Consumul de droguri

Drogurile practic sunt simple substanțe care și-au găsit receptori în organismul nostru, care
acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ.
Dependența este o noțiune generalizată, există persoane dependente de internet, de fast
food asta deoarece orice substanță care îți induce o stare mai mult sau mai puțin falsă de
bine iți activează un sistem de recompensare al creierului care eliberează anumite substanțe
precum dopamina sau serotonina, responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de
dependență se numește dependență psihică, dependența fizică implică sevrajul care
intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență îl intalnim în rândul
drogurilor tari (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală
sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În
sens restrâns se referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual,
acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se
transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă
sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând
imaginea asupra realității înconjurătoare.

Dependenta de droguri

Drogurile sunt substanţe psihoactive, susceptibile de a induce efecte psihice traite succesiv,
ca o intarire a desfaşurarii unei stari de dependenţa psihologica sau fizica. Drogul creează
dependenţă fizică, psihică şi tulburări grave ale activităţii mentale, percepţiei şi
comportamentului.

In literatura de specialitate, exista mai mulţi termeni care definesc uzul şi abuzul de
substanţa printre care: toxicomanie, toxicodependenţa, adicţie, drogodependenţa,
dependenţa de droguri şi farmacodependenţa.

Caracteristici psihopatologice ale toxicodependenţei

 nevoia permanenta de consum continuu sau periodic a unui drog natural sau sintetic,
cu tendinţa de a creşte doza iniţial administrata
 dependenţa fizica şi psihica
 neputinţa de a renunţa la utilizarea drogurilor
 manifestari psihopatologice si fiziologice care apar in cazul intreruperilor bruşte a
consumului de substanţe
 degradarea fizica, psihica, morala şi sociala in urma utilizǎrii indelungate a drogurilor
Cauzele si factorii de risc in dependenta de droguri

Un singur factor nu poate stabili dacă o persoana va deveni consumator sau dependent
de droguri. Riscul global de dependenţa este influenţat de influenţe biogenetice, de
matricea biologică a individului, iar aceasta poate fi chiar influenţată de gen sau etnie,
stadiul său de dezvoltare, factori psihocomportamentali (personalitate, atitudini, activităţi)
şi mediul social/cultural, forţe interpersonale (şcoală, colegi, familie).

Cei mai importanţi factori care determinǎ individul sa consume droguri sunt:

 curiozitatea, cautarea de senzaţii noi, de inedit, atracţia exercitata de o placere

interzisa, fascinaţia legata de percepţia unui potenţial pericol
 conotaţia antisociala a abuzurilor de substanţe toxice, fapt care da semnificaţia unui
refuz al valorilor sociale, al sistemului, evadarea dintr-o lume perceputǎ ca ostila
 cautarea naiva a unei forme noi de comunicare cu alţi indivizi care impartaşesc
aceleaşi idealuri
 tentativa disperata de a relua comunicarea rupta cu apropiaţii datorita principiilor
morale rigide ale acestora
 drogul poate oferi iluzia temporara a unei creşteri a performanţelor intelectuale ale
individului, sau a capacitaţii de creaţie artistica
 nevoia de afirmare narcisica prin satisfacţia produsa de efectul drogului
 compensaţia dificultaţilor unor subiecţi de a tolera frustrarile şi legat de acestea,
maturizarea lor afectiva şi sexuala deficitara
 căutarea unei stări de detaşare (a search for a « high »)
 căutarea sau repetarea efectelor iniţiale plăcute
 normă culturală în unele sub-culturi
 auto – medicaţie pentru stări de anxietate, fobii sociale, insomnii, simptomele
negative ale bolii psihice
 pentru a preveni instalarea simptomelor de sevraj

Clasificarea si tipuri de droguri

a) dupa efectul produs asupra Sistemului Nervos Central : se pot identifica produse
depresoare (opiul, morfina, heroina, barbituricile, benzodiazepinele, tranchilizantele,
hipnoticele, metaqualona, etc.); produse stimulente (cocaina, crack-ul, khat-ul,
amfetaminele, anorexigenele, etc.) şi produse peturbatoare sau halucinogene (canabis,
LSD, fencyclidina, mescalina, psilocybina etc.)
b) dupa originea produsului regasim produse naturale, produse de semi-sinteza şi
produse
de sinteza;
c) dupa regimul juridic al substanţelor sunt intalnite substanţe a caror fabricare şi
administrare sunt supuse controlului (morfina şi barbituricile) şi substanţe total interzise
(LSD, heroina, crack-ul);
d) dupa dependenţa generata sunt droguri care creeaza dependenţa psihica, droguri ce
creeaza dependenţa fizica şi droguri ce dau dependenţa mixt.
 Ce este sevrajul?

Sevrajul este un sindrom de abstinență, manifestat printr-o puternică suferință fizică

și psihică, specifică perioadei de încetare, de către persoana aflată în această stare,
a consumului de substanțe care i-au indus starea de dependență.

Sevrajul reprezintă răspunsul organismului la absența drogului cu care este obișnuit.

Natura simptomelor și intensitatea acestora depinde de drogul consumat, putându-se
materializa prin tremurături, dureri musculare și articulare, simptome specifice gripei
etc.

Simptomele dependentei si abuzului de droguri

Dependenţa de droguri se caracterizează printr-un obicei de uz de o substanţă, ce

duce la deteriorare sau distres semnificativ clinic, manifestat prin trei sau mai multe
din următoarele, survenind oricând în aceeaşi perioadă de 12 luni:

1. Toleranţă, definită prin necesitatea creşterii considerabile a cantităţilor de substanţă

pentru a ajunge la intoxicaţie sau la efectul dorit, sau diminuarea semnificativă a
efectului la uzul continuu al aceleiaşi cantităţi de substanţă
2. Abstinenţă, manifestată prin sindromul de abstinenţă caracteristic pentru substanţă
sau aceeaşi substanţă(sau una strâns înrudită) este luată pentru a uşura sau evita
simptomele de abstinenţă
3. Substanţa este luată în cantităţi mai mari sau în decursul unei perioade mai lungi
decât se intenţiona
4. Există o dorinţă persistentă sau eforturi eşuate de a înceta sau controla obiceiul
5. Foarte mult timp este pierdut în activităţi necesare obţinerii si uzului substanţei, sau
recuperării din efectele acesteia
6. Activităţile sociale, profesionale sau recreaţionale importante sunt abandonate sau
reduse din cauza uzului de substanţă
7. Uzul de substanţă este continuat în ciuda faptului că individul ştie că are o problemă
somatică sau psihologică persistentă sau intermitentă, care probabil a fost cauzată
sau excerbată de substanţă

Efectele negative ale abuzului de droguri la adolescent

Abuzul de droguri pe o perioadă lungă de timp provoacă afecțiuni pulmonare și

cardiace, accidente vasculare cerebrale, diferite tipuri de cancer, afecțiuni ale gâtului,
laringelui, pancreasului, stomacului, rinichilor, ale colului uterin, și nu în ultimul rand,
leziuni ale creierului.