Microclimatologie

Distribuia pe vertical a temp n stratul microclimatic (0-2 m)

Prin absorbia i emisia de radiaii suprafaa active terestr se nclzete i rcete succesiv dup cum
predomina unul sau altul din cele 2 procese.
n le!tur cu acestea se nclzete sau se rcete i stratul de aer inf numit de "udof #ei!er-strat
microclimatic (0-2 m)
Psi$ometru- termometre ordinare cu morisca ce formeaz un curent de aer cu o vitez cunoscut iar
nlimea este de 2 m.
n decurs de 2% $ temp stratului microclimatic up se modific.
&ipul de radiaie ' caracteristic nopilor senine i calme i se produce ca urmare a rciri radiative a
supraf active.
&emp crete dat cu nlimea !radienii fiind ne!ative( ceea ce !enereaz inversiunea termic.
)ara tipul de radiaie se instaleaz dup ora 20 i se intensifica p*n naintea rsritului soarelui
c*nd e senin.
+arna dac solul este cu strat de zpad tipul de radiaie persista adesea i pe parcursul ntre!ii
zile.
n cadrul acestui tip se distin!e i subtipul ,a care se produce tot n nopile senine cu rcire
radiativa asupra suprafeei active dar este specific numai n dimineile cu roua abunden.
-ldura latent de evaporare face c temp s creasc la nivelul supraf active i ntre stratul de ordinul
zecilor... din apropierea acesteia.
Distribuia vertical a umezelii aerului cu distribuia n stratul microclimatic
-a i n cazul temp( transmiterea umezelii de la supraf terestr ctre aerul de deasupra i invers este
dependent de intensitatea sc$imbului turbulent. .i ntruc*t supraf active este sursa neoprita( umezeala
aerului este de re!ul cu at*t mai mare cu c*t nlimea este mai mic.
Distribuia umezelii absolute n stratul microclimatic poate fi utilizat n c*teva tipuri de profil.
&ipul ,
"eprezint repartiia sau distribuia umezelii n situaiile c*nd supraf active este foarte umed i
evaporarea cont de ap semntoare supraf acvatice. /l este caracteristic mai ales primei 0umti a
zilei c*nd solul nc nu s-a uscat.
#radienii sunt mari n partea de 0os a stratului microclimatic.
&ipul 2
Desemneaz distribuia umezelii absolute deasupra solului uscate ce conin mai mult ap.
#radienii sunt mari pe toat nlimea profilului( variaia umezelii fiind lent.
&ipul 1
/ste prezent noaptea i evideniaz valori mai mari la supraf solului urmate de o cretere p o !rosime
de c*iva cm i apoi de o scdere f lent n nlime. 2ceasta se datoreaz condensrii vaporilor care
fac ca o parte a acestora s se scur! umezeala absolut real.
&ipul %
+ndic lipsa oricror modificri vertical ale umezelii absolute (din cauza amestecului turbulent al
aerului.
Distribuia pe vertical a vitezei v*ntului n stratul microclimatic
)*ntul este micarea aerului pe orizontal. )*ntul ulfa n stratul inf modific*nd importanta at*t din p
d v al vitezei c*t i al direciei.
Prezent pe supraf activa duce la apariia forei de frecare format de concentratii dat crora viteza
v*ntului scade substanial. 2ceasta scdere este cu at*t mai mare cu c*t i nlimea obstacolelor sunt
mai mari i cu c*t suntem mai aproape de suprf terestr forta de frecare face c la niv supraf active s
se atin! calmul.
+nfluena supraf active se atenueaz substanial la ,.3-2 m nlime fapt pt care... pe platf meteo asupra
temp i umezelii se la la nlime de 2 m.
n zilele fr depuneri de rou( acest tip de distrib vericala apare dimineaa devreme i se menine p*n
seara( fiind mai clar la 0umtatea intervalului.
4ubtipul 2a repez curb de distrib vertical din zilele care succed nopilor cu depuneri de rou.
n afara celor 2 tipuri principale de distrib vertical a temp n stratul microclimatic apar dat unor
condiii sinoptice particulare i c*teva tipuri derivate pe vertic. 2cestea sunt episodice5
&ipul 1
"eperez izotermia adic tipul n care !radientul termic vertical mediu este 0( ce nseamn c temp este
aceeai pe toat !rosimea stratului microclimatioc. &ipul reprezint v*ntul puternic.
&ipul %
-onstituie de fapt o deformare ba tipului 2 (de insolaie) care se produce uneori c*nd deasupra
punctului de observaie are loc o advecie cald din re! ncon0urtoare.
/l apare obinuit n orele amiezii i se carac prin tempo ridicate la niv supraf active urmate de o
descretere p*n la 30-60 cm7 de un interval izotermic p*n l ,30-60cm i de o nou scdere cu
nlimea p*n l 2 m.
&ipul 3
"eprez distrib vertical a temp n orele nserrii c*nd supraf active i aerul n contact cu aceasta a
nceput d809 s se rceasc. -a rezultat n partea de 0os a stratului inf se instaleaz d809 distrib termic
nocturn pe c*nd n partea de sus pre:ista tipul 2 de insolaie. ;omentul trecerii de la tipul de insolaie
la cea de radiaie nocturn i invers se ncadreaz n limitele intervalelor n care soarele are nlimea
de ,0-,3 !rade deasupra orizontului.
Pt stabilirea precis a mom de trecere menionat e necesar cunoaterea momentului din zi n care
radiaia trece prin 0 al !radientului termic( fapt care permite aprecierea supraf e:acte a duratei
inversiunilor termice nocturne din stratul de aer microclimatic.
-urbele prezentate anterior sunt de fapt rezultate ale medierii datelor obinute ntr-un interval oarecare.
;icroclima ve!et ierboase
)e!etaia ierboas introduce n rel i re!imurile principalelor elem meteo.
)e!et ierboasa modific n primul r*nd cond radiaiilor care a0un! la supraf solului( influeneaz
evoluta principalelor elem meteo. /a se caract prin prezena unui strat active cu o supraf active<
,. =a niv sup al frunzelor
2. la niv solului
n perioada creterii ma:ime a circa 23-10 > din rad !lobal e reflectata iar ?3 > e absorbit. Din
totalul r*d absorbite de masa ve!etal o parte e consumat n procesul evapotranspiraiei iar o lat
parte + nclzirea supraf active i aerului.
"ezult c nclzirea solului i aerului va fi cu at*t mai slab cu c*t va fi mai mare cond de cal pt
evapotranspiraie i invers.
+nfluenta stratului activ a ve!etatiei ierboase si radiatia se intensifica atat prin reducerea ei cantitativa
cat si prin modificarile spectrale.
-ercetarile intreprinse au aratat ca un strat dens de ve!et de 30 cm lasa sa a0un!a la sol doar 20 > din
rad solara( pe cand alt strat de ?3 de cm lasa sa a0un!a la sol doar @-,0> din rad solara.
+n perioada cresterii ma:ime a circa 23-10> rad solar ape !lob e reflectata iar ?0-?3 > e absorbita.
Din totalul rad absorbite de masa ve!etala o parte e consumata in procesul evapotranspiratiei iar o alta
parte pt incalzirea supraf active.
"ezulta ca incalzirea solului si aerului va fi cu atat mai slaba cu cat va fi mai mare canalul de caldura
pentru evapotranspiratie si invers.
-and se formeaza si creste paiul(transpiratia fiind ma:ima)( lanul de !rau consuma A@ > aer cald
absorbit pt evapotransp si doar ,, > pt inclazirea solului si aerului.
-and paiul se maturizeaza consumul de evapotranspiratie se reduce la 16 >iar cel pt inclaizrea solului
si aerului creste la 6%>.
&emp aerului in lanul cultivat este mai redusa decat in cel fara ve!etatie.
+n cazul unui invelis ve!etal ce permite patrunderea rad solare pana l suprafata solului ( pot aparea
temp mai mari la suprafa solului cu c$iar ,0 !rade decat pe solul fara ve!etatie din apropierea
imediata.
Distrib verticala a temperature in stratul ve!et ierboase depinde in special de densitatea inaltime( faza
de ve!etatie.
+n cadrul lanurilor dese cu frunze late supraf activa superioara(frunzisul) este ziua mai calda iar
noaptea mai rece atat fata de aerul de deasupra cat si fata de aerul de sub ea.
Distributia verticala a temp aerului se modifica si pe parcursul cresterii si dezvoltarii plantelor. +nitial
suprafata activa superioara coincide cu cea inferioara ( de masurarea a cresterii supraf activeBBB
;a:imul termic se deplaseaza de pe supraf solului pe cea a frunzisului numai dup ace planta a atins o
anumita inlatime.
Coaptea din cauza supraf emisive mari partea superioara a lanului se raceste intens( conducand la
caldura mai mare a aerului.
;inimul termic se produce la oarecare inaltime fata de sol( sub care temp permit( fiind mai ridicata
decat pe o supraf fara ve!etatie.
/ste evident deci ca supraf activa principal coincide cu supraf superioara a frunzelor.
2stfel ea se poate situa mult mai 0os iar in cazul plantelor rare c$iar la supraf solului. )e!et ierboasa
influenteaza si umezeala aerului in sensul cresterii ei pe de o parte prin evapotranspiratie crescuta iar
pe de alta parte prin patrarea ei mai indelun!ata sub ecranul frunzisului.
Datorita acestor 2 cazuri precum si temperaturii mai reci( umezeala relative intervine si poate fi seara(
nopatea si dimineata cu ,0-,3> mai mica decat deasupra campului fara ve!etatie.
-irculatia aerului in ve!et ierboase poate fi mai slaba decat pe campul fara ve!et. 4tratul de aer de
lan!a sol nu inre! raciri ale aerului.
&opoclima padurii
+naltimea mai mare a padurii influenteaza mai mult elem meteo. -a urmare in timpul zilei supraf
solului din padure se incalzeste mai putin decat cea a corpului intern ceea ce duce si la dif de incalzire
a aerului. Diferentele ma:ime se produc in dupa amiezele zilelor de vara. +n padure ma:imele diurne la
supraf solului se produc cu o oarecare intarziere fata de campul desc$is( unde rad solara patrunde mai
usor decat in padure. &emp este mai mica cu 2 !rade decat in campul desc$is.
Pad de molid ' temp mai mici cu 1 !rade in minus vara si 1 !rade in plus iarna fata de camp.
Pad de fa! ' diferentele cele mai mari fata de camp desc$is
- 3 !rade in iulie
+n toate cele 1 tipuri de paduri( amplitudinea termica diurnal este mai redusa deact in terenurile
descoperite vara si mai aproapte de amplitudinea terenurilor descoperite iarna.
Da!ul produce vara cea mai scazuta amplitudine termica diurnal %-3 !rade in comparative cu campul
dec$is. -auza principala a scaderii temp aerului in padure in lunile semestrului cald( consta in rolul
elem 0ucat de coronamentul acestuia pt rad solara.
Dar aceasta cauza nu poate e:plica sin!ura de ce la cant e!ale de ener!ie rad solara patrund la supraf
solului( o pad de fa! intre! temp mai reduse vara decat o pad d molid.
Pt a e:plica aceste diferente trebuie sa se faca apel la cauze de ordin fiziolo!ic (transpiratia plantelor).
Denom transp plantelor se produce cu un imp consul de cald ce determ scaderea temp.
/:perimentele au aratat ca fa!ul este mai$i!rofil si transpira mai mult.
+n zilele senine de iarna dar mai ales primvara in pad de fa! se constata o crestere a temp datorata
emiterii de rad calorica .
Dupa topirea zapezii litiera 0oaca rol de izolator termic. /a se incalzeste e:cesiv sub infl rad solare
stimuland astfel inmu!urirea plantelor de primavara. +nfluenta e:ceritata de padure in reducerea
ma:imului si cresterea minimului diurn se atenueaza. 4caderea aceasta din limete de vara face ca red
temp padurii fata d temp campului sa se resimta c$iar si in mediile anuale.
-aracteristicile si amplitudinile prezentae nu sunt valabile pentru toate padurile !lobului.si nici la
celeasi paduri in toate anotimpurile intrucat factori de compozitie floristica(densitate( inaltime varsta si
faze de ve!etatie introduc modificari in re!imul termic al dif padurii) se a0un!e astefl la situatii cand
re!imul termic al padurii poate fi acelasi cu cel al campului desc$is. 2stefl de situatiise intalnesc in
padurile formate din specii :erofile care transpira ft putin.
-a urmare in timpul zilei supraf solului din padure se incalzeste mai putin decat cea a campului
desc$is ceea ce duce si la diferente d inclazire na aerului.
Diferentele ma:ime se produc in dupa amiezele zilel7or de vara. +n pad ma:imele diurne la supraf
solului se produc cu oarecare intarziere fata de campul dec$is pentru ca rad directa patrunde mai usor
in padure cand directia razelor este oblica.
=a alatitudini medii diferentele ma:ime de temp intre paduri si camp ...... ele sunt favorizate de sit
sinoptice anticiclonice cu timp senin si calm( ducand la disparitia in sit cu timp noros .