Continut

1.
NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

ALE APARATULUI DIGESTIV
Digestia este actul fiziologic prin care alimentele introduse in

organism sunttransformate in asa fel incat sa poata fi absorbite in sange si
utilizate ca energie de catre organele corpului. Aceste transformari se fac cu
ajutorul aparatului digestiv.
Aparatul digestiv este compus din: cavitate bucala, limba, faringe,
esofag, stomac,intesinul subtire, intesinul gros.
➢ Cavitatea bucala este portiunea initiala a tubului digestiv. Aceasta este
captusita cu mucoasa bucala. Se gasesc doua arcade: una superioara si una
inferioara in care sunt amplasati 32 de dinti ( 8 incisivi, 4 canini, 8
premolari, 12 molari).
➢ Limba este un organ musculos. La suprafata prezinta papile filiforme,
fungiforme, circumovalate si gustative. Limba impreuna cu arcadele dentare
are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.
➢ Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator.
Aici se
afla amigdalele palatine si radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre
stomac.
➢ Esofagul este un organ musculo-membranos. Face legatura intre
faringe si
stomac. Are o lungime de 25-30 cm. Cu stomacul comunica prin orificiul
Cardia.
➢ Somacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat
in
abdomen, in loja gastrica. In pozitie verticala are forma literei J.
7
➢ Instinul subtire este parte a tubului digestiv care se intinde de la Pilor
pana la ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din: duoden si
jejun.
➢ Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se
termina
cu rectul. Are lungimea de 1,5-2m si este alcatuita din: cec, colon ascendent,
colon transvers, colon descendent si rect. De aparatul digestiv mai sunt
anexate
si doua organe importante: ficatul si pancreasul.
Ficatul este cea mai mare glanda exocrina din corpul uman. Are
forma de hemiovoid si este situat in cavitatea abdominala in loja hepatica
imediat sub diafragm, in hipocondrul drept.
Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica. Organ plin de
consistenta ferma, ficatul cantareste la adult intre 1 200- 1 500g cu vasele
goale, are lungimea de 28 cm, diametrul antero- posterior de 18 cm ,
inaltimea de 8 cm, si prezinta o culoare rosie-caramizie datorita cantitatii
mari de sange pe care o contine.
Ficatul este alcatuit din doi lobi care la randul lor se impart in doi
lobuli hepatici inegali, cel drept fiind de circa sase ori mai mare decat cel
stang, se intinde pana la epigastru. La ficat vin doua vase mari de sange:
◆ o artera care aduce sange oxigenat si
◆ o vena care aduce sangele cu substantele hranitoare absorbite de la nivelul
intestinului.
Ficatul secreta un lichid numit bila (fierea) pe care o depoziteaza in
vezica biliara. In momentul in care omul mananca, in special grasimi, vezica
biliara se contracta si trimite bila in duoden pentru a mistuii grasimile.
Ficatul mai indeplineste si functia de a depozita glucoza. De asemenea, in el
8
se fabrica ureea si se neutralizeaza toxinele care au intrat in corp odata cu
alimentele sau pe alte cai. Ficatul prezinta 3 fete:
➢ O fata superioara numita si diafragmatica.
Aceasta este convexa in sus si vine in raport cu diafregmul si cu
peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune si fata antero-
posterioara. Pe aceasta fata se observa 2 lobi: lobul drept si lobul stang.
Fata superioara este limitata prin 2 margini: una posterioara mai
groasa si alta anterioara mai ascutita. In santul transversal se afla hilul
ficatului, prin care patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si
limfatice organului.
➢ O fata anterioara care vine in raport cu peretele abdominal.
➢ O fata inferioara numita si viscerala. Aceasta fata viscerala a ficatului
prezinta 2 lanturi sagitale, adica de sus in jos si un lant transvers. Pe santul
sagital drept se gaseste fosa veziculei biliare. Santul transvers corespunde
hilului hepatic (locul unde intra si ies artere si vene).
Fata inferioara este concava si se afla in raport cuviscerele
abdomenului (stomacul, duodenul, colonul si mezocolonul transvers,
rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta). Pe aceasta fata se afla 3
santuri:
◆ santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea anterioara
vezica biliara, iar in cea posterioara vena cava inferioara.
◆ santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea anterioara un
cordon fibros, ligamentul rotund iar portiunea posterioara ligamentul
Arantius.
◆ santul transversal se intinde intre cele doua santuri supeior si posterior
si coincide cu hilul ficatului (poarta ficatului) prin care ies si intra: artera
hepatica, vena porta, limfaticele, canalele hepatice care alcatuiesc pediculul
9
hepatic.
Cele trei santuri au aspectul literei H si impart fata inferioara in 4 lobi:
lobul drept, lobul stang, lobul patrat, lobul posterior.
Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente. Ligamentul
falciform este o formatiune peritoneala ce se intinde de la fata inferioara a
diafragmului la fata superioara a ficatului. Ligamentul coronar se intinde de
la partea inferioara a diafragmului la fata posterioara a ficatului, de o parte si
de alta a ligamentului falciform pe care-l continua.
Un alt mijloc de fixare este micul epiploan care este denumit
ligamentul esofago-gastro-duodeno-hepatic. Tot ca mijloc de fixare sunt
considerate vena cava inferioara preso abdominala si pediculul hepatic.
In cea mai mare parte, ficatul este alcatuit de catre peritoneu, dar
exista si o mica zona la nivelul marginii posterioare care nu este acoperita de
peritoneu si se numeste aria nuda.
Ficatul prezinta o structura segmentara, fiind impartit in 3 lobi:
◆lobul drept (este cel mai mare)
◆lobul caudal (la mijloc)
◆lobul stang.
La exterior, ficatul este acoperit de peritoneu, iar stratul profund de
peritoneu este alcatuit din tesut conjunctiv si formeaza capsula fibroasa
aficatului, capsula Glison. Capsula ficatului este incarcata de terminatii
nervoase, senzitive si in momentul unei cresteri bruste in dimensiuni a
ficatului aceasta capsula care va fi in tensiune doare.
Unitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul hepatic.
Acesta este alcatuit din: celulehepatice (au 2 nuclei), canalicule biliare si
capilare sinisoide provenite din ramificatii ale venei porte, care converg
catre vena centrolobulara. Aceste hepatocite sunt prezente sub forma de
10
placi radiale pe vena centrolobulara. Intre fetele hepatocitelor ce vin in
contact, se afla mici canalicule biliare intralobulare fara pereti proprii in care
hepatocitele secreta bila.
La periferia lobului hepatic, canaliculele biliare capata un perete
propriu numit colangiala. Colangioala iese din lobul si mai multe colangiole
se varsa in canale biliare interlobulare. Aceste canale sunt primele care au
perete propriu. Ele se gasesc intr-un spatiu numit portal. Acest spatiu va
deversa 2 sau 3 lobuli invecinati, gasindu-se intre ei.
La nivelul spatiului portal, pe langa canalul biliar interlobular mai
gasim o ramura portala a arterei hepatice, vase limfatice si nervi. Artera
hepatica indeplineste functia de nutririe a ficatuluzi, aducand oxigen si
nutrienti.
Vena centro-lobulara este situata in centrul lobulului hepatic si
constituie originea venelor hepatice care transporta sangele venos de la ficat
catre vena cava inferioara.
Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce
sangele arterial si de vena porta, care aduce sange venos functional. Sangele
pleaca de la ficat prin venele suprahepatice care colecteaza tot sangele din
acest organ si il varsa in vena cava inferoiara.
➢ Vascularizatie nutritiva (hraneste ficatul si aduce oxigenul) care este
o
ramura trunchiului celiac. Ea se ramifica intr-o artera hepatica dreapta si una
stanga pentru lobul drept si lobul stang.
➢ Vascularizatia functionala a ficatului este data de vena porta care
aduna
sangele venos de la nivelul intestinului si aduce la ficat prinipiile alimentare
absorbite aici. Inervatia este data de fibre simpatice din trunchiul celiac si
11
parasimpatice din nervul vag.
SEGMENTATIA FICATULUI
Segmemtele hepatice sunt considerate unitati morfofunctionale
anatomice din punct de vedere clinic.
Ficatul vazut pe fata superioara are 2 lobi: drept si stang.
◆Lobul drept format dintr-un segment anterior si un segment posterior.
◆Lobul stang are un segment iaternal si un segment medial.
Fiecare segment primeste printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei
hepatice, o ramura segmentara a venei porte si un canal segmentar biliar.
Ficatul este invelit de o tunica seroasa peritoneul visceral, ramanand
neacoperita o parte mica are nuda. Sub aceasata tunica se afla o membrana
fibroasa, capsula Glisson si apoi substanta proprie a ficatului sau
parenchimului hepatic.
Capsula Glisson patrunde in fict prin hil si imparte masa de substanta
proprie in formatiuni numite lobuli hepatici. Lobul hepatic este unitatea
anatomica si functionala a ficatului. Are forma unei piramide asezate cu
baza spre suprafata ficatului si cu varful spre interior. In structura lobului
distingem: formatiuni vasculare, celule hepatice (hepatocite), canalicule
biliare si filete nervoase negative.
Ficatul primeste sange prin 2 vase sanguine: artera hepatica care
aduce sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional, provenit din
intestin, stomac, pancreas si splina. Prin alaturarea celor trei lobi hepatici se
formeaza spatii triunghiulare numite spatii portale sau spatii Kieman. In
jurul spatiilor Kieman se afla un strat celular numit lana celulara limitat.
Ramurile venei porte trimit ramificatii de-alungul lobului si formeaza o retea
venoasa perilobulara. Venele perilobulare se unesc intr-o vena centrala –
vena centrolobulara. La nivelul ficatului sunt 2 categorii de vase limfatice:
12
superficiale, profunde.
De la reteaua venoasa perilobulara patrund radiar pana la vena
centrolobulara, numearoase vase cu traiect sinos- capilare sinoide. Intre
peretii lor se gasesc celule speciale- celule utorale sau Kupffer. Aceste celule
se pot desface din capilare, capatand insusiri fagocitare, iar altele formeaza
sistemul reticulohistocitar al ficatului. Venele polilobulare se unesc la baza
lobilor in vene sublobulare care formeaza 3 vene hepatice, in care se
colecteaza tot sangele din ficat si este dus in vena cava inferioara.
In ficat sunt 2 feluri de sange: nutritiv adus la artera hepatica si sange
functional adus de la vena porta. Acestea se amesteca in reteaua vasculara
intralobulara, asa ca la nivelul celulelor hepatice ajunge un singur fel de
sange. La nivelul ramificatiilor venei porte, centrolobulare si ale arterei
hepatice se afla sfinctere anatomice- sfincter de intrare si sfincter de iesire.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar- alcatuind
cordoanele Remak. Intre celulele hepatice si peretele capilarelor sanguine se
afla un spatiu de trecere, spatiul Disse.
Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2- 3 alaturate, formand spatii
inguste numite canalicule biliare, care nu au pereti. Spre periferia lobului,
canaliculele biliare, isi constituie un perete propriu- colongiala.
Coloangioamele se unesc intre ele la nivelul spatiilor Kieman si formeaza
canalele biliare perilobulare.
Canalele perilobulare se unesc inre ele si dau nastere la 2 canale
hepatice: drept si stang corespunzatoare lobului drept si stang, parasind
ficatul, iar la nivelul hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun.
Dupa 3-4 cm canalul hepatic comun se uneste cu canalul cistic si alcatuiesc
canalul coledoc care se deschide in duoden.
Canaliculele hepatice si canaliculele biliare perilobulare formeaza
13
caile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc
alcatuiesc caile biliare extrahepatice. Celula hepatica indeplineste functia de
secretie dubla.
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPATITA C

Etiologie
Desi virusul hepatic C a ramas neidentificat pana in 1988, existenta lui
a fost remarcata inca din 1974 cand un grup de cercetatori a demonstrat ca
cele mai frecvente hepatite ce aparea dupa transfuzii erau cauzate de un non
A sau non B virus hepatic ( NANBH).
In ciuda eforturilor sustinute, virusul nu a putut fi identificat timp de
peste un deceniu, primul articol despre virusul hepatic C aparand in 1989.
Virusul hepatitic C a fost descoperit de catre Q.L.Choo(1988) si M.
Houghton (1989) de la laboratoarele Emeryville, California.
Hepatita C cronica este o infectie cu virusul hepatitei C care persista
mai mult de 6 luni pe baza prezentei ARN-ului acesteia care este incapsulat,
monocatenar, cu sens pozitiv si face parte din genul hepacivirus al familiei
Flavivirida.
Testele de diagnosticare a hepatitei C includ:
◆ anticorpi anti-HCV
◆ELISA,
◆tehnica Western blot
◆ARN HVC cantitativ.
14
Prevenire:
Infectia cu virusul hepatic C (HCV) este depistata cel mai frecvent cu ocazia
unor investigatii de rutina sau ca urmare a unei simptomatologii polimorfe
determinate de complicatiile tardive si in putine cazuri, ca urmare a unei
simptomatologii sugestive.
Transmitere:
Principalul mod de transmitere este administrarea intravenoasa a
stupefiantelor ( drogurilor) cu seringi si ace deja utilizate.
Hepatita C apare atunci cand sange infectat cu virusul hepatic C intra
in organismul unei persoane nesanatoase. De asemenea, poate aparea ca
urmare a contactelor sexuale neprotejate (fara o bariera din latex), si de
asemenea, mai rar, de la mama infectata catre copil in timpul nasterii.
Exista cateva grupuri care prezinta un risc ridicat de a contacta

hepatita C:
◆persoane care au suferit transfuzii de sange sau transplanturi de organe
◆persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri)
◆utilizatori ai drogurilor injectate
◆personal al spitalelor
◆copii nascuti din mame infectate cu virus hepatic C
◆familii ale persoanelor infecrate
◆persoane cu partenerisexuali multipli
◆ adepti ai btatuajelor si a piercingurilor numeroase.
Transmiterea infectiei se face:
◆pe cale percutanata
◆transfuzional sau non-transfuzional
15
◆pe cale non-percutanata, oculta.
Diagnosticul hepatitei virale C se pune pe baza prezentei anticorpilor
serici (anti- VHC), sau prin determinarea ARN-VHC.acest marcker
serologic apare rapid dupa contactul infectat si precede cu saptamani-luni.
Nu exista vaccin impotriva virusului C.
Dimensiunea alarmanta a infectia cu virusul hepatic C (HCV), este
rezultatul introducerii pe scara larga a unor acte medicale invazive in scop
curativ.
Deloc neglijabile din punct de vedere epidemiologic sunt "micile acte
medicale banale" cu instrumentar nesterilizat.
Administarea drogurilor intravenoase, tatuajele, acupunctura si
vagabondajul sexual, sunt responsabile de 10-20% din cazurile de infectie cu
virusul hepatic C (HCV).
De vreme ce acest virus hepatic este raspandit in special prin sange,
singura metoda de a preveni imbolnavirea este aplicarea unor masuri
riguroase riguroasa de igiena personala si de sanatate, in general:
◆evitarea drogurilor injectabile, a acelor sau a seringiilor folosite
◆evitarea utilizarii de catre mai multe persoane ale unor instrumente care ar
putea avea sange infectat cu virusul hepatic C pe ele: periute de dinti
etc.
◆evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locuri dubioase, care nu
prezinta incredere
◆utilizarea corecta a prezervativelor
Examenele de laborator au o mare importanta. Se cerceteaza:

a) sindromul de hepatocitoliza (distrugerea hepatocitelor)
◆transaminazele (TGP, TGO), aldolazele si sideremia – cresc – din cauza
16
citolizei
b) sindromul colestatic ( excretobiliar si bilio- obstructiv)
◆bilirubinemia – creste
◆fosfataza alcalina – creste in hepatita virala colestatica
c) sindromul de inflamatie
◆teste de disproteinemie (scaderea albuminei si o crestere a beta si alfa
globulinelor, apoi a gammaglobulinelor)
◆electroforeza
◆imunoelectroforeza. Creste IgM ( ca raspuns umoral). IgM creste in
convalescenta si persista mult timp.
d) sindromul de deficit functional hepatic
◆testele de coagulare (tulburari in sinteza factorilor de coagulare –
protrombine etc.)
◆teste care se refera la metabolismul glucidic (tendinte de hiperglicemie –
din cauza afectarii pancreasului)
◆teste care se refera la metabolismul lipidic (fosfolipidele cresc, colesterolul
scade).
Examene curente
➢ Bilirubinemia si colesterolemia sunt normale in peste 50% din cazuri,
iar in fazele evolutive valorile bilirubinemiei pot fi moderat crescute
(1, 1,55).
➢ Raportul dintre bilirubinemia indirecata si bilirubinemia totala este
mai mare de 50% .
➢ Hemoleucograma. In stadiile avansate hepatita cronica agresiva se
constata anemie moderata cu scaderea de viata a eritrocitelor,
trombocitelor, in 40 % din cazuri leucopenie in 30% din cazuri.
➢ leucograma si VSH; au valoare in a indica etiologia virala (leucopenie
17
cu
VSH normal sachiar incetinit, datorita hemoconcentratiei)
➢ ex. urinei (urobilinogen crescut, bilirubina crescuta)
Teste specifice de laborator:
➢ decelerarea antigenuluihepatic C din sange.
➢ decelerarea anticorpilor anti HAV – prin:
◆ testul radioimun (RIA) si imunoenzimatic (ELIZA).
1. CLASIFICARE
Hepatitele acute virale sunt produse de:
◆virusul A
◆virusul B
◆virusul C
◆virusul D
◆virusul delta
◆virusul E
Calea de transmitere:
➢ Hepatita virala A si E - pe cale digestiva (fecal-orala).
➢ Hepatitele virale B, C, D, - se transmit:
◆prin seringi si ace contaminate, acupunctura, tatuaje, manichiura,
pedichiura sau alte proceduri medicale si nemedicale
◆prin contact cu sange infectat sau prin derivatele lui
◆prin contact sexual
◆ transmitere verticala ( de la mama la fat).
Hepatita virala acuta.

Este o boala infectioasa transmisibila, aparand sub forma de epidemii
sau chiar epidemii. Este provocata de un virus filtrabil specific, care-
introdus in organism pe cale digestiva sau accidental, pe cale parenterala-
18
provoaca o imbolnavire a intregului organism si in mod deosebit a
parenchimului hepatic.
Boala figureaza sub mai multe denumiri: hepatita infectioasa pentru
hepatita cu virus A, si hepatita serica pentru hepatita cu virus B.
Sub denumirea de hepatita virotica sau virala sunt cuprinse atat
hepatitele cu virus A si B, cat si cele provocate de alte virusuri decat cel
hepatic.
In legatura cu calea de transmitere parenterala se vorbeste de hepatita
de inoculare, hepatita de seringa sau posttransfuzionala, care nu trebuie
confundata cu hepatita serica deoarece pe cale parenterala se poate transmite
oricare dintre virusurile hepatice, nu numai virusul B.
Cercetarile recente angloxaxone au demonstrat ca sunt patru forme de
hepatita virala acuta:
◆hepatita A
◆hepatita B
◆ hepatita C
◆hepatita D
Pe baza criteriilor morfologice se deosebesc 2 forme orincioale de hepatita

cronica:
◆ hepatita cronica agresiva (activa sau evolutiva)
◆ hepatita cronica persistenta
Hepatita cronica agresiva (activa), determina la nivelul ficatului

inflamatie sronica, fibroza si atrofie usoara. Evolutiva urmeaza obisnuit unei
hepatite virale acute, dar terenul joaca un rol foarte important .
Tabloul clinic este in functie de activitatea procesului patologic.
Uneori, evolutia este asimptomatica timp indelungat. Starea de nutritie este
19
in general buna.
In general, bolnavii se plang de astenie, oboseala, lipsa de energie,
apetit diminuat, scaune neregulate. Hepatomegalia dureroasa, neteda si
ferma, este obisnuita, splenomegalia mai rara, iar icterul nu apare decat cu
ocazia puseelor de agravare.
Durerile in hipocondrul drept sunt inconstante, dar la unii bolnavi sunt
puternice, sugerand o colica biliara sau un ulcer. Angioamele stelare
reprezinta un semn de agravare.
Variatele manifestari sistemice (articulare, cutanate, cardiovasculare,
febra, leucopenie, proteinurie moderata), atunci cand sunt prezente.
Cand apare la tinere femei, hepatita cronica agresiva se insoteste de:
◆ tulburari endocrine
◆amenoree, acnee
◆hirsutism, vergeturi
◆facies lunar.
Tabloul biologic este bogat:

◆ transaminazele, timolul cresc iar
◆ celelalte teste de fluoculare sunt pozitive;
◆V.S.H., moderat crescuta;
◆tulburari de coagulare sunt prezente;
◆electroforeza arata hiposerinemie, cu hipergammaglobulinemie.
◆prezenta anticorpilor este martorul dezordinilor imunologice.
O forma clinica specifica izolata de MacKaz in 1956, este hepatita

lupoida (identificata uneori cu H.C. hiperimunoglobulinica). Boala apare la
femei tinere, la care icterul, subfebrilitatea si puseurile evoluutive sunt
20
prezente. Amenoreea si manifestarile sistemice, se asociaza cu alte boli
autoimune frecvente.
In timpul ultimilor ani, au fost descrise doua forme clinice de hepatita

cronica agresiva si anume:
a) hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ, care apare
in principal la femeia tanara, are tabloul clinic foarte bogat iar cel biologic
foarte alterat: transaminaza, anticorpi. Evolutia este spontana, intotdeauna
spre exitus, care se produce prin insuficienta hepatica si, mai rar, cand ciroza
s-a constituit, prin hemoragii digestive.
b) hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv, este mai
frecventa la barbati, cu semne clinice mai discrete. Testele de explorare
hepatica sunt mai putin perturbate. Unii autori descriu si o hepatita cronica
cirogena, neadmisa in unanimitate.
Hepatita cronica agresiva reprezinta modalitatea evolutiva cea mai
frecventa a hepatitelor cronice iar in absenta tratamentului, duce la exitus in
80% din cazuri prin evolutie spre ciroza severa (ciroza postnecrotica), prin
insuficienta hepatica sau hemoragii.
Moartea apare in primii ani de evolutie a H.C.agresive severe, chiar in
absenta cirozei, prin insuficienta hepatica.
Evolutia se face in puseuri succesive, cu icter, si febra, secundara de
obicei unor stresuri fizice sau infectii intrercurente. Apar stari comatoase sau
precomatoase, adeseori reversibile. Alteori, evolutia este continua spre
ciroza. Ascita preceda rar ciroza. Stabilizarea poate aparea dupa 1-2 ani de
evolutie, fie cu normalizarea diferitelor examene biologice, fie cu persistenta
hipergammaglobulinemiei si a gepatomegaliei.
Evolutia cirogena (2 – 3 luni - 2 ani) s-ar constata la 1/3 din H.C.
21
Alteori, evolutia este mai severa, conducand in 3 – 4 luni spre atrofie
hepatica brutala.
Hepatita cronica persistenta este o boala benigna, care se vindeca
intotdeauna fara sechele, in absenta oricarui tratament.
Hepatita reactiva nespecifica (Popper) este un proces secundar unei
afectiuni extrahepatice. A fost descrisa in tuberculoza tratata cu
chimioterapice timp indelungat, in colita ulceroasa, poliartrita reumatoida,
ulcer cronic si tulburari de nutritie, enterocolitele regionale, hemopatii
maligne, anemia percinoasa ca reactie adversa medicamentoasa.
Hepatita toxica medicamentoasa sau puseurile de hepatita acuta virala
au tabloul clinic bine delimit.
22
1.4. MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME)
Infectia cu virusul hepatic C (VHC) cauzeaza aceasta boala. Adeseori

hepatita C nu se manifesta prin simptome, dar are o infectie cronica poate
afecta ficatul iar dupa o perioada indelungata poate duce la ciroza sau cancer
hepatic.
In unele cazuri, persoanele cu ciroza sufera si de insuficienta renala,
cancer hepatic. O complicatie frecventa a cirozei este hipertensiunea portala,
care la randul ei provoaca anastomoze care permit sangelui sa evite trecerea
prin ficat; acest lucru producand vene varicoase la nivelul esofagului, ce pot
duce la sangerari pana la deces.
Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu
sangele infectat prin administrarea de injectii intravenoase, folosirea
echipamentului medical nesteril si transfuzii de sange sau, posibil, relatiile
sexuale neprotejate cu persoane infectate.
Semne si simptome:
Hepatita C prezinta simptome acute la 15 % din cazuri. Cel mai
adesea, simptomele sunt usoare si nespecifice. Simptomatologia specifica
(ce apare in hepatita C cronica) presupune:
◆hepatomegalie
23
◆splenomegalie
◆stelute vasculare
◆ginecomastie
◆ scaderea apetitultui alimentar
◆oboseala
◆greata
◆varsaturi
◆durere in cadrul superior drept al abdomenului
◆durerile musculare si articulare
◆scxaderea in greutate
◆icter
◆prurit
Cele mai importante simptome sunt:

◆icterul- simptom esential, desi exista si forme anicterice, rar este intens
(majoritatea cazurilor evolueaza fara icter);
◆hepatomegalia, uneori dureroasa la efort, este obisnuita (80%), fermitatea
sa fiind conditionata de accentuarea fibrozei;
◆splenomegalia este mai putin frecventa, angioamele stelare, adesea
precoce, apar in puseuri care coincid cu exacerbarea icterului, febra-
inconstanta si moderata;
◆astenia care constrasteaza cu starea generala, de obicei bine pastrata;
◆anorexia, pierderea in greutate sau invers;
◆tulburari dispeptice biliare, pancreatice, duodenale etc. ce completeaza
tabloul;
◆amenoreea apare de regula la femeia tanara, ameşliorarea sa urmand
evolutia leziunilor hepatice;
24
◆alteori apar semne de ciroza constituita; encefalopatie, hemoragii
digestive;
◆in alte cazuri exista manifestari sistemice extrahepatice: atingei articulare
(artralgii sau aspect de poliartrita reumatoida), leucopenie.
Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo-gripale asociate cu

pierdere in greutete, oboseala, dureri musculare, iritabilitate, greata, anorexie
si icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2- 26 saptamani de la
infectare):
➢ tegumente modificate datorita icterului si mai prezinta si prurit
➢ nevoi afectate:
◆de a-si mentine temperatura corpului in limite normale prin schimbarea
lenjeriei
◆de a misca si de a-si mentine posturile dorite
◆de a manca si de a bea in mod adecvat
◆de a dormi si de a se odihni
◆de a invata despre boala, regim, odihna.
➢ astenie
➢ cefalee
➢ inapetenta
➢ simptome pseudo-gripale
➢ artralgii
➢ mialgii
➢ scadere usoara in greutate
Forma acuta a hepatitei C apare dupa 6 luni de la infectare. Dupa inca

6 luni persista virusul 6- 7 luni de le contact.Evolutia este insidioasa cu
25
astenie crescanda, tulburari digestive si, inconstant subicter.
Examenele biologice (V.S.H., timol, tulburari de hemostaza, etc.
Examenul clinic cecelereaza hepatomegalia. In cazuri exceptionale hepatita
cronica se instaleaza fara semne clinice. Alte forme de debut sunt: icter
recidivent, semne de ciroza constituita etc.
In perioada de stare sunt prezente, in diferite grade (neobigatoriu
toate), sindroamele excretobiliar, de hepatocitoliza, hepatotriv, de activare
mezenchimsla si, uneori, chiar de hipertensiune portala.
Forma acuta a hepatitei C se refra la primele 6 luni de la infectarea cu
HVC. Interesant este ca mai putin de o treime dintre pacientii infectati
exprima: simptome sespecifice precum: inapetenta, oboseala, durere
abdominala, icter, simptome pseudo- gripale, simptome care rareori conduc
la o diagnosticare corecta cu hepatita C persistente HVC pe o perioada mai
lunga de 6 luni, implica o afectiune hepatica cronica.Ca si faza acuta, faza
cronica este de asemenea asimptomatica, boala fiind de cele mai multe ori
descoperita accidental.
26
1. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
INTERVENTII AUTONOME, INTERVENTII
DELEGATE SI TRATAMENT DE SPECIALITATE
Toate interventiile vizeaza:

◆protejarea ficatului
◆sprijinirea regenerarii celulare hepatie
◆corectarea reactiilor inflamatorii si a altor dezechilibre functionale.
Interventii autonome:
◆asigura un climat confortabil in salon
◆asigura repaus la pat- pentru perioada acuta a bolii (cat timp testele de
citoloza sunt crescute), dupa perioada acuta, repaus relativ in
covalescenta, apoi reluarea treptata a activitatii
◆pozitia de clinostatism favorizeaza foarte mult circulatia sanguina la
nivelul ficatului (favorizeaza vindecarea).
◆administreaza un regim bogat in lichide (ceaiuri, supe)
◆educa bolnavul sa aiba un regim usor hiposodat si explica importanta
acestuia
◆cantareste zilnic bolnavul
◆noteaza zilnic diureza
27
◆asigura zilnic lenjerie de pat si de corp
◆aeriseste salonul
◆educa bolnavul sa schimbe lenjeria iri de cate ori este nevoie
◆maseaza zonele predispuse escarelor de decubit
◆evalueaza capacitatea de intelegere a bolnavului
◆aduce la cunostinta bolnavului informatii referitoare afectiunii sale dar si
complicatiile acestei afectiuni
◆face educatie pentru prevenirea accidentelor,
◆verifica daca sunt respectate regulile de igiena
◆pune in legatura bolnavul cu alti bolnavi ce au aceiasi afectiun
◆protejeaza bolnavul de alte infectii, precum si limitarea transmiterii bolii:
◆izolarea bolnavului – de obicei in spital cel putin 2 saptamani de la debutul
bolii
◆observarea functiilor vitale
◆iau masuri pentru evitarea transmiterii unor infectii nosocomiale
◆ii da posibilitate bolnavului sa-si exprime nevoile, sentimentele, ideile,
dorintele
◆invata bolnavul tehnici de relaxare si comunicare
◆antreneaz a bolnavul la diferite activitati care sa-i dea sentimentul de
utilitate
◆faciliteaza vizitele apartinatorilor
◆pune in valoare calitatile bolnavului
◆asigura conditiile necesare pentru activitati recreative
◆fsciliteaza vizitele cercului de prieteni ai bolnavului fara a obosi prea mult
◆identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului
◆corectia deprinderilor daunatoare sanatatii
◆verifica daca bolnavul si-a insusit cunostintele aduse
28
◆linisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu-i scopul si natura
inerventiilor
Ca rol autonom, asistenta medicala poate utiliza aplicatii care au rol in
imbunatatirea circulatiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra
vezicii si cailor biliare.
Interventii delegate:
◆pregateste bolnavul pentru diverse examinari si il ingrijeste dupa
examinare
◆in functie de starea bolnavului, asistenta il aseaza intr-o pozitie favorabila
acestuia
◆pregateste psihic bolnavul in vederea oricarei tehnici de ingrijire
◆pregateste psihic bolnavul inaintea tehnicilor de recoltare si examinare
◆adninistreaza medicatia recomandata de medic
◆pregateste materialele necesare pentru paracenteza de necesitate
◆administreaza medicatia prescrisa de medic:
➢ Aspatofort 2f i.v. ora 8.00
➢ Ranitidina 1x3/zi ora 6, 14, 20
➢ Spironolactona 2x1/zi orele 8 si 20
➢ Vitamina B1 f l
B6 f l adm. i.m. ora 12.00
B12 f l
◆administreza medicatia (antibiotice) conform indicatiei medicului
(Penicilina 2x5 000 000 ui)
◆se adreseaza calm pacientului si familiei, asigurandu-i ca echipa de
ingrijire va face tot posibilul pentru o evolutie buna.
◆faciliteaza accesul parohului la patul bolnavului, pentru impacarea cu sine,
avand in vedere solicitarea familiei si evolutia nefavorabila a cazului.
29
◆Se acorda impartasania.
Varsaturile se pot diminua prin:
➢ ingerare de cantitati mici (30- 60) de lichide reci, (ceai, siropuri
diluate), la intervale de 30- 60 minute
➢ observarea semnelor de deshidratare
➢ respectarea dietei
Asigurarea tranzitului intestinal normal se realizeaza prin:
◆regim de fructe
◆zarzavaturi
◆la indicatia medicului – clisme, laxative
◆administrarea medicamentelor la indicatia medicului:
-simptomatice (pentru combaterea tulburarilor digestive: greturi,
varsaturi)
- lipotrope (hepatrotrope) – metionina, silimarina, aspatofort
(trofopar)
-vitamine – din grupul B; vitamina C; vitamina E; vitamina K
(fitomenandion)
◆in icter prelungit: coleretice, colebil, carbicol.
In cazul pacientilor cu afectiuni hepatice, Asistentei Medicale ii revine
sarcina de a supraveghea si urmarii:
◆ culoarea scaunelor
◆aportul de lichide
◆culoarea si cantitatea de urina
◆greutatea corporala
◆formarea si disparitia edemelor
◆eventuale modificari de comportament
Tot asiatenta medicala este cea care efectueaza (la indicatia
30
medicului) recoltarile de sange, urina,fecale, sucuri digestive si le trimite la
laborator pentru efectuarea probelor functionale ale ficatului, pancreasului si
vezicii biliare.
31
TRATAMENT:
Tratamentul medical
◆ Tratamentul etiologic vizeaza cauzele inca active ale bolii.
◆ Tratamentul igienico-dietetic consta in repaus fizic prelungit si dieta.
TRATAENT DE SPECIALITATE
➢ Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea –
adica
eradierea completa a virusului, si implicit, cresterea calitatii vietii.
Obiectivul secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic,
acolo unde vindecarea nu este posibila.
➢ Tratamentul cuprinde trei aspecte:
1.regimul- sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E
2.vaccinarea- impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si, anual,
impotriva gripei, intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza
complicatii
fatale;
1.medicatia antivirala:
➢ interferon
Schema de tratament:
durata este de 48 de saptamani, putand varia in functie de rezultate
◆A. PEG alfa-2a (Pegazs 40 KD)
doza este independenta de greutatea corporala – 180 ug/saptamana
◆B. PEG alfa-2a (PegIntron 12 KD)
doza este dependenta de greutatea corporala, administrandu–se 1,5
ug/kg
corp/saptamana
◆C. Interferon standard- doza este de 3MU x 3/saptamana
32
➢ ribavirina - prescrisa numai impreuna cu interferon
Schema de tratament:
◆doza este dependenta de greutatea corporala
◆greutate mai mica de 65 kg – doza este de 800 mg/zi
◆greutate cuprinsa intre 65-85 kg - doza este de 1000 mg/zi
◆greutate mai mare de 85 kg – doza recomandata este de 1200 mg/zi
◆durata biterapiei depinde de evolutie, in mod normal durand 48 de
saptamani. Tratamentul poate continua sau poate fi oprit in functie de
raspuns.
Efecte adverse ale tratamentului cu ribavirina:
a) nonsevere:
- tuse
- dispnee de efort,
- insomnie,
- eruptie cutanata,
- prurit
b) severe:
- anemie hemolitica
-teratogenicitate
Medicatia bolnavilor se face numai la indicatia medicului.
33
1.6. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII
Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN

ce este transmis in principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii
drogurilor injectate si uneori prin contact sexual neprotejat.
Exista 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C identificati pana in
prezent, cel mai frecvent fiind genotipul 1.
Virusul hepatic C poate cauza atat forma acuta, cat si pe cea cronica a
hepatitei si e cea mai frecventa forma de hepatita dupa cele A si B . Spre
deosebire de virusul hepatic B, virusul C produce o afectiune cronica intr-un
procent mult mai mare: 80% ( comparativ cu doar 5- 10 % dintre cei
infectati cu virusul B ) .
Statisticile releva faptul ca peste 80 % dintre persoanele infectate cu
virus hepatic C vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea
ramane netratata, aproximativ o trime vor dezvolta ciroza hepatica in mai
putin de 20 de ani de la infectare, o alta treime vor progresa catre ciroza in
aproximativ 30 de ani de la infectarea cu virusul hepatic C, si la o ultima
treime progresia spre ciroza este atat de lenta, incat este putin probabil sa
dezvolte aceasta afectiune in timpul vietii.
Perioada de incubatie si de contagiune

Virusul hepatic C are o perioada de incubatie ce variaza intre 14 si
180 de zile (mediu- 45 de zile). Majoritatea persoanelor infectate cu virusul
hepatic C nu manifesta nici un fel de simptome, iar putinii care totusi
34
prezinta simptome, sunt rareori diagnosticati cu hepatita C. Acest fapt se
intampla din cauza ca simptomele ce apar – anorexie, oboseala, durere
abdominala, icter, iritatii cutanate, manifestari pseudo- gripale – sunt de
obicei asociate cu alte afectiuni.
Persoanele care sufera de hepatita C cronica prezinta un risc mai
ridicat de evolutie catre ciroza si cancer hepatic.
Mecanismul principal
Debutul este variabil. De cele mai multe ori boala incepe cu tulburari
dispeptice, uneori atribuite unor mese grele, care in fond nu fac decat sa
accentueze o stare dispeptica existenta de cateva zile.
Bolnavul se plange de inapetenta, greturi, uneori varsaturi, balonari
postprandiale, modificari de scaun (contipatie sau diaree), se multe ori dureri
epgastrice cu aspect de colica biliara.
Alteori boala are un debut cu aspect gripal: cefalee,curbatura,
fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare.
In alte cazuri, debutul se manifesta prin: artralgii, mialgii, lombalgii,
uneori tumefieri articulare, febra imbracand un aspect reumatismal. Dar
toate cestea pot sa lipseasca, primul simptom care atrage atentia bolnavului
fiind icterul.
➢ Hepatita virala acuta evolueaza de obicei in 3 faze:
◆faza preicterica
◆faza icterica
◆faza de rezolutie
➢ Faza preicterica are o durata de 3- 4 zile pana la 2 saptamani, rar pana
la 4
saptamani si se manifesta cu unele semne aratate mai sus. Ele apar pe un
35
fond de stare generala alterata: astenie, insomnie, cefalee, tulburari
dispeptice, stare subfebrila (37,2- 37,5 gr). Pot exista dureri in hipocondrul
drept sau fosa iliaca dreapta.
In caeasta faza sunt descrise si alte manifestari:
◆urticarie
◆herpes zoster
◆iritatii meningiene.
La examenul obiectiv, se poate constata o hepatomegalie moderata, cu
ficatul usor sensibil, eventual si o splenomegalie discreta.
➢ Faza icterica dureaza in mod obisnuit 2- 3 saptamani, uneori o
perioada
mai scurta, alteori se poate prelungii pana la 6- 8 saptamani. In ceasta faza
simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar, apetitul
revine, starea subfebrila dispare. Icterul se instaleaza repede, atingand
maimul de intensitate in 3- 4 zile.
Coloratia este galben- roscata, urina este hipocroma (colurica) iar
unele scaune sunt usor decolorate (hipocolice) iar diureza scade sub 1000 ml
putand ajunge pana la 500 ml. Pruritul si bradicardia sunt semne de crestere
a sarurilor biliare in sange sunt moderate si ele persista doar daca este vorba
de o forma de icter prelungit, colangiolitic.
La examenul obiectiv, in afara de coloratia caracteristica, se mai poate
constata o sensibilitate a ficatului.
Examenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 10-
30 mg % (raportul de bilirubina indirecta totala este 10- 25%) , in urina
exista bilirubina si saruri biliare. Reactia cu timol se pozitiveaza: cresc
gamaglobulinele,transaminazele sunt crescute si ele iar stereobilinogenul
scade moderat.
36
➢ Faza de rezolutie se caracterizeaza, in primul rand, prin disparitia
icterului.
Starea generala se imbunatateste si astenia dispare. Tulburarile dispeptice
sunt atenuate, insa pot persista mai multe luni.
La examenul clinic, ficatul poate sa apara normal. Laboratorul indica
normalizarea bilirubinemiei si a urobilirogenuriei. Reactia cu timol poate
ramane pozitiva mult timp (saptamani, luni). Probele indicatoare de
hepatocitoliza se normalizeaza.
Bolnavul este considerat vindecat in urmatoarele conditii: disparitia
semnelor subiective (cu exceptia unui sindrom bilioduodenal), normalizarea
morfologica a ficatului si disparitia hepatologiei de efort, normalizarea
bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei, cu revenirea capacitatii de
munca. Punctia- biopsie este obligatorie dupa 6 luni de evolutie.
Prognosticul este intotdeauna rezervat, seoarece 20 – 30 % din cazuri
evolueaza catre ciroza metaicterica. Supravegherea V.S.H. Este indicata,
deoarece valorile sale indica cel mai bine evolutia bolii.
Raspunsurile la tratament variaza in functie de genotip. Se obtine un
raspuns sustinut la aproximativ 40-50 dintre pacientii cu genotipul 1 al VHC
care au urmat un tratament de 38 de saptamani. Se obtine un raspuns sustinut
in 70-80% dintre pacientii cu genotipurile 2 si 3 ale virusului HCV in urma
unui tratament de 24 de saptamani.
Aparitia unui cancer de ficat este posibila, de aceea depistarea
sistemica a alfa- feto-proteinei se impune. In perioada icterica exista
hiperbilirubinemie, transaminazele sunt crescute constant (TGC si TGP),
fosfatazele alcaline sunt moderat crescute; hiposerinemia sub 3 g% si
hipergamaglobulinemia peste 2 g% indica un prognostic rezervat.
37
Evolutia
Evolutia bolii este de lunga durata, considerandu-se ca timpul, mediul de
ifectie si pana la ciroza este de- 20 de ani, adeseori chiar mai mult. Evolutia
depinde de prezenta si nivelul viremiei, genotipul viral, boli asociate, varsta ,
sexul. Remisia spontana este neobisnuita.
Studii retrospective care au avut ca subiecti pacienti cu cancer hepatic
si serologie pozitiva pentru virusul hepatitei C (HCV), au aratat ca acestia au
primit sange in ultimii 30 de ani.
Hepatita C a dus la cresterea fara precedent a interesuzlui pentru
studiul mecanismului celular si molecular al fibrozei hepatice, in perspectiva
identificarii efective a unor mijloace terapeutice, etiologice, patogenice si
antifibrotice eficiente.
Complicatiile si costurile financiare ale hepatitelor cu virusul hepatei
C (HCV) se previzioneaza ca vor creste substantial in urmatorii ani datorita
rezervorului imens de persoane infectate in populatia tanara. Patogenia,
mecanismele imune au fost studiate de numeroase echipe de specialisti din
intreaga lume.
Limitele biologice nu au fost inca atinse, dar probabil ca structurile
genetice responsabile de raspunsul uman al organismului implicate in toate
etapele procesulzui infectios (citoaderenta, patrunderea in celula , replicarea,
deplasarea procesului patologic, severitatea bolii posibilitatea transmiterii la
alti indivizi 9 sunt cele care fac diferenta.
In urma infectiilor experimentale efectuate pe cimpanzei si a
cercetarilor retrospective si a supraveghetorilor clinico-epidemiologice la
persoanele infectate cu virusul hepatitei C, s-a constatat ca ARN-ul
virusului hepatitei C poate fi detectat in plasma cateva zile mai tarziu dupa
38
infectie, adesea cu 1-4 saptamani inainte de cresterea nivelului enzimelor
hepatice.
In mod uzual viremia este maxima in primele 8-12 saptamani de la
momentul infectiei, apoi nivelul viremiei scade pana la o valoare constanta.
In alte situatii ARN-ul HCV este nedectabil cateva luni de la infectie
si ramane asa, iar in alte situatii este inconstant detectabil timpuriu, situatie
in care persistenbta viremiei rareori depaseste 6 luni. In alte cazuri, valorile
crescute cu interminenta ale viremiei sugereaza reinfectia, asa cum se
intampla la utilizatorii de droguri intrvenos. ( Mendell pag. 1957).
In ceea ce priveste evolutia naturala a infectiei cu virusului hepatitei
C, statisticile sunt diferite. Dinre acestea am ales varianta prezentata de Ivan
Gardini, in mamografia sa despre hepatita C, conform careia ciroza hepatica
este o compliucatie a infectiei cronice cu virusului hepatitei C (HCV),
acesta evolueaza lent in 20- 30 de ani, la 20- 30% dintre persoanele
infectate.
Factorii care accelereaza evolutia hepatitei cronice cu virusului
hepatitei C (HCV) spre ciroza sunt:
➢ varsta mai mare de 40 de ani in momentul infectiei
➢ sexul masculin
➢ consumul regulat de alcool
Pentru ca infectia cu HVC sa se extinda este necesar sa existe sursa
de infectie, caile de transmitere si masa receptiva. Sursa de infectie este
reprezentata de subiectul viremib(bolnavul/ donatorul de sange).
Receptivitatea populatiei la infectie este generala avansand in vedere ca nu
exista o vaccinare impotriva hepatitei C.
Bolile ficatului sunt:
◆hepatita virala (icterul)
39
◆colecistita
◆piatra la ficat
Complicatiile posibile sunt:
◆ ciroza hepatica
◆hepato-carcinomul
◆purpura
◆glomerulonefrita cu evolutie spre insuficienta renala cronica
◆alte boli autoimune (tiroidiene, cutanate)
Ciroza hepatica -Evolutia cirozelor este progresiva. Complicatiile
cirozelor sunt: hemoragia digestiva superioara, encefalopatia hepatoportala.
Cancerul hepatic- Sub denumirea de cancer hepatic sunt cunoscute
tumorile maligne ale ficatului: epiteliomul primitiv si secundar si sarcomul
primitiv si secundar. Tumorile hepatice benigne, sunt rare, dupa, tesutul de
origine pot fi parenchimatoase, mezenchimatoase. Evolutia tumorile
hepatice benigne pot degenera. Macroscopic, cancerul hepatic poate imbraca
trei forme: cancer masiv, cancer nodular si adenocancerul. Microscopic se
disting doua varietati: carcinomul hepatocelular si carcinomul
colangiocelular.
Statisticele releva faptul ca peste 80% dintre persoanele infectate cu
virus hepatic C, vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea
ramane netratata, aproximativ o treime vor progresa catre ciroza in
aproximativ 30 de ani de la infectare cu virusul hepatic C, si la o ultima
treime progresia spre ciroza este lenta, incat este putin probabil sa dezvolta
aceasta afectiune in timpul vietii.
40
1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE
➢ 1. ingrijiri de prevenire primara

◆dobandirea obisnuintelor corecte de eliminare
◆evitarea consumului de medicamente fara sfatul medicului
◆educarea atat a bolnavului cat si a familiei cu privire la evolutia si
transmiterea bolii
➢ 2. ingrijiri de prevenire secundara

◆depistarea precoce a afectiunilor digestivesi dispensarizarea lor corect
◆tratamentul corect al acestor afectiuni dupa sfatul medicului
◆colaborarea bolnavului cu asistenta medicala si echipa de ingrijire
◆evitarea complicatiilor
➢ 3. ingrijiri de prevenire tertiara

◆ reintegrarea in societate a individului cu afectiuni cronice
◆pentru dispensarizare corecta, pacientul va fi informat ca disparitia

icterului si a celorlalte semne nu inseamna vindecare totala; refacerea
ficatului necesita timp mai indelungat (2- 3 luni) si urmarirea se face
timp de 6, 12 luni (clinic prin examene de laborator)
◆incurajarea bolnavului si a familiei de a pune intrebari despre boala si
41
regimul alimentar
◆informarea bolnavului despre transmiterea bolii si a modului de prevenire
pentru tipul de hepatita C
◆prevenire
Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatate

◆cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea,de a ajuta
persoana sa dobandeasca mai multa autonomie, de a asigura
continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu.
◆creste stima de sine a unei persoane, pentru ca-i permite sa-si asume
responsabilitati mai mari fata de propria-i sanatate
Rolul asistentei medicale in procesul educational:

◆sa respecte principiile educationale
◆sa tina cont de atitudinea bolnavului fata de faptul ca a reusit sa execute o
tehnica
◆sa stabileasca impreuna cu bolnavul obiectivele educationale
◆sa informeze atat bolnavul cat si familia date despre boala si cale de
transmitere ale acesteia
◆sa incerce integrarea educatiei in procesul de ingrijire (de ex., educatia
sanitara in timpul efectuarii ingrijirilor igienice sau in timpul
efectuarii unui pansament)
◆sa respecte principiile educative.
42
GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ I
II.A. PLAN DE INGRIJIRE
SURSE :
- PACIENTA: V.A.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sot, copii)
-BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
-NATIONALITE: romana
-RELIGIA: crestin ortodox
- VIRSTA: 43 ani
-SEX: feminin
-STARE CIVILA: casatorita
-CONDITII DE VIATA: Locuieste impreuna cu sotul sau si cei 2
copii ai acestora intr-o casa cu 3 camere, in conditii
salubre.
-DEFICIENTE: - NU
DATE VARIABILE: DOMICILIUL –Rosiorii de Vede

- CONDITII DE LOCUIT: bune
- OCUPATIA: educatoare
- ECHIPA DE SUSTINERE: medic, asistenta.
ISTORIC: spitalizari anterioare

-SATISFACTIE SI INSATISFACTIE:
-SPITALIZAREA ACTUALA: 1.02.2015 – 15.02.2015 - SPITALUL
MUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto – contagioase.
-Motive: HEPATITA C.
-ULCER DUODENAL CRONIC.
43
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita
interventie la nevoie: a manca si a bea, a se misca si a mentine o postura
corecta, a evita pericolele, a se ocupa cu ceva in scopul de a se realiza, a
invata, a descoperii.
ANAMNEZA MEDICALA- Bolnava nu prezinta antecedente heredo

– colaterale. Prezinta hepatita C de circa 1 an. Conditiile de viata si munca
sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.
MOTIVELE INTERNARII: stare generala rea, inapetenta, astenie
fizica, pierdere excesiva in greutate, hepatomegalie, pirozis, dureri in
hipocondrul drept.
Bolnava V.A. Cu veche suferinta hepatica se interneaza pentru:

inapetenta, adinamie, dureri in regiunea cervicala si lombara, insotite de
gingivoragii si dureri in hipocondrul drept.
Obiectiv: se constata tegumentele palide, hepatosplenomegalie,
abdomen mobil, dureros in epigastru.
Dupa efectuarea anamnezei asistentei medicale, a rezultat ca pacienta
necesita interventie la urmatoarele nevoi: a bea, a se misca, a evita
pericolele, a se ocupa cu ceva, a invata. Acest lucru a dus la intocmirea unui
plan de ingrijiri care sa urmareasca si satisfacerea acestor nevoi.
Cu privire la nevoia de a bea si a manca trebuie avut in vedere faptul
ca asistenta medicala are responsabilitatea de a tine cont de apetitul
bolnavei si de aceea ii asigura alimentatia pentru nevoile sale, ceea ce
permite familiei sa aduca bolnavei mancare, tinandu-se astfel cont de
obisnuintele si traditiile sale.
Inapetenta si iritabilitatea au facut ca in primele zile bolnava sa refuze
alimentatia, ca apoi, in urma discutiilor cu aceata, sa accepte regimul
alimentar impus de boala.
Gingivoragiile si senzatia de voma au influentat si ele intr-o oarecare
masura alimentatia, dar tot in urma discutiilor de incurajare acestea sa au
fost trecute pe un plan secundar. Reticenta manifestata de bolnava in
efectuarea unor miscari fizice, datorata durerilor dorso-lombare si din
hipocondrul drept, au disparut tot ca urmare a discutiilor privind activitatea
fizica si rolul acesteia in mentinerea sau recastigarea conditiei fizice si a
starii de comfort.
Bolnava comunica eficient cu semenii, exprimandu-si in acelasi timp
teama ca boala de care sufera poate evolua spre ciroza. In vederea
minimalizarii sau chiar disparitiei sentimentului de teama, precum si in
44
scopul facilitarii indeplinirii in conditiile impuse de spitalizare a unor roluri
sociale.
Sa recurs la prezentarea unor materiale scrise si audio prin intermediul
carora bolnava sa fie informata cu privire la evolutia bolii, dar si la
facilitarea contactului cu alti bolnavi care sufera de aceiasi boala, cu familia
si alti vizitatori.
Durerea si spitalizarea au dezvoltat un dezinteres in a indeplini
activitati recreative, manifestat prin refuzul de a participa la vizionarea
emisiunilor TV sau prin dezinteresul fata de emisiunile radio.
In scopul gasirii unor mijloace eficiente pentru obtinerea unei
destinderi fizice si psihice, s-a recurs la antrenarea in activitati cu scop de
destindere psihica si diminuare a starii de anxietate, in urma carora bolnava
accepta presa , vizioneaza emisiuni TV, audiaza radioul, croseteaza.
Insuficienta cunoastere de catre bolnava a bolii, a masurilor de
educatie pentru sanatate privind regimul de viata si munca al unui bolnav
hepatic ne-a orientat spre materialele scrise (pliante, brosuri) discutand apoi
pe marginea acestora.
Sfaturile si discutiile pe aceasta tema cu bolnava, urmaresc formarea
unui bagaj cultural minim privind educatia pentru sanatate a unui bolnav
hepatic, regimul de viata si munca.
45
PLAN DE INGRIJIRE. CAZUL 1
Nevoia
Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de
fundamentala Obiective Interventii Evaluare
independenta dedependenta dificultate nursing
Nevoia este Diminuarea Respiratie Pacienta sa Masurarea si Respiratie

normal expansiunii anevoioasa. respire fara notarea in anevoioasa la
1.I.Nevoia de a satisfacuta. toracice dificultate. FO, R efort
respira si a Torace datorita dimineata si
avea o normal durerii seara
circulatie conformat, durerii in loja Aseaza
adecavata sonoritate _ renala bolnavulintr-
1- 15 .I. pulmonara dreapta. o pozitie care
prezenta, Anxietate sa-i
murmur Situatie de favorizeze
vezicular criza. respiratia
prezent, fara Aeriseste
raluri. salonul si
A.V.= 80 b/ umezeste
min T.A= aerul din
130/80 mmllg incapere cu
R=19 apa alcolizata
resp/min Administreaz
a
tratatament:
Piafen 1 fl
2/zi; No-spa 1
fl 2/zi;
Pamicil 1 fl/
46
12h;
Diclofenac;
Hidrocortizo
n 2tb/zi
Regim
Satisfacerea alimentar
Inapetenta ; Inapetenta.
nevoilor normoglucidi
HepatitaC; Abdomen
cantitative si c si
Ingestie de Alimentatia mobil cu
HepatitaC; calitative normoproteic
alimente insuficienta respiratia,
II. Nevoia de a Ulcer gastro- privind , fara
nesatisfacand in cantitate si suplu, elastic,
se alimenta si a duodenal aportul condimente si
_ nevoile calitate. dureri in
se hidrata 1- caloric si excitante
organismului hipocondrul
3.I. privind Administrare
impuse in drept.
alimentatia a
tratamentului
Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de Obiective

Interventii Evaluare
fundamentala independenta dedependenta dificultate nursing
cadrul
restrictiilor
_ privind _ _
_ regimul _ _ _
alimentar,
gingivoragii
Inapetenta ; HepatitaC; Alimentatia Satisfacerea Regim Dureri in
Ingestie de Proces necorespunzat nevoilor alimentar hipocondrul
alimente inflamator oare calitativ cantitative si conform drept.
_ nesatisface gastro- si cantitativ. calitative statului de Gingivoragii.
4 – 8.I. nevoia duodenal. privind boala. Admi-
47
nistrarea
tratamentului:
Arginina,
Aspatofort,
aportul caloric
organismului. Propil,
si privind
Greata. Silimarina,
alimentatia.
Piafen,
Fitomenandio
na,
Dicarbocalm.
Examenul
Regim gastro-
alimentar duodenal.
Alimentatia conform Tranzit
satisfasfacatoa statului de esofagian
HepatitaC; Alimentatia
re d.p.d.v. boala. normal.
Proces necorespunzat
cantitativ si Administrarea Stomac
Inapetenta inflamator oare calitativ
calitativ. tratamentului: normal ca
_ gastro- si cantitativ.
Combaterea Aspatofort, dimensiune,
9.I. duodenal. Greturi.
senzatiei de Silimarina, hipoton,
greata. Fitomenandio hipokhinetic,
na, cu pliuri, fete
Dicarbocalm. si curburi
normale.
Inapetenta HepatitaC; Alimentatia Alimentatia Regim Dispare
_ Proces necorespunzat satisfasfacatoa alimentar senzatia de
inflamator oare calitativ re d.p.d.v. conform voma.
10-15.I. gastro- si cantitativ. cantitativ si statului de Ameliorat
duodenal. calitativ. boala. clinic.
Administrarea
tratamentului:
Aspatofort,
48
Silimarina,
Fitomenandio
na,
Dicarbocalm,
Facovit.
Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de

Obiective Interventii Evaluare
Bolnava
III.Nevoia de a elimina in
elimina limite _ _ Se externeaza.
_ _ _
1-15.I. fiziologice pe
toate caile.
Reticenta in a Dureri in Postura Postura si Asigurarea Dureri
IV. Nevoia de a efectua regiunea inadecvata. miscari confortului cervico-dorso-
misca si a avea _ miscari fizice. cervicala, Refuza de a eficiente lombare
49
lombara,
precum si in
o buna posura dureri in face activitati
hipocondrul
1-3.I. hipocondrul fizice.
drept.
drept
Constientizar
ea bolnavei
Reticenta in a Dureri in Refuza de a asupra unor Dureri in
Asigurarea
_ efectua hipocondrul face activitati posturi care hipocondrul
confortului
4-7.I. miscari fizice. drept. fizice. diminueaza drept.
starea de
discomfort
Bolnava sa se Bolnava sa se Stare generala
miste si sa-si miste si sa-si mult
Asigurarea
mentina o _ _ mentina o ameliorata.
_ confortului
8-15.I. postura postura Bolnava se
adecvata adecvata externeaza.

V. Nevoia de a Bolnava sa-si
dormi si a se Nevoie normal mentina Bolnava se
_ _ _
odihni satisfacuta. _ nevoia externeaza.
1- 15.I. satisfacuta.
Imobilizare la Dureri in Diminuarea Ca bolnava sa- Ajutarea Diminuarea
50
VI. Nevoia de a pat. Statut
si mentina bolnavei in
se imbraca si impusa de hipocondrul
durerii. nevoia alegerea durerii.
dezbraca boala.Anxie- drept.
satisfacuta. vestimentatiei
1-10.I. tate. Durere.
Nevoie normal Bolnava se

_ _ _
11-15.I. satisfacuta. _ _ externeaza.
VII. Nevoia de
Nevoie normal Monitorizarea
a-si mentine
satisfacuta. in continuare a Bolnava se
temperatura
T d=36,8 C _ temperaturii externeaza.
corpului in _ _
T s= 78 C _ corporale
limite normale
1-15.I.
Tegumente si
mucoase Bolnava sa-si
VIII.Nevoia de a Tegumente si
normal mentina
fi curat, ingrijit mucoase
colorate. tegumentele si
de a pastra _ integre
Bolnava isi _ mucoasele
tegumentele si _ _ Bolnava se
acorda singura integre si
mucoasele externeaza.
ingrijirile de curate
integre
igiena.
1-15.I.
Nevoia
51
Durere Izolare Boala Durere Inlaturarea Asigurarea Recoltare
atroce in Lipsa de starii de conditiilor de sange pentru
hipocondrul cunoasterea neliniste microclimat analize:
drept. mijloacelor corespunzato
Iritabilitate. ajutatoare re; V.S.H.=30m
Proces Masor si m/h,
IX. Nevoia de a inflamator notez in F.O. 54mm/2h;
evita pericolele cervico- Functiile Hb=10,50g
1- 8.I. _ lombar si vitale si %/ml;
hepatic vegetative = L=10000mm
TA, P, R, T, cubi;
diureza Ht=33%;
Bilirubina=
0,79mg%;
Glicemie=
0,83g la mie
Acid uric=
3,2 mg la
mie;
T.G.P.= 62
UII;
T.G.O.=48;
Creatinina=
0,70%;
Ex. urina-
albumina
absenta.
Electroforeza
:
alfa= 48,3%,
52
alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta= 10,1%;
gama= 27,8%
Se
reccolteaza
Fv si TBP.
Facilitarea
contactului Durerile au
cu alti scazut in
Iritabilitate, Combaterea
bolnavi cu intensitate. Se
teama de Durere durerii si
evolutie diminueaza
comlicatii anxietatii
9-12.I. _ _ favorabila si starea de
prezentare de anxietate.
informatii
privind
evolutia
Hepatitei
Elemente
Nevoia Elemente de Sursa de Diagnostic de
dedependent Obiective Interventii Evaluare
fundamentala independenta dificultate nursing
a
Nevoie Bolnava se
normal externeaz
13- 15.I. satisfacuta. _ _ _ _ _
53
Bolnava
Nevoie
comunica
Bolnava sa normal
X. Nevoia de a eficient cu
comunice satisfacuta.
comunica. colegi de _ _ _
_ eficient Bolnava se
1-15.I. camera si cu
externeaza
apartinatorii
XI. Nevoia de a
actiona
Bolnava sa
conform
Nevoie actioneze
propriilor Bolnava se
normal conform
convingeri si externeaza.
satisfacuta. _ _ propriilor
valori, de a _ _
convingeri
practica religia
1-15.I.
Incapacitatea Se faciliteaza Bolnava se
de a-si accesul Bolnava este considera in
Dificultatea
XII. Nevoia de indeplini familiei. ajutata in imposibilitate
_ de a-si asuma
a se realiza functiile Spitalizare Bolnava este reevaluarea a de a-si
rolurile
1-13.II. legate de ajutata sa-si capacitatii asuma
sociale
rolurile mentina sale anumite
sociale stima de sine. roluri
Nevoie Bolnava sa-si
Bolnava se
normal _ _ mentina
14-15.I. _ _ externeaza
satisfacuta stima de sine.
54
Elemente
Nevoia Elemente Diagnostic
de Sursa de
fundament dedepend de Obiective Interventii Evaluare
independe dificultate
ala enta nursing
nta
Stimulare
a
Dezinteres interesulu
XIII.Nevoi Stare de Investigarea
in a Dificultate i in
a de a se boala mijloacelor recreative Bolnava prezinta
indeplini a de a se indeplinir
recrea _ Spitalizar ce ar reprezenta dezinteres
activitati recrea ea
1-13.I. e interes pentru bolnava
recreative activitatil
or
recreative
Bolnava
isi
satisface Bolnava
Bolnava devine mai
nevoia sa se
interesata.
conform _ relaxeze
_ Bolnava se
14-15.I. statului _ corespunz
externeaza.
impus de ator
boala si
spitalizare
XIV. Lipsa de Lipsa de Insuficien Formarea Discutii si sfaturi Bolnava prezinta
Nevoia de a cunostinte informatii ta unui pentru bolnava interes pentru
invata _ privind cunoaster bagaj de acumularea de
1-13.I. educatia e cunostinte cunostinte
pentru despre
sanatate. educatia
55
Lipsa de
cunostinte pentru
pentru sanatate.
boala.
Bolnava Bolnava si-a insusit
prezinta Insusirea recomandarile
interes conduitei Recomandari: privind regimul de
pentru de viata si Evitarea efortului fizic viata si munca cat
acumular _ munca Dieta.regim si tratamentul
_ _
14-15.I. ea de dupa Rp medical.
cunostinte spitalizare Bolnava se
noi externeaza.
56
6.EXTERNAREA
◆monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic
◆asigurarea unui climat corespunzator in salon
◆administrarea tratamentului prescris de medic
◆asigurarea unei igiene riguroase
◆asigurarea unei alimentatii ADECVATE
◆asigurarea unor eliminari fiziologice
◆asigurarea unei stari de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingesto-
escretor
◆educatie pentru sanatate
◆pregatire fizica si psihica a bolnavului pentru investigatii
Evaluarea interventiilor constante:

◆Am monitorizat functiile vitale
◆Am asigurat conditii optime in salon: T= 22 C, aer curat, bine luminat, fara
zgomot, fara curenti de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu
cloramina.
◆Am explicat bolnavului/ei importanta unei igiene riguroase pentru a
preveni complicatiile si suprainfectiile.
◆Am asigurat lenjerie de pat si de corp curata fara cute pentru a nu produce
escare de decubit
◆Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor.
◆Am asigurat alimentatia adecvata afectiunii sale, regim hiposodic,
hipoproteic, normoglucidic, nu se va consuma bauturi carbogazoase si
grasime.
◆Am asigurat eliminari fiziologice prin calcularea zilnica a bilantului
ingesto – excreta
57
◆Am asigurat regim hidric corespunzator 2-3 l lichide / 24 ore.
Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.

◆Am administrat lichide in cantitate mare.
◆Am cantarit zilnic bolnavul/a.
◆Am invatat bolnavul/a sa-si schimbe lenjeria de corp de cate ori e nevoie.
◆Am facilitat vizitele apartinatorilor
◆Am asigurat bolnavului/ei un climat confortabil.
◆Am facilitat bolnavului/ei vizitele familiei.
◆Am incurajat bolnavul/a sa efectueze activitati recreative (citit crosetat,) .
◆Am insusit bolnavului/ei cunostinte despre boala.
◆Am pregatit bolnavul/a fizic si psihic pentru interventii si explorari.
In urma investigatiilor, a tratamentului medicamentos, a interventiilor

autonome efectuate si a regimului alimentar starea bolnavului/ei se
amelioreaza.
Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare:
P = 72 pulsatii /minut
T = 36, 5
T.A. =150/70
R =16 respiratii/ minut
58
GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ II
II.B. PLAN DE INGRIJIRE
SURSE :
- PACIENTUL: M.E.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sot, copii)
-DOSAR ANTERIOR: BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
- NATIONALITE: romana
- RELIGIA: crestin ortodoxa
- LIMBA VORBITA: romana
- VIRSTA: 56ani
-SEX: feminin
-STARE CIVILA: casatorita
-DEFICIENTE: - proteze- Instrumente ajutatoar
DATE VARIABILE: DOMICILIUL – Rosiorii de Vede

-CONDITII DE LOCUIT: Locuieste impreuna cu sotul sau intr-o casa
cu 4 camere, in conditii bune.
- OCUPATIA: casnica

- MOTIVE
-SATISFACTIE - Da INSATISFACTIEE - Nu
-SPITALIZAREA ACTUALA: 1.03.2015 – 08.03.2015 - SPITALUL
MUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto – contagioase.
- Motive: Hepatita C
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita

interventie la nivelul nevoilor a bea si a manca a elimina, a se misca, a
dormi, a se odihni, a evita pericolele, a se ocupa cu ceva, a invata si a
descoperi.
ANAMNEZA MEDICALA - Bolnava nu prezinta antecedente

heredo-colaterale. Prezinta hepatita C de circa 2 ani de zile. Conditiile de
59
viata si munca sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.
Date Antropometrice:
- A.H.C: fara importanta
- A.F.P : menarha la 14 ani
2 nastere la termen fara complicatii
- A.P.P: apendicectomie la 19 ani
Bolnava M.E. Se interneaza pentru: inapetenta, astenie fizica,
pierdere excesiva in greutate, stare generala alterata, pirozis, adinamie,
dureri in hipocondrul drept, dureri in regiunea lombara si cervicala.
In urma acestor simptome se prezinta la medicul de familie, unde i se
face bilet de internare catre Spitalul Judetean. In urma investigatiilor facute
la spital i se pune diagnosticul de hepatita cu virus C.
Obiectiv: se constata tegumentele palide, abdomen mobil, dureros in
hipocondrul drept. In urma examenului clinic si al investigatiilor paraclinice
se stabileste diagnosticul de hepatita C.
Au fost stabilite interventiile ce trebuiesc afectate in functie de nevoile
bolnavei. Aceste nevoi se stabilesc cu ajutorul anamnezei asistentei
medicale, iar in cazul de fata nevoile ce necesita interventie sunt: a bea si a
manca, a elimina, a se misca, a se ocupa cu ceva, a invata, a descoperi.
Inapetenta impreuna cu regimul impus de boala au condus la o
alimentatie care sa satisfaca necesarul de calorii si principii alimentare in
cadrul dietei impuse.
Durerea in hipocondrul drept determina iritabilitatea bolnavei. In
scopul combaterii durerii s-a administrat tratament medicamentos care a avut
efect favorabil.
Postura neadecvata, datorita durerilor din hipocondrul drept,
balonarilor si anxietatii, ne-a determinat sa actionam, adica constientizam
bolnava asupra unor posturi care sa-i diminueze starea de discomfort,
precum si in vederea diminuarii durerii prin administrarea de antialgice.
Aceste masuri au avut ca rezultat mentinerea in final a posturii normale de
catre bolnava.
Tot durerea, alaturi de anxietae si starea depresiva astenica din
primele zile au condus bolnava spre o incapacitate de a dormi si a se odihni
suficient, stare care in urma aplicarii tratamentului a disparut.
Bolnava comunica eficient cu semenii, exprimandu-si in acelasi timp
teama ca boala de care sufera poate evolua spre ciroza.
In vederea minimalizarii sau chiar disparitiei sentimentului de teama,
precum si in scopul facilitarii indeplinirii in conditiile impuse de spitalizare
a unor roluri sociale.Sa recurs la prezentarea unor materiale scrise si audio
60
prin intermediul carora bolnava sa fie informata cu privire la evolutia bolii,
dar si la facilitarea contactului cu alti bolnavi care sufera de aceiasi boala, cu
familia si alti vizitatori.
Facilitarea intalnirilor cu bolnavi care au aceiasi afectiune, brosurile
privind educatia pentru sanatate sfaturile privind regimul de viata si munca,
precum si dieta hepatica au ca obiectiv informarea pacientei care prezinta o
lipsa de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii.
Sfaturile si discutiile pe aceasta tema cu bolnava, urmaresc formarea
unui bagaj cultural minim privind educatia pentru sanatate a unui bolnav
hepatic, regimul de viata si munca.
Dificultatea de a-si indeplini rolurile sociale (mama,sotie) datorita conditiilor
de habitat a necesitat facilitarea si mentinerea contactelor cu familia in
vederea reancorarii bolnavei in unele roluri sociale si recapatarea increderii
in sine.
61
Nevoia
Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de Evaluare
fundamentala Obiective Interventii
Nevoia este Respiratie

Masurarea si
normal anevoioasa la
notarea in FO,
satisfacuta. effort
I.Nevoia de a R dimineata si
Torace normal Recoltare
respira si a avea Diminuarea seara
conformat, analize:
o circulatie expansiunii Aseaza
sonoritate V.S.H.= 13
adecavata toracice bolnava intr-o
pulmonara mm/h, 28
1- 8.II. datorita Bolnavasa pozitie care
prezenta, mm/2 h;
durerii durerii Respiratie respire fara sa-i favorizeze
murmur Hb=12,48G%/
in loja renala anevoioasa. dificultate. respiratia
vezicular ml
dreapta. Aeriseste
prezent, fara Tymol=8/,4
Anxietate salonul si
raluri. _ UML;
Situatie de umezeste
A.V.= 80 b/ Glicemie=0,8
criza. aerul din
min T.A= 7
incapere cu
130/80 mmgh T.G.P.=8,4 UI
apa alcolizata
R=19 T.G.O.=34UI;
resp/min Elecroforeza:
62
Regim
alimentar
normoglucidic
si
normoproteic,
Inapetenta ; Satisfacerea Inapetenta.
fara
HepatitaC; nevoilor Abdomen
condimente si
Ingestie de Alimentatia cantitative si mobil cu
excitante
alimente HepatitaC; insuficienta in calitative respiratia,
II. Nevoia de a Administrarea
nesatisfacand cantitate si privind suplu, elastic,
se alimenta si a tratamentului:
_ nevoile calitate. aportul caloric dureri in
se hidrata 1- Torecan 1 1f,
organismului si privind hipocondrul
3.II. Mecopar 3
impuse in alimentatia drept.
tb/zi,
Extraveral 2
tb/zi,
Silimarina
3tb/zi.

63
cadrul
restrictiilor
_ privind _ _ _
_ _ _
regimul
alimentar
Regim
alimentar
normoglucidic
si
Bolnava se normoproteic,
Satisfacerea
alimenteaza fara
nevoilor
corespunzator condimente si
cantitative si
dietei excitante Dureri in
calitative
hepatice, Administrarea hipocondrul
_ privind
asigurandu-si _ tratamentului: drept.
4- 8.II. _ aportul caloric
necesarul Torecan 1 1f,
si privind
caloric si Mecopar 3
alimentatia
nutritiv tb/zi,
Extraveral 2
tb/zi,
Silimarina
3tb/zi.
Absenta Hidratare Dupa clisma
Alimentatie Normalizarea
III. Nevoia de a scaunului timp orala( ceai, se reia
_ impusa de constipatie tranzitului
elimina 1.II. de mai multe clisma tranzitul
boala intestinal
zile evacuatoare) intestinal
2-8.II. Bolnava Bolnava se
elimina in _ _ _ _ _ externeaza.
limite
64
fiziologice

Postura si
miscari
Dificultatea eficiente.
Dureri in in
IV. Nevoia de a de a ramane Constientizar Dureri in
hipocondrul
misca si a avea in pozitie Postura e bolnavei Asigurarea hipocondrul
drept,
o buna posura functionala. inadecvata asupra unor confortului drept,
_ balonari,
1-4.II. Pozitie posturi care ameteli.
anxietrate
neadecvata. diminueaza
starea de
confort
Bolnava se Bolnava sa se Stare generala
misca si isi _ miste si sa-si mult
Asigurarea
4-8.II. mentine o _ mentina o ameliorata.
_ confortului
postura postura Pacienta se
adecvata adecvata externeaza.
Tratament:
V. Nevoia de a Cantitate Durere,
Incapacitatea Odihna si Torecam, Bolnava se
dormi si a se _ necorespunza anxietate,
de a se odihni somn Extraveral, odihneste
odihni toare de stare axenico-
suficient corespunzator Mecopar, suficient
1- 15.II. odihna depresiva
Silimarina
Nevoie Bolnava sa se Bolnava se
65
miste si sa-si
normal _ mentina
8.II. _ _ _ externeaza.
satisfacuta. nevoia
satisfacuta

Imobilizare la
VI. Nevoia de a pat Ca pacienta Ajutarea
Dureri in
se imbraca si Statut impus Diminuarea sa-si mentina bolnavei in Diminuarea
hipocondrul
dezbraca de boala. durerii nevoia alegerea durerii
drept.
1-7.II. Anxietate , satisfacuta vestimentatiei
durere
Nevoie
Bolnava se
normal _ _
8.II. _ _ _ externeaza.
satisfacuta.
VII. Nevoia de
Nevoie Ca bolnava
a-si mentine Monitorizarea
normal sa-si mentina
temperatura in continuare Bolnava se
satisfacuta. temperatura
corpului in a temperaturii externeaza.
T d=36,8 C _ in limite
limite normale _ _ corporale
T s= 78 C normale
1-8.II.
VIII.Nevoia de Tegumente si Bolnava sa-si Tegumente si
a fi curat, mucoase mentina mucoase
66
ingrijit de a normal
pastra colorate. tegumentele si
integre
tegumentele si Bolnava isi mucoasele _
_ Bolnava se
mucoasele acorda singura _ _ integre si
externeaza.
integre ingrijirile de curate
1-15.II. igiena.
Nevoia
Durere atroce Izolare Boala Durere Inlaturarea Asigurarea Recoltare

IX. Nevoia de a in Lipsa de starii de conditiilor de sange pentru
evita pericolele hipocondrul cunoasterea neliniste microclimat analize:
1- 8.II. drept. mijloacelor corespunzator
Iritabilitate. ajutatoare e; V.S.H.=30m
inflamator notez in F.O. 54mm/2h;
cervico- Functiile Hb=10,50g
_ lombar si vitale si %/ml;
TA, P, R, T, cubi;
diureza Ht=33%;
Bilirubina=
0,79mg%;
Glicemie=
0,83g la mie
Acid uric= 3,2
67
mg la mie;
T.G.P.= 62
UII;
T.G.O.=48;
Creatinina=
0,70%;
Ex. urina-
albumina
absenta.
Electroforeza:
alfa= 48,3%,
alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta= 10,1%;
gama= 27,8%
Se reccolteaza
Fv si TBP.
Facilitarea
contactului cu Durerile au
alti bolnavi cu scazut in
Iritabilitate, Combaterea
evolutie intensitate. Se
teama de Durere durerii si
9-12II. favorabila si diminueaza
_ comlicatii _ anxietatii
prezentare de starea de
informatii anxietate.
privind
evolutia
Hepatitei
68
Bolnava sa
Nevoie
aiba incredere Bolnava se
normal
13- 15.II. _ _ _ in fortele _ externeaza.
satisfacuta.
proriile
Bolnava
Nevoie
comunica
X. Nevoia de a Bolnava sa normal
eficient cu
comunica. comunice satisfacuta.
colegi de _
1-15.II. _ _ eficient _ Bolnava se
camera si cu
externeaza
apartinatorii
XI. Nevoia de a Nevoie Bolnava sa Bolnava se

actiona conform normal actioneze externeaza.
propriilor satisfacuta. conform
convingeri si propriilor
valori, de a _ _ _ convingeri _
practica religia
1-15.II.
69
XII. Nevoia de Nevoie Bolnava sa-si
Bolnava se
a se realiza normal mentina stima
_ _ _ _ externeaza.
1-8.II. satisfacuta. de sine
Investigarea
Stimularea
Dezinteres in mijloacelor
XIII.Nevoia de interesului in Bolnava
a indeplini Stare de boala Dificultatea recreative ce
a se recrea indeplinirea prezinta
activitati Spitalizare de a se recrea ar reprezenta
1-7.II. _ activitatilor dezinteres
recreative interes pentru
recreative
bolnava
Bolnava isi
satisface Bolnava
nevoia Bolnava sa se devine mai
conform relaxeze interesata.
_ _ _
8.II. statului impus corespunzator _ Bolnava se
de boala si externeaza.
spitalizare
XIV. Nevoia de Lipsa de Lipsa de Insuficienta Formarea Discutii si Bolnava
a invata cunostinte informatii cunoastere unui bagaj de sfaturi pentru prezinta
1-13.II. _ privind cunostinte bolnava interes pentru
educatia despre acumularea de
pentru educatia cunostinte
sanatate. pentru
70
Lipsa de
cunostinte sanatate.
pentru boala.
Bolnava Insusirea Recomandari:
prezinta conduitei de Evitarea Bolnava si-a
interes pentru viata si munca efortului fizic insusit
_ _ _
14-15.II. acumularea de dupa Dieta.regim recomandarile
cunostinte noi spitalizare Rp
71
GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ III
II C. PLAN DE INGRIJIRE
SURSE :
- PACIENTUL: D.M.
-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sotie, copii)
-BILET DE IESIRE
DATE FIXE:
- NATIONALITE: romana
- RELIGIA: crestin ortodoxa
-VIRSTA: 56 ani
-SEX: masculin
-STARE CIVILA: casatorit
- DEFICIENTE: -NU
DATE VARIABILE:
-DOMICILIUL – Rosiorii de Vede, judetul Teleorman
- CONDITII DE LOCUIT: bune
- OCUPATIA: salariat

- MOTIVE
-SATISFACTIE: Da, INSATISFACTIEE: Nu.
-SPITALIZAREA ACTUALA: 18.03.2015 – 28.03.2015 -
SPITALUL MUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto – contagioase.
-Motive: Hepatita C.
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnavul necesita

interventie la nivelul nevoilor: a bea si a manca, a elimina, a se misca, a
dormi, a se odihni, a evita pericolele, a se ocupa cu ceva a invata si a
descoperi.
ANAMNEZA MEDICALA - Bolnavul nu prezinta antecedente

heredo-colaterale. Prezinta hepatita C de circa 1 an de zile. Conditiile de
viata si munca sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.
72
Elemente fizice:
RH- pozitiv
Grupa sanguina B (III)
Date Antropometrice:
- A.H.C: fara importanta
- A.P.P: amigdalectomie la 25 de ani
Bolnavul D.N. se interneaza pentru: dureri la nivelul hipocondrul

drept, senzatie de voma, cefalee, cefalee, astenie fizica.
In urma examenului clinic si al investigatiilor paraclinice se stabileste
diagnosticul de hepatita C. Urmeaza apoi stabilirea investigatiilor ce
stabilesc cu ajutorul anamnezei asistentei medicale, iar in cazul de fata
nevoile ce necesita interventie sunt: a bea si a manca, a elimina, a se misca,
a se ocupa cu ceva, a invata.
Inapetenta impreuna cu regimul impus de boala au condus la o
alimentatie insuficienta in cantitate si calitate, ceea ce ne-a determint sa
aiguram o alimentatie care sa satisfaca necesarul de calorii si principii
alimentare in cadrul dietei impuse de boala.
Prin asigurarea unei alimentatii corespunzatoare, corelata cu
tratamentul medicamentos, s-a ajuns ca dupa cateva zile de spitalizare
bolnavul sa aiba o alimentatie care sa asigure necesarul caloric si nutritiv,
tinand cont de preferintele acestuia.
Hidratarea orala, impreuna cu clisma evacuatoarie, care au avut ca
obiectiv normalizarea tranzitului intestinal, au facut sa dispara constipatia,
bolnavul eliminand astfelpe toate caile, in limite fiziologice.
Postura adecvata, datorata durerilor din hipocondrul drept, balonarilor
si anxietatii, ne-a determinat sa actionam in vederea constientizarii
bolnavaului. asupra unor posturi care sa-i diminueze starea de discomfort,
precum si in vederea diminuarii durerii prin administrarea de antialgice.
Aceste masuri au avut ca rezultat mentinerea posturii normale de catre
bolnav.
Tot durerea, alaturi de anxietae si starea depresiva astenica din
primele trei zile au condus bolnavaul spre o incapacitate de a dormi si a se
odihni suficient, stare care in urma aplicarii tratamentului a disparut,
bolnavaul dormind si odihnindu-se suficient.
Aceeasi durere, impreuna cu lipsa de cunoastere determina
instabilitatea bolnavului, afectandu-i astfel nevoia de a evita pericolele. Se
mai adauga aici si teama acestuia ca boala sa poata evolua spre ciroza,
73
bolnavului devine anxios si antrenand in acelasi timp personalul sanitar in
discutie cu privire la evolutia bolii.
Alturi de discutii, i se prezinta acestuia materiale scrise si se
faciliteaza contactul cu bolnavi care au aceeasi afectiune si care au avut o
evolutie favorabila.
Dificultatea de a-si indeplini rolurile sociale datorita conditiilor de
habitat a necesitat facilitarea si mentinerea contactelor cu familia in vederea
reancorarii bolnavului in unele roluri sociale si recapatarea increderii in sine.
Facilitarea intalnirilor cu bolnavi care au aceiasi afectiune, brosurile
privind educatia pentru sanatate sfaturile privind regimul de viata si munca,
precum si dieta hepatica au ca obiectiv informarea bolnavului care prezinta o
lipsa de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii.
74
Nevoia Elemente de Elemente

Sursa de Diagnostic de
fundamentala independent dedependent Obiective Interventii Evaluare
dificultate nursing
a a
.I.Nevoia de a Nevoia este Diminuarea Respiratie Pacienta sa Masurarea si Respiratie
respira si a normal expansiunii anevoioasa. respire fara notarea in anevoioasa la
avea o satisfacuta. toracice dificultate. FO, R effort
circulatie Torace datorita dimineata si Recoltare
adecavata normal durerii seara sange pentru
18- 28.III. conformat, durerii in Aseaza analize:
sonoritate _ lojarenala bolnavulintr-
pulmonara dreapta. o pozitie care V.S.H.=18m
prezenta, Anxietate sa-i m/h,38MM&
murmur Situatie de favorizeze /2H;
vezicular criza. respiratia Hb=13,48g
prezent, fara Aeriseste %/ml;
raluri. salonul si Glicemie=
A.V.= 80 b/ umezeste 0,90g la mie
min T.A= aerul din T.G.P.= 6,4
130/80 mmgh incapere cu UI;
R=18 apa T.G.O.=22;
resp/min alcolizata Electroforeza
alfa= 52,3%,
alfa 1=7,1%;
alfa 2=
75
87,1%;
beta=
12,2%;
gama=
21,3%
Regim
alimentar Inapetenta.
normoglucidi Abdomen
c si mobil cu
normoprotei respiratia,
Satisfacerea
Inapetenta ; c, fara suplu, elastic,
nevoilor
HepatitaC; condimente dureri in
cantitative si
II. Nevoia de a Ingestie de Alimentatia si excitante hipocondrul
calitative
se alimenta si alimente HepatitaC; insuficienta Administrare drept.
privind
a se hidrata nesatisfacand in cantitate si a Ecografie
aportul
18-25.III. nevoile calitate. tratamentulu abdominala,
_ caloric si
organismului i: Torecan 1 ficat marit de
privind
impuse in 1f, Mecopar volum,
alimentatia
3 tb/zi, splina,
Extraveral 2 rinichi, in
tb/zi, limite
Silimarina normale
3tb/zi.
76
Elemente Diagnostic de
Nevoia Elemente de Sursa de Obiective Interventii
dedependent nursing Evaluare
fundamentala independenta dificultate
a
Cadrul
restrictiilor
_ _ privind _ _ _ _ _
regimul
alimentar
Regim
alimentar
conform
Bolnavul se Satisfacerea statului de
amelioreaza nevoilor boala.
corespunzato cantitative si Administrare
r dietei calitative a dureri in
_
hepatice, privind tratamentulu hipocondrul
asigurandu- aportul de i: Torecam drept
_ _
26– 28.III. si necesarul caloric si 1f, Mecopar
caloric si privind 3 tb/zi,
nutritiv alimentatia Extraveral 2
tb/zi,
Silimarina
3tb/zi.
77
Absenta Hidratare Dupa clisma
III. Nevoia de Alimentatie Normalizare
scaunului orala( ceai, se reia
a elimina impusa de constipatie a tranzitului
_ timp de mai clisma tranzitul
18-21.III. boala intestinal
multe zile evacuatoare) intestinal
Bolnava
elimina in
_ _
limite
fiziologice pe Se
22-28.III. _ _ _
toate caile. externeaza.
78
Elemente
a
Postura si
miscari
Dificultatea eficiente.
Dureri in Postura
IV. Nevoia de de a ramane Constientizar Dureri in
hipocondrul inadecvata.
a misca si a in pozitie ea bolnavei Asigurarea hipocondrul
drept, Refuza de a
avea o buna functionala. asupra unor confortului drept,
_ balonari, face activitati
posura Poozitie posturi care ameteli.
anxietate fizice.
18 - 20.III. neadecvata. diminueaza
starea de
comfort
Stare
Bolnava se Bolnavul sa
generala
misca si isi _ se miste si sa-
Asigurarea mult
mentina o _ si mentina o
_ confortului ameliorata.
21 - 28.III. postura postura
Bolnava se
adecvata adecvata
externeaza.
Durere, Tratament:
V. Nevoia de a Incapacitatea Odihna si
Odihna anxietate, Torecanm,
dormi si a se de a se somn Bolnava se
_ corespunzato stare Mecopar
odihni odihni corespunzato externeaza.
are axenico- Extraveral ,
18 - 20.III. suficient r
depresiva Silimarina .
21 - 28.III. Nevoie Bolnavul sa- Bolnavul se
normal _ _ _ si mentina _ externeaza.
satisfacuta. nevoia
79
satisfacuta.
Elemente
a
Imobilizare
la pat. Ajutarea
VI. Nevoia de Ca bolnavul
Statut Dureri in bolnavei in
a se imbraca si Diminuarea sa-si mentina Diminuarea
_ impusa de hipocondrul alegerea
dezbraca durerii. nevoia durerii.
boala. drept. vestimentatie
1-10.III. satisfacuta.
Anxietete. i
Durere.
Nevoie
Bolnavul se
11-15.III. normal _ _ _
_ _ externeaza.
satisfacuta.
VII. Nevoia de
Nevoie Ca bolnavul Monitorizare
a-si mentine
normal sa-si mentina a in
temperatura Bolnavul se
satisfacuta. _ temperatura continuare a
corpului in externeaza.
T d=36,8 C _ _ in limite temperaturii
limite normale
T s= 78 C normale corporale
1-15.III.
VIII.Nevoia de Tegumente si Bolnavul sa- Tegumente si

a fi curat, mucoase si mentina mucoase
ingrijit de a normal tegumentele integre
pastra colorate. _ _ _ si mucoasele _ Bolnavul se
tegumentele si Bolnavul isi integre si externeaza.
mucoasele acorda curate
80
singura
integre
ingrijirile de
1-15.III.
igiena.
Nevoia Elemente
Elemente de Sursa de Diagnostic de
fundamentala dedependent Obiective Interventii Evaluare
independenta dificultate nursing
a

IX. Nevoia de atroce in Lipsa de starii de conditiilor de sange pentru
a evita hipocondrul cunoasterea neliniste microclimat analize:
pericolele drept. mijloacelor corespunzato
1- 8.III. Iritabilitate. ajutatoare re; V.S.H.=30m
lombar si vitale si %/ml;
TA, P, R, T, cubi;
diureza Ht=33%;
Bilirubina=
0,79mg%;
Glicemie=
0,83g la mie
Acid uric=
81
3,2 mg la
mie;
T.G.P.= 62
UII;
T.G.O.=48;
Creatinina=
0,70%;
Ex. urina-
albumina
absenta.
Electroforeza
:
alfa= 48,3%,
alfa 1=5%;
alfa 2= 8,8%;
beta=
10,1%;
gama=
27,8%
Iritabilitate, Durere Combaterea Se Durerile au
9-12III. teama de durerii si reccolteaza scazut in
_ comlicatii _ anxietatii Fv si TBP. intensitate.
Facilitarea Se
contactului diminueaza
cu alti starea de
bolnavi cu anxietate.
evolutie
favorabila si
prezentare
de informatii
82
privind
evolutia
Hepatitei
Nevoia Elemente de Elemente

Sursa de Diagnostic de
fundamentala independent dedependent Obiective Interventii Evaluare
dificultate nursing
a a
IX. Nevoia de atroce in Lipsa de starii de conditiilor de sange pentru
a evita hipocondrul cunoasterea neliniste microclimat analize:
pericolele drept. mijloacelor corespunzato
1- 8.III. Iritabilitate. ajutatoare re; V.S.H.=30m
_ lombar si vitale si %/ml;
TA, P, R, T, cubi;
diureza Ht=33%;
Bilirubina=
0,79mg%;
Glicemie=
0,93g la mie
Acid uric=
4,2 mg la
mie;
T.G.P.= 72
UII;
83
T.G.O.=58;
Creatinina=
0,80%;
Ex. urina-
albumina
absenta.
Electroforeza
:
alfa= 58,3%,
alfa 1=6%;
alfa 2= 98%;
beta=
11,1%;
gama=
29,8%
Se
reccolteaza
Fv si TBP.
Facilitarea Durerile au
contactului scazut in
Iritabilitate, Combaterea cu alti intensitate.
teama de Durere durerii si bolnavi cu Se
9-12III.
_ comlicatii _ anxietatii evolutie diminueaza
favorabila si starea de
prezentare anxietate.
de informatii
privind
evolutia ei
84
Elemente de Elemente
Nevoia Sursa de Diagnostic de
independent dedependent Obiective Interventii Evaluare
fundamentala dificultate nursing
a a
Bolnavul sa
Nevoie aiba
Bolnavul se
normal incredere in
13- 15.III. _ _ _ _ externeaza.
satisfacuta. fortele
proriile
Bolnavul
Nevoie
comunica
X. Nevoia de a Bolnavul sa normal
eficient cu
comunica. comunice satisfacuta.
colegi de
1-15.II. _ _ _ eficient _ Bolnavul se
camera si cu
externeaza
apartinatorii
XI. Nevoia de Nevoie Bolnavul sa Bolnavul se

a actiona normal actioneze externeaza.
conform satisfacuta. conform
propriilor _ _ _ propriilor _
convingeri si convingeri
valori, de a
practica
85
religia
1-15.III.
Incapacitate Dificultatea Se faciliteaza Bolnavul este Bolnavul se
a de a-si de a-si accesul ajutata in considera in
XII. Nevoia indeplini asuma familiei. reevaluarea imposibilitat
de a se realiza functiile Spitalizare rolurile Bolnava este capacitatii ea de a-si
1-13.III. _ legate de sociale ajutata sa-si sale asuma
rolurile mentina anumite
sociale stima de sine. roluri
Nevoie Bolnavul sa-
Bolnavul se
normal si mentina _
14-15.III. _ _ _ externeaza.
satisfacuta stima de sine.

Investigarea
Stimularea
Dezinteres in mijloacelor
XIII.Nevoia de Stare de interesului in Bolnavul
a indeplini Dificultatea recreative ce
a se recrea boala indeplinirea prezinta
activitati de a se recrea ar reprezenta
1-13.III. _ Spitalizare activitatilor dezinteres
recreative interes pentru
recreative
bolnavului
Bolnavul isi Bolnava sa se Bolnavul
satisface relaxeze devine mai
nevoia _ _ _ corespunzato _ interesat.
conform r Bolnava se
statului externeaza.
impus de
86
boala si
spitalizare
Lipsa de
cunostinte Formarea
privind unui bagaj de Bolnava
XIV. Nevoia de educatia cunostinte Discutii si prezinta
Lipsa de Insuficienta
a invata pentru despre sfaturi pentru interes pentru
informatii cunoastere
sanatate. educatia bolnava acumularea
Lipsa de pentru de cunostinte
cunostinte sanatate.
pentru boala.
Bolnavul si-a
insusit
recomandaril
Bolnavul Recomandari
Insusirea e privind
prezinta :
conduitei de regimul de
interes pentru Evitarea
viata si viata si
acumularea _ efortului fizic
_ _ munca dupa munca cat si
de cunostinte Dieta.regim
14-15.III. spitalizare tratamentul
noi Rp
medical.
Bolnavul se
externeaza.
87
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN

ce este transmis in principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii
drogurilor injectate si uneori prin contact sexual neprotejat.
Infectia cu virusul hepatic C (VHC) cauzeaza aceasta boala. Adeseori
hepatita C nu se manifesta prin simptome, dar are o infectie cronica si poate
afecta ficatul iar dupa o perioada indelungata poate duce la ciroza sau cancer
hepatic.
Cel mai adesea, simptomele sunt usoare si nespecifice:
◆scaderea apetitultui alimentar
◆oboseala
◆greata
◆durerile musculare si articulare
◆scaderea in greutate
Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo- gripale asociate cu
pierdere in greutete, oboseala, dureri musculare, iritabilitate, greata, anorexie
si icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2- 26 saptamani de la
infectare).
Asistenta medicala este cea care ajuta medicul si bolnavul, si tot ea e
cea care creeaza un climat favorabil pentru relatia: Medic – pscient –
asistenta. Pentru aceasta asistenta trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:
◆sa pregateasca fizic si psihic bolnavul
◆sa pregateasca materialele si instrumentele necesare cexaminarii
◆ sa pregateasca documentele necesare: fisa de observatie, rezultatele
examinarii
88
◆asigura conditii de microclimat in salon
◆pregateste produse biologice si le trimite la laborator
◆transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator, dupa ce in
prealabil le eticheteaza
◆pregateste bolnavul psihic pentru examene radiologice
◆administreaza tratamentul medicamentos numain la indicatia medicului
Evolutia bolii este de lunga durata, considerandu-se ca timpul, mediul
de infectie si pana la ciroza este de- 20 de ani, adeseori chiar mai mult.
Evolutia depinde de prezenta si nivelul viremiei, genotipul viral, boli
asociate, varsta , sexul. Remisia spontana este neobisnuita.
Prognostic
Raspunsurile la tratament variaza in functie de genotip.
Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatate cuprinde actiuni
care au scopul de a promova sanatatea,de a ajuta persoana sa dobandeasca
mai multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la
domiciliu si creste stima de sine a unei persoane, pentru ca-i permite sa-si
asume responsabilitati mai mari fata de propria-i sanatate.
Factori de risc:
◆persoane care folosesc ace si seringi la comun
◆personal sanitar expus la produse de sange infectat
Prevenire:
Nu exista vaccin impotriva virusului C. Fiind raspandit in special prin
sange, singura metoda de a preveni imbolnavirea este aplicarea unor masuri
riguroase riguroasa de igiena personala si de sanatate.
➢ Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea –
adica
eradierea completa a virusului, si implicit, cresterea calitatii vietii.
89
Obiectivul secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic,
acolo unde vindecarea nu este posibila.
➢ Tratamentul cuprinde trei aspecte:
1.regimul- sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E
2.vaccinarea- impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si,
anual, impotriva gripei, intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza
complicatii fatale;
1.medicatia antivirala.
90

Continut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Continut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Digestia este actul fiziologic prin care alimentele introduse in

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPATITA C

Exista cateva grupuri care prezinta un risc ridicat de a contacta

Examenele de laborator au o mare importanta. Se cerceteaza:

Hepatita virala acuta.

Pe baza criteriilor morfologice se deosebesc 2 forme orincioale de hepatita

◆ hepatita cronica persistenta

Hepatita cronica agresiva (activa), determina la nivelul ficatului

Tabloul biologic este bogat:

O forma clinica specifica izolata de MacKaz in 1956, este hepatita

In timpul ultimilor ani, au fost descrise doua forme clinice de hepatita

Infectia cu virusul hepatic C (VHC) cauzeaza aceasta boala. Adeseori

Cele mai importante simptome sunt:

Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo-gripale asociate cu

Forma acuta a hepatitei C apare dupa 6 luni de la infectare. Dupa inca

Toate interventiile vizeaza:

◆ Tratamentul igienico-dietetic consta in repaus fizic prelungit si dieta.

Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN

Perioada de incubatie si de contagiune

➢ 1. ingrijiri de prevenire primara

➢ 2. ingrijiri de prevenire secundara

➢ 3. ingrijiri de prevenire tertiara

◆pentru dispensarizare corecta, pacientul va fi informat ca disparitia

Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatate

Rolul asistentei medicale in procesul educational:

DATE VARIABILE: DOMICILIUL –Rosiorii de Vede

ISTORIC: spitalizari anterioare

ANAMNEZA MEDICALA- Bolnava nu prezinta antecedente heredo

Bolnava V.A. Cu veche suferinta hepatica se interneaza pentru:

Nevoia este Diminuarea Respiratie Pacienta sa Masurarea si Respiratie

Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de Obiective

Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de

Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de

Nevoie normal Bolnava se

Evaluarea interventiilor constante:

Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.

In urma investigatiilor, a tratamentului medicamentos, a interventiilor

II.B. PLAN DE INGRIJIRE

DATE VARIABILE: DOMICILIUL – Rosiorii de Vede

ISTORIC: spitalizari anterioare

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita

ANAMNEZA MEDICALA - Bolnava nu prezinta antecedente

Nevoia este Respiratie

Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de

Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de

Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de

Durere atroce Izolare Boala Durere Inlaturarea Asigurarea Recoltare

XI. Nevoia de a Nevoie Bolnava sa Bolnava se

ISTORIC: spitalizari anterioare

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnavul necesita

ANAMNEZA MEDICALA - Bolnavul nu prezinta antecedente

Bolnavul D.N. se interneaza pentru: dureri la nivelul hipocondrul

Nevoia Elemente de Elemente

VIII.Nevoia de Tegumente si Bolnavul sa- Tegumente si

Durere Izolare Boala Durere Inlaturarea Asigurarea Recoltare

Nevoia Elemente de Elemente

XI. Nevoia de Nevoie Bolnavul sa Bolnavul se

Nevoia Elemente de Elemente Sursa de Diagnostic de

Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN

S-ar putea să vă placă și