Aerul este un amestec de gaze care formeaza straturile inferioare

ale atmosferei. Atmosfera este o masa gazoasa invizibila,incat cu

greu ne putem da seama de existenta sa, doar daca am fi la inaltimi
din ce in ce mai mari am constata ce neplacuta este lipsa
aerului.Atmosfera se caracterizeaza prin faptul ca majoritatea
atomilor se gasesc in stare gazoasa.Principalele componente se afla
in stare libera si intr-un schimb intens cu atomii hidrosferei.In
compozitia aerului pe langa aceste gaze se mai afla:compusi ai
acestor gaze,reziduuri industriale, praf,microorganisme.
Dintre toate componentele atmosferei, oxigenul si azotul sunt
singurele elemente gazoase care se gasesc in toate straturile
acesteia.In partea inferioara a atmosferei, aceste gaze se gasesc in
stare moleculara.In partea superioara, aceste gaze se gasesc in
stare atomica. In compozitia chimica a aerului, se remarca doua
categorii de elemente: unele care se afla in mod constant si altele
care se gasesc numai in mod accidental. Elementele constante ale
aerului, oxigen (20,95%), bioxid de carbon (0,03%), si azot
(78,09%), se gasesc in proportii aproape fixe, pe cand ozonul (1-2
mg la 100 m3), vaporii de apa, gazele rare (heliu, argon, neon,
xenon etc.), amoniacul, oxidul de carbon (1-15 mg la m3) se gasesc
in proportii variabile.
La acestea se adauga fumul si particulele fine de praf, care au
efecte iritative, traumatice ale mucoasei tractului respirator, putand
oficia in acelasi timp rolul de vehiculant al diversilor germeni
patogeni. Omul poate supravietui cateva saptamani fara hrana,
cateva zile fara apa, insa numai cateva minute fara aer.
OXIGENUL
Este elementul care determina in mare masura proprietatile fizice si
chimice ale aerului.Se gaseste in stare libera sub forma
moleculara,O2.Reprezinta 20,93%volumetric si 23% din masa.Are o
foarte mare importanta biologica deoarece este raspunzator de
procesele fundamentale care au loc la nivelul regnului animal si
vegetal
Este un constituent important al materiei din organismele
vii,indispensabil respiratiei vegetale si animale
Oxigenul mentine reactiile de oxidare care sunt principalele surse

de energie in procesele vitale:

Animalele aerobe consuma oxigen pentru oxidarea diferitelor din
organism, in urma acestor reactii rezultand bioxid de carbon si apa
Energia eliberata in procesul respiratiei produce caldura si alte
forme de energie animala
La animalele superioare, oxigenul inspirat prin plamani patrunde in
sange, unde cu hemoglobiona, formeaza oxihemoglobina.In cursul
circulatiei sanguine, oxihemoglobina ajunge in vasele capilare ale
organismului, unde disociaza cu hemoglobina si
oxigenul.Hemoglobina reintra prin vene in plamani,iar oxigenul
difuzeaza prin peretii capilari ai tesuturilor.In tesuturi au loc procese
de ardere lenta necesare organismului, din acest proces rezultand
dioxidul de carbon, ce este expirat prin plamani.
Aerul este esential pentru viata. Cinci minute fara aer provoaca
leziuni ireversibile la nivelul celulelor nervoase, cu consecinte grave
asupra sanatatii, amenintand viata. De ce aerul este atat de
important ? Pentru ca el contine oxigen. Cand inspiram aerul in
plamani, oxigenul este transferat in globulele rosii ale sangelui, care
il vor duce mai departe la toate celulele organismului. La nivelul
acestora, au loc reactii chimice vitale. In urma lor, rezulta bioxid de
carbon, pe care tot globulele rosii il transporta la plamani, care-l vor
da afara din corp prin expiratie, caci este un produs rezidual. Zilnic,
prin plamanii nostri trec 10.000 de litri de aer. Aerul contine, pe
langa oxigen si hidrogen, azot si, uneori, elemente nocive datorita
poluarii atmosferei pamantului nostru. Aerul, care patrunde pe caile
respiratorii (nas, gura, trahee, bronhii, bronhiole), este filtrat,
umezit si incalzit la temperatura corpului.
La procesul de respiratie compozitia chimica a aerului si cantitatea
de vapori de apa se modifica,aerul expirat fiind practic saturat.
Compozitia chimica a aerului in procesul respiratiei:
Azot - inspirat - 78.08; expirat 78.26
Oxigen - inspirat 20.94; expirat 16-17
Bioxid de carbon inspirat 0.03-0.04; expirat 3-4
In final, el ajunge in cele mai mici camarute ale plamanilor, numite
alveole, care sunt tapetate cu o retea de vase de sange foarte mici,

numite capilare. La nivelul acestor capilare se realizeaza schimbul

de gaze - oxigen si bioxid de carbon. Acest schimb se realizeaza
rapid; in aproximaiv un minut, tot sangele trece prin plamani. Aerul
contine si praf. Nasul poate filtra acest praf, de aceea este bine sa
respiram pe nas si sa-l ferim de infectii. Este foarte importanta
calitatea aerului pe care-l respiram.
Cel mai bun aer se afla in apropierea zonelor verzi, a padurilor,
langa mari si oceane. Acest aer contine din abundenta oxigen si ioni
negativi. Oxigenul se poate obtine numai prin respiratie. Este bine
sa ne ajutam respiratia intr-o postura (pozitia corpului) corecta:
umerii pe spate, pieptul in fata, spatele drept; prin imbracaminte
lejera, prin respiratie diafragmatica (sa punem la lucru diafragma,
muschiul abdominal in respiratie) si cat mai multa miscare fizica.
Dusmanul modern cel mai aprig al aerului din incaperi este fumul
de tutun. Este periculos atat fumatul activ, cat si contaminarea
celor nefumatori din jurul nostru. Ozonul, gaz albastrui cu miros
intepator, exercita influente benefice asupra organismului omenesc.
Concentratia acestui gaz in atmosfera variaza cu altitudinea, in
zonele muntoase gasindu-se mari cantitati de ozon, in comparatie
cu zonele de ses. Concentratia maxima a ozonului se afla la
aproximativ 30-35 km, unde alcatuieste ozonosfera, un adevarat
filtru protector al pamantului.
Aerul bogat in ozon, din zona muntoasa, exercita un efect stimulant
asupra organismului, crescandu-i rezistenta la frig si la actiunea
substantelor toxice, si avand efecte oxidative si bactericide,
argumente ce pledeaza pentru cura de aer din zona alpina in
tratarea diverselor afectiuni ale aparatului respirator, cardiovascular si nervos. In natura, aerul se ionizeaza sub actiunea
radiatiilor cosmice, a radioactivitatii din sol, a descarcarilor electrice
din atmosfera, sub influenta carora moleculele diferitelor substante
din aer devin ioni negativi sau pozitivi.
Efectul benefic al ionilor negativi asupra organismului rezida in
facilitarea procesului de hematoza la nivelul membranei alveolocapilare, in influenta favorabila exercitata asupra metabolismului
celulei nervoase facilitand somnul si relaxarea, contribuind astfel la

recuperarea si consolidarea sanatatii fizice si psihice. In contextul

civilizatiei moderne de astazi, omul petrece mai mult de jumatate
din viata in spatii inchise, iar mijloacele si caile de acces ale aerului
spre aceste spatii altereaza mult din proprietatile terapeutice ale
aerului proaspat.
In contextul vietii trepidante, goniti de criza de timp, uitam ca
pentru a ne pastra o sanatate viguroasa nu este suficient doar sa
respiram, ci este necesar sa afectam 10-15 minute de cateva ori pe
zi unei gimnastice respiratorii sistematice, ampla, profunda, intr-un
mediu cat mai putin poluat. Cura de aer se poate practica fie in
repaus, stand intr-un mediu natural, respirand profund, fie
efectuand complexe de exercitii fizice simple destinate atat tonifierii
musculare implicate in respiratie, cat si a musculaturii corpului in
general.