I

1- Scopul articolului lui Titu Maiorescu, este acela de a explica corect cum se folosesc neologismele,
prezentandu-si nemultumirea fata de acestea” prin doua ingradiri ale principiului de neologism”.

„Intai, neologismele de introdus trebuiesc luate din limbile romanice, iar nu din limbi care ne sunt cu
totul straine, precum ar fi cea germana sau cea maghiara”, deoarece limba romanica este limba
noastra, o limba familiara noua, din care am evoluat, nefiindu-ne greu sa intelegem si sa percepem
cuvintele din aceasta limba.

In al doilea, neologismele trebuie folosite doar atunci cand „ne lipseste cuvantul in limba de pana
acum, iar ideea trebuie neaparat sa fie introdusa”, dar mai ales oprirea introducerii acelor
neologisme din limba germana care prezinta notiuni abstracte specifice idealismului lor „eteric”, care
nu se imbina deloc cu idealismul romanesc, fiind o inteligenta realista.

2------

3. In opinia mea, rolul neologismelor este unul important, deoarece ne ajuta sa ne exprimam o idee
atunci cand nu avem un cuvant potrivit pentru aceasta, fiindu-ne greu sa explicam fara o denumire
exacta.

Sunt de acord cu folosirea neologismelor in vorbire, dar cu doua conditii, acestea fiind evidentiate si
de catre Titu Maiorescu in text, prima fiind introducerea neologismelor dintr-o limba romanica, nu
una straina, precum cea occidentala, doarece ne este mult mai usor sa percepem o limba familiara
decat una straina

In al doilea rand, trebuie folosite doar neologisme din limbile romanice, deoarece nivelurile de
gandire nu se pot egaliza intre doua popoare, unii avand o gandire abstracta, onirica, altii fiind realisti
si concreti.

II-

1-Ipostaza in care Emil Cioran considera istoria este constituita din aceleasi mecanisme dirijate ca si o
existenta oarecare.

Istoria pentru Cioran este ca „o viata care se manifesta si degenereaza, la mijloc fiind doar o
chestiune de ritm”. Omul nu ar fi trebuit sa se implice in istorie, ci mai degraba acesta ar fi trebuit sa
lase istoria sa fie naturala, oamenii implicandu-se doar cu „o existenta stationara, fara orgoliu sau
ambitie, apropiata de animalitate”.
Pentru acesta, istoria universala reprezinta o repetare de catastrofe, asteptand deznodamantul final,
acela fiind catastrofa perfecta, el considerand ca viziunea crestina asupra istoriei fiind o idee
profunda, „aproape acceptabila actualmente”.

Doua prezente a marcilor lexico gramaticale ale subiectivitatii sunt: Pronume 1 si 2 si verbe.

Din punctul meu de vedere, afirmatia lui Cioran: „Omul si-a dat ce avea mai bun intr-insul”,
reprezinta straduinta fiintei umane in fata unei probleme, incercand sa o rezolve prin

III

1-Textul de prezentare de mai sus are scop informativ si persuasiv inca din titlu, acesta prezentant o
teorie stiintifica a lui Albert Einstein pe intelesul tuturor.

Textul are in centrul atentiei “teoria relativitatii” care are un scop informativ (pentru intelesl
tuturor?) acesta fiind regasita intr-o “carte remarcabila prin simplitate si claritate”, o idee a lumii fara
concept stiintifice preconceput in care intuitia surprinde principiile fizicii, iar imaginatia se bazeaza pe
experimente mintale suggestive

Are un scop persuasive, fiind “laboratorul gandirii lui Einstein” un “laborator” exceptional care ii ajuta
atat pe fizicieni si, in acelasi timp pe cei neinitiati in acest domeniu stiintific.

2- Tema textului abordata este fizica, fiind vorba de o teorie a lui Albert Einstein, o teorie a
relativitatii pe intelesul tuturor, fizicianul incearca sa isi exprime idea fara o lume cu concept
stiintifice, doar cu o imaginative sugestiva

Legatura dintre tema textului si campul lexical dominant…

Motivele pentru care prezentatorul cartii „Teoria relativitatii pe intelesul tuturor” o recomanda
cititorului sunt urmatoarele: Cartea este una remarcabila datorita simplitatii si claritatii, fiind
marturia capacitatii lui Alber Einstein de a privi lumea, fara a folosi teoriile si ideile stiintifice,
ajungand la esenta ultima a lucrurilor, intr-un punct in care intuitia, are o tentativa de a surprinde
principiile fizicii, pe cand imaginatia construieste experimente mintale sugestive. Aceasta teorie, este
atat o marturire exceptionala pentru fizicieni, dar in acelasi timp si laboratorul gandirii lui Einstein.
IV

1-2-3-

Tema abordata in fragmentul dat este mijlocul de satisfacere a trebuintei omului si de a stii si
cunoaste tot ce se petrece in lumea aceasta prin folosirea ziarelor, fiind „fel de fel de stiri, fel de fel
de idei, fel de fel de noutati, adunate din toate partile lumii si aruncate unele peste altele”, pe care
oamenii le folosesc zi de zi la cafea, in orele de repaos si inainte de a adormi.

Punctul de vedere al autorului pentru aceasta satisfacere a trebuintei omului, este unul de ..

2-

3- In opinia mea, rolul ziarelor in lumea contemporana a scazut foarte mult din cauza avansarii si
dezvoltarii tehnologiei, ajungand sa fie nefolositoare.

In primul rand, oamenii din aceasta societate prefera latura digitala, fiind mult mai usor de gasit si
aflat informatii in momentul in care vor sa caute ceva, fata de ziarele in care sunt scrise doar lucrurile
mari ce se petrec in lume in ziua respectiva, asteptand redactarea altui ziar pentru o alta informatie

In al doilea rand, omul poate sa se informeze singur, sa perceapa si sa aleaga singur ceea ce
considera el ca este adevarat si cu care este de acord, fata de un ziar redactat de catre o companie
care poate sa redea o minciuna, pe care oamenii o pot inghiti, deoarece nu s-au informat singuri si nu
au de unde sa stie daca ceea ce este scris in ziar este adevarat sau nu.

In urma celor prezentate mai sus, sustin cu tarie ca rolul ziarelor in lumea contemporana este unul
nefolositor..

VI-

1-2-