Sunteți pe pagina 1din 15

Resurse energetice si valorificarea lor pe Glob

Petrol, gaze natural, carbuni

Resursele energetic sau resursele litosferei sunt indispensabile oricarei societati indifferent de
economie. Consumul este in continua crestere, aparand probleme legate de eficienta energetica, ca
urmare conteaza mai mult modul de consum decat marimea consumului.

Dintre resursele energetice cea mai utilizata categorie este cea a combustibililor fosili, acestia
oferind cea mai mare parte a energiei mondiale. Datorita faptului ca sunt resurse neregenerabile exista
o serie de probleme care conditioneaza in prezent dezvoltarea sistemelor energetice :

A. Volumul limitat de combustibili fosili :


- Pentru petrol volumul rezervelor sigure in 2007 – 168 mld tone ceea ce in conditiile consumului
mediu mondial inseamna o durata de asigurare undeva la 40-41 de ani
Consumatori importanti SUA care nu detine decat 2,4% din rezervele mondiale de petrol insa
consuma 25% din productia mondiala, au o durata de asigurare < 10 ani
Doar Orientul Mijlociu are o durata de asigurare cu mult peste media mondiala.
- Gazele naturale rezervele mondiale sigure 2007 , 177 000 mld m³ iar raportate la consumul
mediu mondial o asigurare de 60 de ani
- Carbuni 850 mld t resurse sigure cu o durata de asigurare de 130 de ani

B. Distributia geografica a principalelor detinatoare de rezerve si a marilor consumatori :


- Petrol aproape 61 % din rezervele mondiale sigure se afla in Orientul Mijlociu, avand primele
cinci detinatoare pe plan mondial : Arabia Saudita 22% , Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite.
75% din rezervele sigure apartin statelor care formeaza OPEC
- Gazele Naturale Federatia Rusa care detine mai mult deu n sfert din rezervele mondiale,
Orientul Mijlociu pe ansamblu are aproape 30 % din gazele naturale pe plan mondial ( Iran , Irak)
- Carbuni o repartitie mai echitabila SUA detine 25% din rezervele mondiale , urmata de
Federatia Rusa si de China ( cel mai mare consummator) 40% din productia mondiala.

C. Anumite limite de ordin economic, politic si social


- Limite de ordin economic, cresterea preturilor ( petrol si gaze naturale), diminuarea
importurilor de exemplu India care a scazut importurile neavand putere financiara.
- Limite de ordin politic impunerea unor restrictii de catre marile puteri de exemplu SUA pentru
exporturile libiene de petrol sau pentru Iran, conflicte aparute in Orientul Mijlociu Irak dupa 1990.
- Limite de ordin social : pozitia unor ONG-uri si a populatiei fata de alte surse de energie:
reticenta fata de energia nuclear indeosebi dupa 1986. Impotrivirea fata de construirea de hidrocentrale
pt ca barajele aduc modificari mediului natural si antropic, Fata de instalatiile eoliene mai ales in Marea
Britanie si SUA pe motiv de degredare estetica a peisajului.
1
D. Poluarea prin arderea combustibililor fosili creste efectul de sera ( gazele cu efect de sera
CO2)
- 1990 Conferinta privind modificarile climatice unde se recomanda pastrarea emisiilor cu gaze cu
effect de sera la nivelul acestui an
- 1992 Conferinta de la Rio Agenda 21
- Aparitia unei aliante: Alianta Statelor Insulare care reuseste convocarea unei conferinte la Berlin
1995, despre schimbarile climatic.
- 1997 Kyoto protocolul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, acest angajament
este luat doar de tarile dezvoltate, deasemenea fostele tari comuniste au fost suspectate ca isi vand
drepturile de poluare.

Petrolul

1. Originea si geologia zacamintelor de petrol


2. Repartitia principalelor reverve si producatoare de petrol
3. Prelucrare
4. Transportul
5. Comertul cu petrol si produse petroliere

1. Originea si geologia zacamintelor de petrol

O roca sedimentare de origine organica formata in urma descompunerii unor cantitati mari de
materie in conditi de sedimentare si subsidenta permanente, datorita acestor conditii de formare se
poate vorbi de diferente in ceea ce priveste marimea zacamintelor, astfel:

- cu cat este mai mare este mai rentabil


- Adancimea zacamantului, cu cat este mai mica este mai rentabil
- Coeficientul de recuperare <50 %
- Calitate petrolului: petrol foarte usor cel mai bun greu > 1,2 g

Structura zacamantului : in partea inferioara se regaseste apa de zacamant care poate indica
conditiile de formare , partea mediana este prezent petrolul, partea superioara gazul de zacamant
( gazul de sonda).
Ca resursa economica intra la mijlocul secolului XIX.
1856 Romania prima tara care inregistreaza statistic o productie de petrol
1859 Titus Ville ( in Pennsylvania) exploatare de tip industrial
1857 in Romania a functionat prima instalatie de rafinare RAFOV, inginerul care a conceput aceasta
instalatie Th. Mehedinteanu.
Ulterior incepe exploatarea industriala in SUA, Canada, Rusia, Sua dominand clar productia
mondiala pana in anii ’70 ( 1973 prima criza mondiala a petrolului) 2 USS/bbl

2
A doua criza mondiala a petrolului ’78-80 declansata datorita OPEC-ului iar dupa 1990 aceste crize
s-au multiplicat s-a ajuns la 100 USD/bbl in SUA, urmeaza o dominare de catre URSS, iar dupa 1990
piata este dominate de Orientul MIjlociu.

2. Repartitia principalelor rezerve si producatoare de petrol.

Orientul Mijlociu

Arabia Saudita - prima producatoare mondiala dispune de cele mai mari zacaminte in regiunea terestra
GHAWAR (camp petrolier) cel mai mare din lume.De aici petrolul este exportat spre V pana la Marea
Rosie pana la portul YANBO dar si spre E spre portul RASAT TANNURAH . Zacaminte submarine
SAFANYAN, tara cea mai mare exportatoare lider al OPEC.

Iran – principalele zacaminte in partea terestra V tarii : MARUN , AGHA JARI , in domeniul
submarine al Golfului Persic zacamantul DARIUS

Kuweit – in reigunea teresta BURGAN ( al doilea pe plan mondial) petrol exportat in totalitate in portul
MINA AL AHMADI

Irak – zacaminte in domeniul terestru doi poli importanti in N la curzi KIRKUK si S la granita cu
Kuweit RUMAILA

Emiratele Arabe Unite – in zona submarina G Persic , ZAKUM petrol si gaze naturale

Asia

China – cu productie in crestere continua in partea de NV zacamantul YUMEN, spre partea central in
N cel mai mare zacamant DAQUING, rezerve si productie importanta in domeniul submarin Golful
BOHAI. China consuma aproape 10% din productia mondiala , este dependent de importuri din
Federatia Rusa in special.

Kazahstan – la E de Mare Caspica in Peninsula Emba zac. TENGIZ

Azerbaidjan- pana in 1930 a fost principalul furnizor pentru URSS, domianat submarine in E BAKU

Indonezia cea mai veche producatoare din Asia datorita Marii Britanii, rezerve si productie mixte
terestre si submarine din perimetrul insular : JAWA, SUMATRA, SULAWESI, KALIMANTAR , mai
exploateaza si Malaezia.

America

3
I. SUA al trei-lea producator mondial dar si cea mai mare consumatoare , de multi ani importurile
depasesc uc mult productia interna , Sua avand o politica de ocnservare a rezervelor de petrol

Ca principale localizari:

Alaska ( exploatari udpa prima criza mondiala a petrolului ) zac. Din categoria celor gigantic :
PRUDHOE BAY (N) 1300 km o conducta pt transportul spre VALDEZ, petrolul de aici nu a putut fi
exploatat mult timp din motive ecologice.

Golful Mexic ( terestru si submarin) TEXAS, LOUISIANA( de la francezi)

Regiunea centrala DIDCONTINENT : OKLAHOMA , KANSAS

Vest : CALIFORNIA. NEW MEXICO , COLORADO

II. CANADA dispune de resurse importante in ultimii ani s-au descoperit rezerve mari in Marea
BEAUFORT ( reg. submarina) Arh. Arctic problem uc exploatarea cea mai mare parte a productiei
canadiene provine inca din reg. traditionale si provinciile : ALBERTA (75%) cu PEMBINA si
REDWATER.
Alte doau provincii ale Canadei : COLUMBIA BRITANICA, SASKATCHEWANN.
 mare partea a productiei este exportata catre Sua.

III. MEXIC
Pen. YUCATAN 50% din productia Mexicului
Zona litorala a mexicului VERA CRUZ
Domeniul Submarin Golful CAMPECHE
IV. AMERICA DE SUD
1. VENEZUELA :
- NV ( terestru is submarin) LAGUNA MARACAIBO (aproape 80% din productia Venezuelei)
- ORINOCO (petrol greu)” ORINOCO HEAVYOIL” utilizat in termocentrale in loc de pacura
sub denumirea de ORIMULSION importat de Japonia, Sua, UE.
- ORIENTE
2. ARGENTINA: Tara de foc CERRO REDONDO , PATAGONIA, COMODORO si RIVADAVIA
se afla in Golful SAN JORGE.
3. BRAZILIA – 90% din productia ei provine din submarine : CAMPOS BASIN
In domeniul terestru BAHIA, AMAZONAS
4. COLUMBIA : CUSIANA, TRINIDAD

Europa

Datorita zac. Prezente in partea E


SIBERIA (V) denumit si al 3 lei BAKU :
- zac. SAMOTLOR, TIUMEN
- Volga-Ural denumit si al 2 lea BAKU : REP. TATARSTAN, BASKORTUSTAN
- (submarin) Insula SAHALIN
4
- CAUCAZ –REP CECENA

Federatia Rusa cel mai mare prducator si exportator din Europa : Norvegia si M.Britanie producti
recente apar dupa prima criza a petrolului in urma descoperirilor din M. Nordului

Datorita factorilor geologici Olanda, Germania, Danemarca, au rezerve mici

Norvegia – (S ) EKOFISK , TROLL, OSEBERG

In total productia este exportata catre UE prin conducte submarine M Britanie exploatari in E: Ins
SHETLAND, BRENT si in E Scotia: MAGNUS, DON

Productii secumdare Italia : S Siciliei , N Lombardia

Germania : M. Nordului

Romania: a fost al 2 lea producator European inainte de al 2 lea Razboi Mondial, productia maxina a
Romaniei de 14 mil t este obtinuta in 1974 cea mai mare din industria petrolului in Romania. Este
adoptate o politica de protejare a rezervelor, 11 mil t o productie constanta, in prezent 5,5 mil t iar
rezervele sigure pot sa asigure aceasta productie 15 20 de ani, ca urmare importurile depasesc cu mult
productia interna.

Africa
N LIBIA cu o productie in scadere (politici de protejare a resurselor) centru si NE :ZELTENI,
RAGUBA
ALGERIA in zona Saharei : HASSI MESAAOUD, EDJELEH ( erguri)
EGIPT – Pen SINAI , V de Nil EL ALAMEIN
Regiunea de ka Golful Guineea , resurse terestre Nigeria centru- E : IMO RIVER, submarine:
OKAN
Centru si V ANGOLA (membru OPEC) : CABINDA
SUDAN – S Podisul DARFUR

3. Prelucrarea petrolului
Aproape toata productia mondiala intra in procesul de prelucrare, amplasarea unitatilor de prelucrare
este determinate de cativa factori :
a) Apropierea de centurl de exploatare de exemplu rafinariile situate in spatiile: Volga-Ural
( PERM sau UFA), rafinarii idn Orientul Mijlociu SHIRAZ (Iran), Ploiesti
b) Unitati de prelucrare situatei n porturi sua apropierea lor: Olanda la Rotterdam, Italia la Genova,
Bari, Le Havre, Nantes, Midia Navodari
c) Amplasare la capatul sau de-a lungul unor conducte de mare capacitate :
INGOLSTADT( Germania), Koln,Krasnoiarsk ( Fed. Rusa)
5
d) Apropierea de centre de consum, marile rafinarii din Sua : NEW YORK, BALTIMORE (E),
LOS ANGELES(V)
America de Nord cea mai mare capacitate de rafinare Sua lider ca localizare reg. E orase de la Oc.
Atlantic , Reg. Golful Mexic: HUSTON, BATON ROUGE
Reg, central Sua: WICHITA
Reg. Marilor Lacuri : CHICAGO
Reg.de V : CALIFORNIA
Pt. Canada rafinariile din apropierea marilor orase : MONTREAL, VAN COUVER
Europa rafineaza foarte mult fata de productia proprie :
- Trei sferturi din aceasta se afla in reg. Volga-Ural
- Prezenta unei importante rafinarii in porturile de la M. Neagra :NOVOROSIISK

La nivelul UE Italia (porturi), Germania (conditi de rafinarii din porturi de la M. Nordului) cum ar fi
HAMBURG, WILHELMSHAVEN, Franta domina prin rafinarii in porturi, M. Britanie : MILFORD
HAVEN, SHELL HAVEN , Olanda: ROTTERNDAM.

Asia trei tari mai importante :

Japonia (in porturi): KAWASAKI, CHIBA, NABOYA;

China la M chineza care a reusit sa relizeze a treia capacitate din lume in partea de E cele mai
importante rafinarii : SHANGHAI, LUDA
Coreea de Sud: mare importator de petrol (portuar): ULSAN, PUSAN

America de Sud , Africa, Orientul MIjlociu detin capacitate de prelucrare cu mult sub nivelul productiei

Romania a detinut o capacitate de prelucrare de 32 mil t transport de-a lungul unor conducte : Pitesti

4. Transportul petrolului

Reprezinta unul din cele mai importante cursuri generate de distributia centrelor de consum si a
celor de productie deasemenea distributia unitatilor de prelucrare. Modificarile intervenite in structura
marilor exportatori si ocnsumatori, interesele geopolitice ale principalelor puteri economice si militare.
Doau modalitati principale de transport :- maritime si prin conducte ( 90%) din totalul tonajului
transportat.

Transportul maritim avantaje:

1. Capacitati mari de transport ale tancurilor petroliere 300 000 tdw ( tona deadweight) unitate de
masuna prin care se exorima capacitatea de transport, se refera la marfuri.
2. Tona registru brut – unitate care implica si tonajele proviziilor echipamentelor pe langa celalalt
tonaj.
6
3. Nu sunt necesare cheltuieli de intretinere pt caile de comunicatii

Dezavantaje:

1. Petroliere nu pot fi utilizate pentru transportul altor marfuri (VRACHIERE, CARGOURI)


2. Sunt necesare instalatii specializate pt operatiunile incarcare si descarcare
3. Pt navele de tonaj mare este necesara o adancime mare a apelor
4. Riscul poluarii apelor si a tarmurilor : sex XIX Hamburg, mijlocul sec XX Japonia (docuri
petroliere)

Novele petroliere au cea mai mare pondere in structura flotei comerciale mondiale. Candva tari mai
mici fara un nivel deosebit de dezvoltare economic, care nu au o productie de petrol detin cele mai mari
capacitate ale flotei de petroliere: LIBERIA, PANAMA, MALTA, CIPRU, VANUATU, BAHAMAS
(tari cu pavilion liber la inregistrare sau pavilion de complezenta)

Dupa nationalitatea armatorilor situatie se schimba : GRECIA, JAPONIA, SUA.

Porturi maritime specialicate in comertul cu petrol (petroliere) datorita ocnsumului in crestere a fost
necesara aparitia unor porturi petroliere specializate iar in unele cazuri realizarea unor avanporturi care
sa poate prelua tancurile de mare tonaj de exemplu: EUROPORTUL, SHELLHAVEN ( avanportul
Londrei)

Aceste porturi petroliere in unele situatii sunt artificial adica realizate pe insule artificiale adica
realizate pe insule artificial: KHARQ

O clasifiecare a porturilor petroliere :

I. Amploare sau localizare


1. Porturi situate la capetele unor conducte magistrale exempleu pe tarmul N al Africii : ARZEW,
SKIKDA (Algeria), NOVOROSIISK (M.Neagra)
2. Porturi de import de unde petrolul pleaca prin COnducte spre alte destinatii: GENOVA,
TRIESTE, CONSTANTA.
3. Porturi de consum local unde petrolul se prelucreza in porturi :ROTTERDAM, LOS ANGELES,
HAMBURG.
4. Porturi de redistributie :SINGAPORE,SANTA CRUZ DE TENERIFE
II. Alt criteriu dupa ponderea petrolului in structura traficului:
1. Porturi petroliere propriu-zise > 75% de la Golful Persic sau din N Americii de S, N Africii.
2. Porturi petroliere situate in mari complexe portuare caracteristice marilor zone de consum,
ponderea petroluilui 50-75% avanporturile :CHIBA
3. POrturi cu trafic petrolier cu pondere <50% ex: BORDEAUX, NAPOLI, LIVORNO,
CONSTANTA

Rutele petroliere pentru ele se pot distinge :


7
a) rute care pleaca din Orientul Mijlociu :RAS AT TANNURAH, YANBO, MINA AL AHMANDI,
KHARO.
Directiile principale pe care se indreapta petrolul tarmurile E ale Africii, Europa prin Canalul Suez,
spre Sua tot prin Suez.
Asia de E este principal consumatoare de petrol din Orientul MIjlociu ca : JAPONIA, CHINA,
COREEA DE SUD.
b) Regiunea Marii Caraibilor:
- Porturile Venezuelei si Columbiei prin care se exporta petrol
- Porturile din Antilele Olandeze : ARUBA , CURACAO prin care se exporta indeosebi produse
petroliere , ca destinatii protuare Sua situate la Golful Mexic: HOUSTON, BATON ROUGE sau situate
la Oc. Pacific prin Canalul Panama
- Porturiel Europei V
- Porturile Braziliei si Argentinei
c) Reigunea Golfului Guinee, Nigeria cu directiile : Sua si Europa de E
d) Regiunea Africii de n cu directia porturile Europei S

Transportul prin conducte :

In 1865 in Sua prima conductapt transportul petrolului brut, 1930 in Sua apar conductele pt produse
rafinate

Avantaje : rapiditate, riscuri de poluare mai mici

Dezavantaje: costuri de realizare

America de N detine 75% din reteaua de condute petroliere, o densitate mare pe plan mondial : MIDC ,
TEXAS, LOUISIANA, OKLAHOMA pornesc spre: CHICAGO, NEW YORK, PHILADELPHIA.

TEXAS – DALLAS spre E, NV Sua

Golful Mexic- BEAUMONT PORT ARTHUR – EST HOUSTON

ALASKA NORD SLOPE si merge in portul VALDEZ

CANADA o retea INTERPROVINCIAL din EDMONTON spre : TORONTO, VANCOUVER ->


SEATTLE

In Europa Fed. Rusa = ALMETEVSK(DRUJBA)->insemana prietenie in rusa dupaceea spre S Siberiei


la OMSK -> KRASNOIARSK -> ANGARSK

Tot de la ALMETEVSK ->BELARUS (MOZIR) iar de aici spre UCRAINA ->SLOVACIA;


POLONIA-> GERMANIA

8
Problema transportului din zona MCaspice , existent unei conducte din timpul Uniuni Sovietice
BAKU-NOVOROSISK , proiect pentru a evita de la BAKU-CEYHAN care prezinta un dezavantaj
trece prin N Turciei.

Iranul a finalizat o conducta prin care petrolul de la TENGIZ (Rusia) -> KHARQ (aproape 2000 km )

Implicarea Romaniei de la NOVOROSIISK urma sa ajunga la Constanta (dispune de cel mai mare
terminal de la M Neagra) ajunge la Serbia-> Slovenia-> Trieste.

De la NOVOROSISK in Bulgaria in portul BURGAS de aici catre Albania pana la VLORE

Europa reteaua din V:

- Din S Frantei pe langa Marillia-> LAVERA FOS-> STRASBOURG-> KARLSRUHE


- Din Italia de la GENOVA->ULM, TRIESTE-> INGUSTADT

Sistemul de ocnducte al Rinului ROTTERDAM-> KOLN

Sistemul de conducte din Orientul Mijlociu :GHAWAR->YANBO; KIRKUK->TRIPOLI (din


Liban)

Rezervele de gaze natural si principalele tari producatoare

Importanta:

Puterea caloric este cuprinsa intre 5000- 13 500 kcal/cm³ , sunt utilizate in industria energetic dar si
chimica pt obtinerea unor anumite substante acetilena, amoniac.

Avantaje :

- Usurinta in transport prin conducte

- Costurile pt exploatare si utilizarea gazului metan sunt de 8 pana la 12 ori mai mici decat pt carbuni si
petrol

- Ele pot fi si valorificate integral

Rezervele 1960 sigure erau de 186 000 mld m³. in 1980 70 mii mld m³ si 2007 177mld m³, o
acoperire a consumului pt 60 de ani cu 2000 mld/an consum.

Rezerve potenatiale 270 mii mld m ³ recuperabile, cele mai mari rezerve sigure sunt detinute de
Orientul Mijlociu 41% din totalul mondial : Iran 15%, Qatar 14%, Europa 35%, Fede.Rusa primul loc
in lume 27%, Africa si Asia 8%, America de N 4%.
9
Prin rezerve si productie I loc Fed. Rusa 2007 22% din totalul mondial productie destinata pietei
interne cat si celei externe.

Bazinul fluviului Obi cele mai mari rezerve principalul camp gazeifer URENGOI.

Zona asiatica detine 60% din rezerve dar ocntribuie doar cu 50% la productie.

In sectorul European in SV Muntilor Ural ORENBURG,camp gazeifer , o alta zona Volga-Ural


campul SARATO, litoralul M. Kara, bazinul Peciora, zacamintele de la VORKUTA.Principalele zone
consumatoare Sanct Petersburg, Moscova, zona M-tilor Ural .

In Europa principalul producator Olanda 3% din totalul mondial 2007 principalul zacamant
GRONINGER, cel de la PLACIG in M. Nordului este principalul frunizor pt Europa de V.

M.Britanie exploatarile principale din M.Nordului :LEHMAN BANK, WEST SAL WIKING.

In Norvegia principalele campuri: COD, FRIGG, EKOFISK.

Germania in Bavaria , Saxonia Inferioara

Italia cu zac. In Campia Padului, Parma, Pavia, Piacenza.

Romania 0,3% din productia mondiala.

Asia cu Iranul cu o productie de 3% din totalul mondial de gaz de sonda

Indonezia: PERLAK, PALEMBANG in insula Sumatra si insula Kalimantan :TARAKAN,TENJUNG.

China in reg. litorala a Golfului BOHAI, si aria cursului inferior HUANG HE.

Pakistan exploateaza gaz in Campia Indusului si in N in apropiere capitalei Islamabad.

Malaesia in parte continental si litorala

America de N Suai n principal productie de 21% annual din totalul mondial, ozna cea mai
productive sectorul central –S :TEXAS, LUISSIANA, la E de Mississippi pana la Rio Grande: campul
CORPUS CRISTI , TEXAS CITY , BEAUMOND,explaotari offshore din Golful Mexic.

Statul OKLAHOMA, KANSAS (TULSA, AMARINO), in reg. muntilor Stancosi :New Mexico,
San Juan, Colorado, Wyoming, California, Pod. Preeriilor, Alaska S la Kenay , West Fork, Cook Inlet,
gazelle exploatate sunt exportate prin vaste conducte .

Canada a treia producatoare mondiala principalele areale: Columbia Britanica, Alberta,


Saskatchewan circa 40% din productia realizata este exportata catre Sua.

Mexic: TAMPICO, REYNOSA, MOZA, RICA, MINATILAN.

10
America de S in Argentina productie obtinuta din perimetrele :COMORODO, RIVADAVIA,
PICO-TRUNCADO.In partea central in apropiere de Mendoza sau la N de Salta.

Venezuela desi detine rezerve importante ele sunt foarte putin exploatate, exclusive gaz de sonda
– Reg. Maracaibo, zona El Tigre

Autralia in partea central campuri in sectorul central V si in E pe teritoriul statului


QUEENSLAND sau in domeniul submarin in NV.

Africa Algeria principalul zac. HASSI R’MEL acest zac. Sunti n cea mai mare parte exportate
catre Europa V, alte campuri AIN SAKUN, BERGA.

Carbuni
Carbunele este o roca sedimentara caustobiolitica, provine din incarbonizare resturilor vegetale, un
process care se desfasoara lent si in lipsa oxigenului atmospheric la presiuni si temperature ridicate.

Compozitia chimica :

- Carbon 55-96 %
- Oxigen 25-40%
- Hidrogen 1-6%
- Azot sub 2%
- Fosfor
- Sulf
Formarea acestora a avut loc in ere geologice diferite, insa acumularile de carbuna dateaza din
permocarbonifer pana in Neozoic. Datorita puterii calorice pe care o degaja carbuni sunt folositi in
industria energetica astfel :
- Carbunii superiori dezvolta 7000 – 9000 kcal/kg
- Carbunii inferiori 2600- 5000 kcal/kg

Din carbunii superiori se obtine cocsul care este utilizat la randul lui drept combustibil in siderurgie la
topirea minereurilor sau fabricarea fontei.

Carbuni au fost clasificati in carbuni superiori (antracit si huila) si carbuni inferiori (carbine brun, lignit
si turba) tinant cont de origine, vechime, compozitie, putere caloric, umiditate sau reziduri provenite
din arderea lor.

Corpul plantelor este alcatuit aproximativ din : 50% ccarbon, 40% oxygen, 6% hidrogen, 4%
azot.Aceste plante in staidul de descompunere formeaza niste usbstante care acoperite de malul apelor
sunt supuse unor procese de descompunere de pierdere de oxigen, cu degajare de dioxid de carbon si
11
apa, procese care conduc la imbogatirea reziduala in carbon si hidrogen.La aceste transformari
participa enzimele proprii, unde bacteria anaerobe si unele ciuperci, int-run meidu umed si lipsit de aer.
Rezultatul acestor procese defineste procesul de carbonificare sau incarbonizare prin care se formeaza
un complex humic alcatuit din acizi humici, aicizi humo-lemnosi si humina.Bacteriile care initiaza
carbonificarea se alimenteaza cu celuloza ca substrat energetic.

Trei gurpe genetice de carbuni :

1. Carbuni humici (proveniti din vegetale superioare, depuse in mlastini)


2. Sapropelici combustibili (proveniti din plante inferioare acvatice ca alge, spori)
3. Liptobioliti formati din ceara si rasini

Ultimele 2 tipuri se gasesc acumulari de dimensiuni reduse.Carbuni humici intereseaza idn punct de
vedere energetic. Gradul de carbonificare deternima rangul carbunilor in utilizarea lor in
economie.Rangul este dat de raportul C/H existent in masa carbunilor.CU cat proportia C este mai mare
cu atat carbunele este mai indepartat de material prima din care a provenit.

Carbuni humici :turba, lignit, carbine brun, huila, antracit.

Turba:

- Are o structura spongioasa


- Este alcatuita din fragmente provenite din muschi, funze, ramuri, radacini de plante.
- Se acumuleaza in turbarii, mlalstini montane
- Ca varsta sunt recente :cuaternar
- Dupa locatie sunt : -paralice (provenite din vecinatate marilor, in lagune) lemnice( in
interiorul continetelor, campii, platouri mlastinoase, zona inundabila, a raurilor)
- Poate avea 40-95% apa , in stare uscata contine 40-60% carbon, 28-40% oxigen si 4-7%
hidrogen.
- Are o putere calorica redusa 900-1500 kcal/kg.

Lignitul :

- Pastreaza structura lemnoasa (se poate temrina si specia din care provine)
- Se impart in : pamantosi (formati din trunchiuri, ramuri, frunze, seminte), xiloizi (rezultati
din trunchiul arborilor si arbustilor prinsi in turbarie)
- S-au format in tertiar
- Sunt utilizati pentru incalzit si termocentrale
- Are o putere caloric redusa de 2600-4100 kcal/kg

Carune brun:

- Structura vegetala se observa numai la microscop


12
- Sunt formati din material vegetal provenit de la plante superioare
- Contin 66-79% carbon are o putere calorica 3500-5000 kcal/kg
- Se utilizeaza drept combustibil dar poate fi si cocsificat

Huila:

- Putere calorica 7000-9000 kcal/kg


- Huila si unele varietati de carbune brun servesc la prepararea cocsului siderurgic
- S-a format in Paleozoic (carbonifer, permian)
- Este fibros sua sistos, negru stralucitor dur dar sfaramicios
- Contine 69-90% carbon, 4-6% oxigen, 5% hydrogen si apa
- Are o putere calorica de 7000-9000 kcal/kg
- Se foloseste si la fabricarea gazului de iluminat si a gudroanelor.

Antracitul:

- Este format din vechi zacaminte de carbuni humici supuse unor temperature de 600 C˚ si
presiuni ridicate (carbune metamorfozat)
- Areun continut ridicat de carbon (89-96%)
- Are o putere calorica cuprinsa intre 7800-9000 kcal/kg si arde cu flacara scazuta si farqa
fum
- Cocsul obtinut este folosit in industria energetic dar si ca materie prima in industria chimica

Curiozitati:

Cu 3000 de ani in urma in China carbuni erau folositi la topirea cuprului.

Cu 250 i.Hr. sunt ucnoscute primele exploatari de huila din Grecia

Mentiuni documentare dateaza si din anul 1000 d.Hr. la Zwickaw in Germania ca se foloseau carbuni

In Sec XII sunt puse in exploatare unele zacaminte in M.Britanie.

Rezervele de carbuni:

Prima evaluare a resurselor carbonifere a fost facuta in 1913 ;a Congresul International de Geologie de
la Torino fiind appreciate la cca. 7 100 mld t repartizate astfel:

- America de Nord 68%


- Asia 17%
- Europa 10%
- Africa 3%
- Australia 2%
13
Rezervele economic exploatabile sunt putin peste 1000 mld t pot asigura consumul actual de cca. 4,5
mld t pentru 230 de ani . Rezervele de carbuni detin 90 % din totalul rezervelor de combustibili fosili.

95% din rezervele sunt repartizate in Emisfera Nordica cele mai mari rezerve apartin:

- Federatiei Ruse 241 mld t


- Sua 240 mld t
- China 114 mld t
- Australia 90 mld t
- Germania 80 mld t
- India 62 mld t
- Africa de Sud 55 mld t

Productia de carbune

Productia mondiala a crescu continuu in 1890 se extrageau 512 mld t , in 1910 s-a ajuns la 1,5 mld t , in
1950 productia a fost de 1,8 mld t , in 1985 4,4 mld t iar udpa 1990 nivelul productiei mondiale este de
circa 4,5 mld t .

In productie predomina carbuni superiori iar Germania are o productie diminanta de carbuni inferiori.

China produce 1,4 mld t , carbuni sunt principal sursa de energie a tarii (80 % ) , eploatarea se face in
cariera iar cele mai mari zacaminte :FESHUN, BENXI, TAIYUAN,DATONG.

Sua o productie de 988 mld t in 1997 , in reg. muntilor Appalachi in statele : Pennsylvania, Virginia V
si Alabama.Alta regiune pe fluviul Mississippi in statele Illinois, Indiana, Kentucky, Ohio, Iowa,
Missouri, Nebraska si in reg. muntilro Stancosi Dakota N, Colorado.

India o prdcutie de 333 mld t o productie formata din huila exploatari din : Calcutta, statele Bengalul de
V, Madhya-Pradesh, Bihar.

Germania zacamintele cele mai mari se alfa in reigunea Saxonia-Thuringiana, bazinul Lauchhammer,
carbuni inferiori in bazinele Aachen, Ville-Koln.Bazinul Ruhr este principal zona de extractive a
carbunilor superiori cu rezerve estimate la peste 20 mld t contin 10 mld t de carbuni inferiori.

Federatia Rusa cu bazinul Peciora cu carbuni superiori cel mai exstins bazin carbonifer al Europei
“Dombasul Polar” , Bazinul Moscova , Muntii Ural cu bazine importante Ekaterinburg, Kizel, Labinsk,
cel mai important bazin Kuznetk contine circa 200 de straturi.

In partea asiatica :Kansk-Acinsk, Ceremhoro-Irkutsk, Tunguska.Sunt si bazine care au o valorificare


slaba:Lena, N Siberiei Taimîr, Kolîma, Bureia, Suceana,Sahalin.

Australia zacaminte in reg. Alpilor Australiei cu bazinele Sydney, Ipswich, Newcastle, Blair Athol.

14
Polonia resurse de huila in Silezia Superioara 90% din rezerve concentrate in aceasta zona. Celelalte
rezerve in Silezia Inferioara cu bazinele Wallrzych si in Podisul Lublin, Turow si Konin-Turek.

Ucraina cu bazinul Donetk care asigura intreaga productie de carbune, bazin cu cea mai ridicata
pondere a carbunilor cocsificabili din Europa.

15