Grupa Parâng

- Carpaţii Meridionali -
1. Limitele
- nord – Depresiunea colinară a Transilvaniei
- Culoarul Orăştiei
- sud – Subcarpaţii Getici
- est – Valea Oltului
- Depresiunea Loviştei
- vest – Depresiunea Haţeg
- Depresiunea Petroşani
- Valea Jiului

2. Aşezarea
- cea mai mare întindere dintre grupele de masive
- limite bine delimitate prin
- cele două culoare de vale
- ariile depresionare de la nord şi sud – prin piemonturi de eroziune şi acumulare

3. Geneza
- sfârşitul neogenului şi începutul cuaternarului – grupa, ca întreg lanţ carpatic
meridional, a fost înălţat în bloc, cu circa 1.000 m. faţă de zonele din jur
- prima parte a cuaternarului
- clima a suferit o răcire generală (pleistocen)
- crestele de peste 2.000 m. înălţime au fost acoperite cu gheţari care au sculptat
- circuri
- văi glaciare
- creste
- în postglaciar
- încălzirea climei
- gheţarii s-au topit
- începe acţiunea apelor curgătoare care au modelat prin eroziune şi acumulare
- văi, terase
 - definind înfăţişarea actuală a reliefului acestei unităţi geografice

4. Alcătuirea petrografică (litologia)

- predomină şisturile cristaline
- pe alocuri
- granite vechi
- calcare dispuse peste fundamentul cristalin
- în Depresiunea Petroşani – foarte variată
- orizonturi de cărbune
- cel mai important bazin huilifer

5. Caracterizarea reliefului
5.1. Caracterele generale
- masivitate – remarcabilă datorită
- datorită alcătuirii petrografică
- puţin fragmentată de văi
5.2. Culmile muntoase
- Parâng – 2.519 m. (vf. Parângul Mare)
- formează nucleul grupei
- în nord – vest
- pe margini fenomene carstice
- Peştera Muierii
- Peştera Şura Mare
- Peştera Tecuri
- Şureanu – 2.130 m. (vf. lui Pătru)
- între strei şi Sebeş
- la nord de munţii Parâng
- în nord – vest – Munţii Orăştiei
- Cândrel – 2.244 m.
- între sebeş şi Sadu
- la nord de munţii Parâng
- Lotru – 2.242 (vf. Ştefleşti)
- spre est
 - la Valea Lotrului
- în nord – est spre Sibiu – Mărginimea Sibiu
- Căpăţânii – 2.124 m. (vf. Ursu)
- spre est
- la Valea Lotrului
5.3. Depresiunile
- Depresiunea Haţeg – în bazinul Streiului
- în nordul Depresiunii Petroşani, peste trecătoarea Merişor
- între Munţii Retezat (sud), Şureanu (est) şi Poiana Ruscă (vest)
- Depresiunea Loviştei
- Ţara Loviştei – secolului al XIII-lea
- între Munţii Făgăraş şi Cozia
- ocupaţiile locuitorilor
- creşterea vitelor
- prelucrarea lemnului
- străbătută de Olt
- defileele Turnu Roşu şi Cozia
- Depresiunea Petroşani – depresiune intramontană
- între Munţii Parâng (est) şi Munţii Retezat – Godeanu (vest)
5.4. Defileele
- Livezeni – Bumbeşti – pe Jiu
- între Munţii Vâlcan şi Munţii Parâng
- Turnu Roşu - pe Olt
- în Depresiunea Loviştei
5.5. Suprafeţele de eroziune (platforme)
- Borăscu – 2.000 m.
- Râu Şes – 1.200 – 1.600 m.
- Gornoviţă (Predeal) – 1.000 m.
5.6. Pasurile şi trecătorile
- Cozia – 309 m.
- pe Valea Oltului
- Lainici (Surduc) – 450 m.
- între Depresiunea Petroşani şi Defileul Jiului
- Turnu Roşu – 400 m.
- pe Valea Oltului

6. Clima
- tipul de climă – climat de munte
- temperaturile medii anuale – 0º-6ºC
- precipitaţiile abundente – 800-1.200 mm./an
- vânturile puternice
- climat alpin – la marile înălţimi
- modificările locale
- sunt aduse de relief prin
- altitudine
- orientarea catenelor muntoase
- scăderi de temperatură
- creşterea cantitativă a precipitaţiilor odată cu nivelul altimetric
- prezenţa foehnului – pe versanţii nordici al Munţilor Cândrel
- masele de aer ce coboară înspre Depresiunea Făgăraşului ajung aici mai puţin
umede şi uşor încălzite
- în general, învelişul de zăpadă are o durată mare – explică
- densitatea mare a reţelei hidrografică
- debitele ridicate
- valoarea mare a scurgerii
- climat specific depresiunilor intramontane
- în Depresiunea Haţeg şi Depresiunea Petroşani
- temperatură medie anuală – în jur a 8ºC
- precipitaţiile abundente – în jur de 1.00 mm./an
- grad ridicat de umiditate şi nebulozitate
- efectele de foehnizare a maselor de aer

7. Reţeaua hidrografică
7.1. Apele curgătoare
- Cerna – drenează Depresiunea Haţeg
- afluent al Mureşului
 - lacul de alimentare industrială Cinciş (Teliuc)
- Cibinul – izvoare în Munţii Cândrel
- se scurge spre Olt
- se varsă în acesta înainte de a-şi forma defileul de la Turnu Roşu
- lacul Negovanu şi trei hidrocentrale
- Gilortul – izvoare în Munţii Parâng
- afluent al Jiului
- Jiul de Est – izvoare în Munţii Parâng
- primeşte Jieţul în dreptul localităţii Petrila
- prin unirea cu Jiul şi Jiul de Vest în cadrul Depresiunii Petroşani, formează
defileu
- Lotrul – izvoare în Munţii Parâng
- delimitează Munţii Lotrului de Munţii Căpăţânii
- confluează cu Oltul în cadrul Depresiunii Loviştei
- lacul Vidra – lac de baraj care alimentează hidrocentrala Lotru-Ciunget
- Olteţul – izvoare în Munţii Parâng
- afluent al Oltului
- Râul Mare – în Depresiunea Haţeg
- Sadu – izvoare în Munţii Cândrel
- delimitează Munţii Cândrel de Munţii Lotrului
- afluent al Cibinului
- Sebeşul – izvoare de sub vârful Ştefleşti
- printre Munţii Şureanu la vest şi Munţii Cândrel la est
- se scurge spre Mureş
- lacurile de acumulare Oaşa, Gâlceag şi Şugag
- hidrocentrale
- Streiul – izvoare în Munţii Şureanu
- drenează Depresiunea Haţeg
- aici primeşte afluenţi dinspre Munţii Retezat – Râul Mare
- configuraţia unui culoar larg cu terase
7.2. Apele stătătoare
- lacurile de acumulare - valorificarea potenţialului hidroenergetiv al râurilor
- Cinciş (Teliuc) – pe Cerna
 - Negovanu – pe Cibin
- Vidra – pe Lotru
- Oaşa, Gâlceag şi Şugag – pe Sebeş
- Salba de lacuri de pe Olt
- lacurile naturale – în circuri glaciare
- Gâlcescu
- Roşiile
- Slăveiul
7.3. Apele subterane
- pânze freatice de mică adâncime
- lipsite de continuitate
- influenţate de precipitaţii

8. Vegetaţia
- influenţe climatice prin extinderea pădurilor de răşinoase
- predomină molidul
- apoi bradul (esenţe considerate din cele mai preţioase)
- pinul
- pe alocuri zada
- la altitudini mai mici – păduri de fag în amestec cu răşinoase
- la sub 1.200 m. – etajul fagului
- la mari înălţimi – pajiştile alpine
- etajul subalpin
- tufişuri de ienupăr şi jneapăn
- arbuşti pitici – afin şi merişor
- etajul alpin
- flori viu colorate pe crestele stâncoase
- elementele specifice
- jneapănul pe suprafeţele structurale – Munţii Bucegi
- zâmbrul
- smârdanul (bujorul de munte)
- floarea – de – colţ
9. Fauna
- fauna pădurilor de răşinoase
- mamiferele de interes cinegetic
- cerbul
- râsul
- ursul
- păsările
- cocoşul – de – mesteacăn
- găinuşa – de – alun
- acvila – de – munte
- fauna făgetelor – foarte variată
- căprioara
- cerbul
- jderul
- mistreţul
- ursul brun
- veveriţa
- viezurele
- mare varietate de păsări
- cinteza
- ciocănitoarea
- mierla
- piţigoiul – de – munte
- în zona alpină
- relictă din glaciarul târziu – capra neagră
- păsările
- acvila de munte
- cinteza alpină
- zăganul (vulturul bărbos)
- fauna acvatica – cea de altitudini mari
- păstrăvul (în apele reci de munte)

10. Solurile
- strâns corelate cu
- roca
- clima
- vegetaţia
- soluri ce favorizează un climat răcoros şi umed şi existenţa pădurilor
- solurile argiloiluviale – argilovisoluri
- solurile cambiosoluri
- solurile brune
- solurile brun-acide
- la altitudini mai mari – solurile podzolice
- sărace în humus
- fertilitate redusă
- în zona alpină (climat rece, precipitaţii abundente, vegetaţie de pajişte)
- solurile spodosoluri – solurile alpine brune-acide
- solurile azonale
- lăcoviştele
- aluvionare de luncă

11. Rezervaţiile naturale

- promulgarea unor legi pentru ocrotirea naturii pentru a
- preîntâmpina dispariţia unor specii din flora şi fauna ţării
- conserva anumite elemente interesante de peisaj sau formaţiuni geologice
- rezervaţiile floristice – Parâng
- rezervaţiile de peisaj şi floră – Iezeru Şureanu
- peşterile ocrotite
- Şura Mare
- Tecuri
- Cetatea Devei
- Peştera Muierii
- rezervaţiile geologice şi paleontologice – Turnu Roşu

12. Resursele naturale

- pădurile de răşinoase sau de răşinoase în amestec cu fagul
 - valorificate pentru lemnul folosit în industria de prelucrare a lemnului
- păşunile şi fâneţele
- mare valoare nutritivă
- întreţin creşterea bovinelor şi a ovinelor
- terenurile arabile
- restrânse
- în depresiuni – valorificate în diverse culturi
- apele curgătoare
- valorificate prin construirea hidrocentralelor de pe
- Lotru – alimentate de Lacul Vidra
- Sadu – lacul Negovanu
- Sebeş – lacurile Oaşa, Gâlceag, Şugag
- Cerna Mureşului – lacul Cinciş (Teliuc)
- Olt – în funcţiune sau în construcţie
- apele termale (clorurate) - Călan
- resursele subsolului
- exploatările de huilă
- din bazinul carbonifer Petroşani
- se obţine huila cocsificată şi energetică
- exploatările de la
- Aninoasa
- Bărbăteni
- Câmpu lui Neag
- Dâlja
- Livezeni
- Lonea
- Lupeni
- Paroşeni
- Petroşani
- Pietrila
- Uricani
- Vulcan
- cele mai bune huile pentru cocs se extrag din partea de vest a bazinului
 - Lupeni
- Uricani
- Vulcan
- bazinul Petroşani aprovizionează
- cocseria de la Hunedoara
- cocseria de la Reşiţa
- semicocseria de la Călan
- instalaţii de sortare şi spălare a cărbunilor sunt la
- Coroieşti
- Lupeni
- Petrila
- cărbunele sfârrâmicios serveşte
- pentru centrala termoelectrică de la Paroşeni
- la brichetare
- minereuri de cupru - Deva
- exploatări de feldspat, talc şi mică – pe valea Lotrului
- rocile de construcţie
- marmura – culoare albă şi gălbuie
- Alun (Depresiunea Haţeg)
- Porumbacu (judeţul Sibiu)
- andezitele - Deva
- nisipuri şi pietrişuri
- din albiile râurilor
- utilizate la terasamente ca balast

13. Populaţia
- etape de populare a zonei
- extremitatea nord-vestică a Munţilor Şureanu (Munţii Orăştiei) – urmele unor
străvechi aşezări şi cetăţi dacice
- Blidaru
- Costeşti
- Grădiştea de Munte – pe vechea vatră a Sarmizegetuzei dacice
- Piatra Roşie
- sporul natural
- până la 1.000 – 1.200 m înălţime – aşezări permanente
- mai sus – aşezări sezoniere pentru
- fân
- păstorit
- exploatare forestieră
- zonă pajiştilor alpine – numărul cabanelor au crescut
- în decursul timpului – curenţi de
- materii prime
- produse industriale
- fluxuri de forţă de muncă
- deci popularea s-a intensificat, în urma
- construcţiilor hidrotehnice
- extinderii reţelei de drumuri – urmează vechile căile de transhumanţă sau
forestiere
- densitatea populaţiei
- sub 25 locuitori/km2
- 50 – 74 locuitori/km2
- chiar 100 – 150 locuitori/km2
- Depresiunea Petroşani – de-a lungul văii Jiului
- Depresiunea Haţeg
- Depresiunea Loviştei
- mobilitatea populaţiei
- deplasările definitive – strămutarea domiciliului întregii familii
- deplasările temporale pentru lucru – revenirea celor plecaţi
- structura populaţiei pe vârstă
- corespunde mediei pe ţară
- uşoare predominare a populaţiei tinere

14. Aşezările omeneşti

14.1. Aşezările rurale
- la început, aşezările apăreau
- pe rama nordică – în zonele de margine ale munţilor
 - satele mărgimirii Mărgineni
- satele mărgimirii Jieni
- pe rama sudică – Novaci (aici oraş)
- încep a se extinde la munte în urma
- defrişărilor – aşezări forestiere
- activităţii pastorale – stâne, sălaşe şi centre de prelucrare a lânii
- după modul de distribuire a gospodăriilor în teritoriu
- satul risipit sau împrăştiat
- gospodării despărţite prin fâneţe şi păşuni
- satul linear (de tipul subsidiar) – cu concentrare pe văi
- satul compact – în depresiuni
- după numărul de locuitori
- sate mijlocii – 500 – 1.500 locuitori
- sate mari – 1.500 – 4.000 locuitori
14.2. Aşezările urbane
- oraşe de 50.000 – 100.000 locuitori
- Deva – în defileul Mureşului
- în jur de 82.000 locuitori
- funcţie industrială
- industria energiei electrice – termocentrala Mintia
- industria extractivă – cupru, andezite
- industria materialelor de construcţii – ceramică fină
- funcţie turistică – Cetatea Devei
- Hunedoara – în Depresiunea Haţeg
- peste 81.000 locuitori
- funcţie industrială
- industria siderurgică – combinat siderurgic cu furnale, oţelării şi laminoare
- fabrica de aglomerare a minereurilor
- industria încălţămintei
- funcţie turistică
- la încrucişare de căi de comunicaţii
- Petroşani – în Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Vest
- funcţie industrială
 - industria carboniferă
- industria construcţiilor de maşini – utilaj minier
- oraşe de 25.000 – 50.000 locuitori
- Lupeni – în Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Vest
- funcţie industrială
- industria carboniferă
- industria celulozei – fibre artificiale
- Orăştie – în culoarul Orăştiei
- funcţie industrială
- industria chimică – prelucrarea materialelor plastice
- industria lemnului – cherestea de fag
- industria cojocăriei
- Petrila – în Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Est
- funcţie industrială – industria carboniferă
- Sebeş – în culoarul Orăştiei
- funcţie industrială
- industria lemnului
- industria tăbăcăriei şi marochinăriei
- Vulcan – în Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Vest
- funcţie industrială – industria carboniferă
- oraşe sub 25.000 locuitori
- Aninoasa – în Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Vest
- funcţie industrială – industria carboniferă
- Brezoi – în Depresiunea Loviştei, la confluenţa Lotrului cu Oltul
- vechi târg şi loc de repaos
- funcţie industrială
- industria lemnului – cherestea de răşinoase
- Călan – în Depresiunea Haţeg, pe Strei
- funcţie industrială
- industria siderurgică
- industria chimică – ape clorurate
- funcţie turistică – staţiune balneoclimaterică
- Haţeg – în Depresiunea Haţeg, pe Râul Mare
 - funcţie industrială – industria conservelor de fructe
- funcţie turistică – rezervaţie naturală de zimbri
- Novaci – pe rama sudică a Munţilor Parâng
- Simeria – în culoarul Mureşului
- atestat în secolului al XIX-lea
- funcţie de transport – nod feroviar
- funcţie turistică – parcul dendrologic
- Uricani – în Depresiunea Petroşani, pe Jiul de Vest
- funcţie industrială – industria carboniferă

15. Economia
15.1. Industria prelucrătoare
- în circuitul economic al ţării prin economia sa
- pastorală – creşterea ovinelor este o îndeletnicire tradiţională
- forestieră – în Munţii Cândrelului
- păşuni şi fâneţe – în extremitatea nord-estică
- extinderea foarte mare ca urmare a defrişărilor masive
- hidroenergetică – hidrocentrale pe
- Lotru – Ciunget şi Mălaia
- Sadu – Sadu I, II şi V
- Sebeş – Petreşti
- Olt – Turnu şi altele în construcţie
- industria energiei electrice – termocentrale la Paroşeni (în Depresiunea
petroşani), Hunedoara, Călan şi Mintia-Deva
- siderurgia
- bine reprezentată în Hunedoara – combinat siderurgic în cadrul căruia sunt în
funcţiune
- furnale
- oţelării
- laminoare
- o fabrică de aglomerare a minereurilor
 - o staţie de granulare a zgurii de furnal
- o uzină cocsochimică
- o termocentrală
- combinatul este aprovizionat cu minereu de fier
- din minele Ghelari şi Teliuc din Munţii Poiana Ruscă
- parţial din import
- Călan – alt centru siderurgic
- cu furnale
- produce fontă de turnătorie de bună calitate
- uzină de semicocs – utilizează huila din estul Depresiunii Petroşani, slab
cocsificabilă
- industria construcţiilor de maşini
- maşini-unele şi scule – Cugir
- utilaj minier – Petroşani
- industria chimică
- Orăştie – prelucrarea materialelor plastice
- fabricarea de talpă şi încălţăminte de cauciuc
- înlocuitori ai pielii
- Lupeni – fibre şi fire artificiale
- industria de prelucrare a lemnului
- producerea de cherestea de fag şi alte foioase – Orăştie
- industria cherestelei de răşinoase – Brezoi
- combinatul de prelucrare complexă a lemnului – Sebeş cu
- PAL
- placaje
- furnire
- industria materialelor de construcţii – ceramica fină de la Deva
- industria bunurilor de consum
- industria uşoară
- mătase artificială – Lupeni
- întreprindere de încălţăminte – Hunedoara
- tăbăcării şi marochinărie – Sebeş
- cojocărie – Orăştie
 - industria alimentară
- conserve de fructe - Haţeg
- industria mică şi artizanală
- ţesăturile populare
- cusăturile naturale
- covoarele
- împletiturile
15.2. Agricultura
- în raport cu specificul condiţiilor naturale
- relieful accidentat
- clima rece şi umedă
- terenurile arabile reduse
- pânza freatică aproape de suprafaţă
- solurile cu fertilitate redusă
- extinse fâneţe
- păşunile naturale
- creşterea animalelor – activitate tradiţională
- cu deosebire a ovinelor
- favorizată de fondul pastoral bogat în păşuni şi fâneţe
- diferenţiate pe etaje de altitudine
- păşuni alpine – la mari înălţimi – 1.600 – 1.800 m.
- pajişti de munte – altitudini mai joase
- de-a lungul timpului, axe de transhumanţă
- în prezent – şi vaci de lapte
- extindere de teritoriul şi în zona muntoasă
- ovine – rasa ţurcană
- porcinele şi păsările – mai restrâns
- cultura plantelor – se practică în culoarele văilor
- culturile diversificate
- cartoful
- orzul
- ovăzul
- porumbul
 - secara
- Depresiunea Haţeg – importantă zonă pomicolă
- mărul – în proporţie mare
- depăşit de prun
- centrul pomicol Haţeg – 100 – 250 hectare livezi
15.3. Transporturile
- linia ferată electrificată – pe Valea Jiului
- vine de la Simeria prin Haţeg, Petroşani spre Târgu Jiu
- leagă bazinul huilifer Petroşani de sudul ţării
- pe judeţele Braşov şi Dâmboviţă
- altă linie pe Valea Oltului
- trece prin Brezoi
- reţeaua de drumuri
- prin Valea Oltului – drumul naţionale de importanţă europeană E 81, ramificaţie
a drumului E 60
- de la Hamburg
- prin Oradea
- până la Constanţă
- drumul E 79 – pe căile Jiului şi Streiului
- prin Târgu Jiu şi Haţeg
- se desprinde o ramificaţie de la Petroşani până la Uricani
- astfel asigură legătura între centrele huilifere din depresiunea Petroşani
- şoseaua “Transalpina” – prin masivul Parâng
- transporturile speciale
15.4. Turismul
- cetăţile dacice din Munţii Şureanu
- numeroase elemente etnografice legate de vechile îndeletniciri ale locuitorilor
- peisajul alpestru
- crestele
- strungile
- circurile
- lacurile glaciare
- dotările turistice de la
 - Păltiniş
- Oaşa
- cabanele – elemente de mare atracţie turistică
- în Depresiunea Haţeg
- vestigiile cetăţilor dacice şi
- vestigiile vechii capitale Sarmizegetuza Regia
- rezervaţia de zimbri de la Haţeg
- obiectivele social-culturale
- la Hunedoara – Castelul Huniazilor