ianuarie 13)
O Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (28 ianuarie 13 - 4 octombrie 1)
O Guvernul Chivu Stoica (4 octombrie 1 - 1 martie 17)
O Guvernul Chivu Stoica (20 martie 17 - 20 martie 11)
O Guvernul Ion Gheorghe Maurer (21 martie 11 - 17 martie 1)
O Guvernul Ion Gheorghe Maurer (18 martie - 20 august 1)
O Guvernul Ion Gheorghe Maurer (21 august 1 - 8 decembrie 17)
O Guvernul Ion Gheorghe Maurer ( decembrie 17 - 12 martie 1)
O Guvernul Ion Gheorghe Maurer (13 martie 1 - 27 Iebruarie 174)
O Guvernul Manea Mnescu (27 Iebruarie 174 - 18 martie 17)
O Guvernul Manea Mnescu (18 martie 17 - 30 martie 17)
O Guvernul Ilie Verdet (30 martie 17 - 2 martie 180)
O Guvernul Ilie Verdet (2 martie 180 - 20 mai 182)
O Guvernul Constantin Dsclescu (21 mai 182 - 28 martie 18)
O Guvernul Constantin Dsclescu (2 martie 18 - 22 decembrie 18)
Romnia pos9comunis9
O Guvernul !etre Roman (2 decembrie 18 - 28 iunie 10)
O Guvernul !etre Roman (28 iunie 10 - 1 octombrie 11)
O Guvernul Theodor Stolojan (1 octombrie 11 - 18 noiembrie 12)
O Guvernul Nicolae Vcroiu (20 noiembrie 12 - 11 decembrie 1)
O Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1 - 17 aprilie 18)
O Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 18 - 22 decembrie 1)
O Guvernul Mugur Isrescu (22 decembrie 1 - 28 decembrie 2000)
O Guvernul Adrian Nstase (28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004)
O Guvernul Clin !opescu-Triceanu (2 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008)
O Guvernul Emil Boc (22 decembrie 2008 - prezent)
Leg9uri ex9erne
O Guvernele Romniei
#ortal:%omania
POR%AL ROMANIA

Imaginea Iunii

Ateneul Romn

79icoIuI
Iunii

Eugen Ionescu
Eugen !onescu
(n. 26 noiembrie
(13 noiembrie, pe
stil vechi) 1303,
Slatina, d. 28
martie 1334,
Paris, cunoscut in
afara Romaniei
sub numele de
Eugne
!onesco,
conform
ortografiei
franceze) a fost
un scriitor de
limba franceza
originar din
Romania,
protagonist al
teatrului
absurdului i
membru al
Academiei
Franceze.
Tatal sau, Eugen
!onescu roman,
era avocat, iar
mama Thrse
avea ceta[enie
franceza i era de
origine iudaica (cf.
Florin Nanolescu,
Enciclopedia
exilului literar
romanesc, Editura
Compania, 2003).
Acest fapt la
impiedicat sa se
"rinocerizeze",
intro perioada
cand colegii sai de
genera[ie
cochetau cu ideile
totalitare.
La varsta de patru
ani, Eugen
!onescu ii
inso[ete familia
in Fran[a, unde va
ramane pana in
1324. i continua
educa[ia in
Romania urmand
cursurile de liceu
la Colegiul
"Sfantul Sava" din
Bucureti, i
sus[ine examenul
de bacalaureat in
Craiova. Se inscrie
la Facultatea de
Litere, ob[inand
licen[a pentru
limba franceza.
Terminand
cursurile
universitare, este
numit profesor de
franceza la
Cernavoda, iar
mai tarziu este
transferat la
Bucureti. n 1338
pleaca la Paris ca
bursier. Acolo ii
scrie teza de
doctorat Tema
mor[ii i a
pacatului in poezia
franceza.
.4393:,70
Artic4e anteri4are.
tefan Luchian,
Mihai I al Romniei

modiIic
#ecomand7iIe po79aIuIui

Mihai Eminescu, poet national
Articole care merita citite:
79icoIe
in97oduc9ive

Geografie
%egiuni: Banat,
Bucovina,
Dobrogea,
Naramure,
Noldova,
Transilvania,
valahia, "ltenia
pe: Arge, Arie,
Barlad, Barsa,
Bega, Bistri[a,
Cerna, Cibin,
Dunare,
rte i literatura
Bartolomeu Anania, Constantin Brancui, !on Luca
Caragiale, Ceorge Cobuc, Emil Cioran, $tefan
Luchian
Ceografie
Braov, Bucureti, ClujNapoca, Dragaani,
Ramnicu valcea, Targovite, Timioara, ]ara
Ha[egului, valcea
!storie
!on Antonescu, Nicolae Ceauescu, vlad ]epe,
!storia Timioarei, Nihai viteazul, $tefan cel Nare,
Nircea cel Batran, !on !liescu
%evolu[ia romana din 1383
Lingvistica
Limba romana
modiIic
Ceoagiu,!alomita,
Nure, Noldova,
"lt,Prahova, Prut,
Narea Neagra,
Siret, Sebe,
Some, Tarnava,
Tarnava Nare,
Tarnava Nica,
Tisa
Nun[i: Nun[ii
Carpa[i
%ezerva[ii
naturale: Delta
Dunarii
Cul9ur
Limba oficiala:
romana,
Limbi vorbite de
minorita[i:
maghiara,
germana, romani,
Ninorita[i:
Cermani,
Naghiari, Sarbi,
Secui, Sai, Evrei,
Rromi, Turci
rta i cultura:
Sculptura
romaneasca,
Pictura
romaneasca,
Nuzica
romaneasca,
Padurea
spanzura[ilor
(film),
!ndependen[a
Romaniei (film),
La moara cu
noroc (film).
Mass-media
#osturi Tv:
TvR1, TvR2, TvR
!nterna[ional, TvR
Cultural, TvR Cluj,
TvR Craiova, TvR
!ai, TvR
Timioara, Acasa,
Antena 1, Antena
2, Antena 3,
Atomic Tv, B1 Tv,
DDTv, Etno Tv,
Euforia Tv, Favorit
Tv, Flux Tv, Kiss
Tv, N 24, Na[ional
Tv, "Tv, Partener
Tv, Pro Tv, Pro
Tv !nterna[ional,
Pro Cinema, Prima
Tv, Realitatea Tv,
Senso, Sport Klub,
Taraf Tv,
TeleShop 24,
Telesport, Tv K
Lumea, Tv Sport,
Tv Transilvania,
TvRN, U Tv
#osturi de
radio: Radio
Romania
Actualita[i, Radio
Romania Cultural,
Radio Romania
Tineret, Radio
Romania
!nterna[ional,Radi
o 21,Kiss
FN,Radio
!nfopro,Radio
Ninisat
gen[ii de
presa: Rompres
Lcae de cul9
Nanastiri,
Biserici, Ceta[i
i Castele:
Castelul Bran,
Castelul Pele,
Palatul Cotroceni,
Castelul de la
Bon[ida,
Nanastirea Curtea
de Arge,
Nanastirea
Covora,
Nanastirea
Horezu,
Nanastirea Cozia,
Nanastirea Dintr
un
lemn,Nanastirea
Bistri[a (jude[ul
valcea),
Nanastirea
Surpatele, Schitul
"strov.
EducaJie
Universita[i:
Universitatea din
Bucureti,
Universitatea de
$tiin[e Agricole i
Nedicina
veterinara
Bucureti,
Universitatea
Politehnica
Bucureti
Universitatea
BabeBolyai din
ClujNapoca,
Universitatea din
!ai, Universitatea
Transilvania din
Braov

AsociaJii non-
guvernamen9a
le
Pro democratia,
Asociatia
Cetatenilor
Europeni de
"rigine Romana
"Pro Europa"|1],
Por9al des9ina9
romanilor din
diaspora
!nstrainatate.ro,
!n Strainatate:
Romani in
strainatate, cu
inima in Romania!
|2]

Istoria Românilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Românilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

!

Lungu, Marius (2004). Ant44gia $tate4r Lumii, a doua editie (n

Site-ul oIicial cu rezultatele recensamantul din 2002

(2007) R4mania, 48, pag. 373437, Londra si New

S-ar putea să vă placă și