UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS din GALAȚI

Departamentul de Formare Continuă și Transfer Tehnologic

Program de conversie profesională ,,Educație Tehnologică”
DISCIPLINA:SURSE DE POLUARE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
Conf.dr.ing.Camelia Mariana Bălănică Dragomir

POLUAREA SOLULUI

CURSANT: BABA-DIȚA
MIHAELA
Solul este spațiul de viață pentru numeroase
viețuitoare, dar și baza de construcție pentru
așezările umane, drumuri,etc.
Pe planeta noastră, uscatul ocupa ~38% din suprafața totală, cu următoarea repartiție:
-teren agricol: ~30%
-pădure: 30%
-deșert: 36%
-alte tipuri de terenuri (stânci etc): 4%
Solul poate fi poluat :
-direct prin deversări de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrășăminte și
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect prin depunerea agenților poluați ejectați inițial în atmosferă, apa ploilor
contaminate cu agenți poluanți "spălați" din atmosfera contaminată, transportul agenților
poluanți de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
 Surse de deteriorare a solului
Pesticidele sunt substanțe chimice utilizate pentru combaterea speciilor considerate
daunătoare economiei și/sau sănătății omului. Odată cu distrugerea dăunătoarelor sunt
distruse și alte viețuitoare, deoarece pesticidele nu au proprietăți selective.
Pesticidele cu toxicitate mare sunt :
Hidrocarburi clorurate
- DDT (diclor diferit – tricloretan)
- aldrinul
- dieldrinul
- lindanul
- toxafenul
Ierbicide
- Nabam
- Fenoprop
 Poluarea cu petrol
Hidrocarburile care apar in diferite medii de viață pot avea două provenientțe:
- activități umane acestea sunt precum ardere de combustibili , folosirea lemnului ,
prelucrarea petrolului
- procese naturale ieșiri de petrol , emanații de gaze naturale
Toxicitatea petrolului și a produselor petroliere se împarte în două categorii :
-imediată
-pe termen lung
 Poluarea cu îngrășăminte
• Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legată de utilizarea ingrășămintelor, în special a
celor cu potasiu, azot, fosfor .
• Efectul poluant derivă din două elemente :
-contin multe impurități toxice
-sunt folosite în cantități excesive
• Efectul poluant cel mai intens îl determină utilizarea în exces a azotaților .
 Poluarea cu metale grele
• Mercurul (Hg) – fiind lichid, e singurul metal ce se găsește ăn toate cele trei medii de viață.
Sursele de mercur sunt naturale, mercurul fiind folosit în industria chimică, în fabricarea
vopselelor, a hârtiei, a unor pesticide și fungicide, a unor produse farmaceutice.
• Sursa de poluare cu mercur o reprezintă combustibilii fosili care se ard anual și
prelucrarea minereului numit cinobru .
 Monitorizarea calității solurilor
Are trei niveluri de intensitate a investigațiilor
• Nivelul I - efectueaza circa 960 de profile de sol cu coordonate bine stabilite ( 720 amplasate
pe terenuri agricole și 210 în soluri forestiere ).
• Nivelul II - constă în investigații mai detaliate în zonele în care s-au constatat concentrații
sporite de poluanți.
• Nivelul III - se mărește numărul punctelor de colectare în zonele afectate pentru a elabora
recomandări în scopul combaterii proceselor de poluare .
Pentru nivelul I de investigare, probele de sol colectate pe orizonturi genetice sunt supuse
tipurilor de analiză:
• Fizice:
- granulometrie
- conținut de apă
- densitate aparentă
• Chimice:
- PH
- azot total
- fosfor mobil
-potasiu mobil
• Biologice:
- număr de bacterii
- indice de colonizare
Pentru nivelurile II și III se detaliază indicatori specifici
• Sistemul național de monitorizare a solurilor agricole cuprinde subsisteme de supraveghere
pentru :
- starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen, conținutul de fosfor și potasiu și
indicele de azot pentru întreaga suprafață a țării
- stabilirea evoluției proceselor de înmlăștinire și sărăturare în marile sisteme de desecare și
irigații
- poluarea cu nitrați a solurilor și apelor freatice în zonele cu soluri nisipoase .
 Alunecările de teren
Se datorează defrișărilor, excavațiilor, ploilor abundente
Acestea pot produce schimbări ale cursurilor apelor, aduc la suprafață roci nefertile.
 Eroziunea solului
Se datorează vântului și apei
Se produce atunci când vegetația este redusă
Materialul erodat este transportat la distanță de vânt și apă, care îl depun pe alte soluri sau
pe ape. Astfel este afectată vegetația pe solul unde s-a produs și colmateză apele inundații.
Ea este înlesnită de lucrări agricole necorespunzătoare, tratamente cu pesticide, fertilizanți,
ploi acide, defrișări, suprapășunat.
 MĂSURI DE COMBATERE A POLUĂRII SOLULUI

-Reîmpădurirea este esențială pentru combaterea eroziunii solului și a alunecărilor de teren;

-Controlul poluării industriale și a substanțelor chimice utilizate în procesele industriale;
-Amenajarea a cât mai multe coșuri de gunoi;
-Colectarea rezidurilor menajere în recipiente speciale pe sortimente și reciclarea acestora;
-Modernizarea gropilor de gunoi;
-Folosirea judicioasă a îngrășămintelor, pesticidelor, precum și a metodelor agrotehnice care
sporesc fertilitatea solurilor.