4.

Comerțul
• import: piese auto, autoturisme, telefoane mobile, medicamente, alimente, petrol, bauxită, cărbuni etc.
• export: piese auto (cabluri, scaune auto, anvelope etc.), autoturisme (Dacia-Renault, Ford), tractoare, ar-
mament, frigidere, mobilă, grâu (cel mai mare exportator din UE în 2019), software, gaze naturale etc.
• principalul partener comercial atât la export, cât și la import este Germania, cu cca 22%

5. Turismul
• Carpații (Poiana Brașov, Valea Prahovei, peșteri, lacuri etc.), litoralul Mării Negre (,,Riviera română"), cu
Mamaia, Costinești, Techirghiol etc., Delta Dunării, București (cu Palatul Parlamentului, a doua clădire
ca mărime din lume), Sighișoara, castele, mănăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din
Maramureș, cetățile țărănești fortificate din Transilvania, Porțile de Fier, case memoriale, muzee, cule,
festivaluri, cetăți dacice și daco-romane, monumente de artă, arhitectură populară, Transfăgărășanul etc.
4. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ȘI PEISAJELE
• mediul înconjurător cuprinde elemente naturale (relief, climă, râuri, lacuri, vegetație, faună și soluri) și
elemente antropice (așezări omenești, terenuri agricole, activități industriale, sisteme de transport);
• activități ale omului asupra mediului înconjurător: defrișări, pășunat excesiv, exploatarea resurselor de
subsol, activități rezultate în urma dezvoltării agriculturii, industriei, transporturilor, turismului;
• domenii ale degradării mediului înconjurător: poluarea aerului, a apelor, a solului, poluarea sonoră, po
luarea radioactivă, defrișarea suprafețelor forestiere, eroziunea terenurilor, degradarea peisajului;
• degradarea terenurilor în Subcarpați și în Depresiunea Colinară a Transilvaniei este cauzată de: defri
șarea pădurilor, folosirea intensivă și necorespunzătoare a terenurilor;
• terenurile degradate și neproductive (pag. 212, nr. 24) cuprind terenurile lipsite de vegetație; se
întâlnesc atât în regiunile joase, cât mai ales în regiunile înalte, reprezentate de nisipuri mobile ne-
fixate de vegetație, de săruri cu crustă, mocirle și smârcuri fără vegetație, alunecări active de teren,
râpe, ravene, torenți, procese de versant (eroziune, prăbușiri, rostogoliri, etc.), în urma tăierilor ilegale
de păduri (defrișări), plus terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive, îngrămădiri de bolovani și
pietrișuri care nu sunt acoperite de vegetație, halde de steril, rezultate în urma unei activități indus-
triale/miniere;
• funcțiile ecologice ale fondului forestier: antierozională, antipoluantă, climatică și estetică.

60