 Singura regiune europeana care corespunde in

totalitate cu o tara (Italia);

 Exista mai multe categorii de factori care au

condus la individualizarea acestei regiuni:
pozitia geografica;
forma uscatului;
vechimea popularii si tipurile de peisaje create;
apartenenta (economica si politica) la UE.
 Particularitati fizico-geografice
Relieful
 Muntii Apenini : «coloana vertebrala» a Italiei;
 S-au ridicat in timpul cutarilor alpine dar includ si structuri mai vechi, hercinice;
 Se impart in:
○ Apeninii Nordici – culmile constituite in principal din roci sedimentare
intens cutate de tip fliş (gresii, argile, calcare - Carrara) scad in altitudine
spre Campia Padului (spre N si NE); crestele mai inalte au fost afectate de
catre glaciatiunea cuaternara (ghetari de circ si de vale) care au lasat in
urma peste 75 lacuri glaciare
○ Apeninii Centrali – au altitudinea maxima in culmea Gran Sasso d’Italia
2914 m; Culmea Centrala (Abruzzi) este constituita in principal din calcare si
dolomite, cu numeroase forme ale reliefului carstic; miscarile tectonice
puternice pe verticala au dus la formarea unor culmi si depresiuni tectono-
carstice;
○ Apeninii Sudici – foarte complecsi din punct de vedere tectonic, structural,
petrografic si morfologic (culmi constituite din blocuri din granite hercinice,
gresii, calcare, depresiuni tectonice, defilee; masive vulcanice);

 Preapeninii Toscanei, Romei, Colinele Napolitane;

 Campiile Padului, Toscanei, Latium, Campaniei (Flegreene);

 Sicilia
 Are o structura cutata alpina (prelungirile Apeninilor sub forma unor
culmi muntoase orientate preponderent est-vest);
 In partea sudica si estica a insulei sunt platouri si campii litorale (Campia
Cataniei);
 In regiunea muntoasa din partea NE a insulei este prezent masivul Etna
(3345 m), un stratovulcan activ cu numeroase conuri adventive; solurile
vulcanice (andosoluri) din apropierea masivului au favorizat agricultura
din regiune.

Sardinia
 Insula constituita in partea centrala din granite intens fracturate tectonic
si din roci sedimentare (calcare, marne argile) spre litoral
 Are un relief muntos, in blocuri, cu altitudini mai mari in partea NE a
insulei (vf. Gennargentu, 1834 m);
 In partea sudica si sud-vestica a insulei, Campia Campidano
fragmenteaza relieful montan de masive-blocuri;
 Climatul

tipic mediteranean, cu veri calduroase (t.m. iulie = 23…

24°C) si ierni blande (t.m. ianuarie = 1,5°C la Milano si
+10°C la Siracuza);

in general, litoralul tirenian este mai cald decat litoralui

adriatic;

majoritatea precipitatiilor cad iarna, vara inregistrandu-se

un deficit de precipitatii; in partea sudica (Peninsula
Calabrica) se inregistreaza precipitatii mai putine (in jur de
700 mm/an) fata de partea nordica a regiunii (intre 2000…
3000 mm/an in regiunile montane);

 favorabil pentru desfasurarea activitatilor umane pe

durata intregului an;
 Reteaua hidrografica

 Raurile sunt mai bine dezvoltate in partea nordica, unele

dintre ele care traverseaza Campia Padului isi au izvoarele in
ghetarii din Alpi;

 Majoritatea raurilor prezinta regimuri sezoniere evidente

(debite mari in sezonul rece si ploios, debite scazute vara);

Dintre lacuri, cele mai numeroase sunt glaciare (in Apeninii

Nordici), dar si vulcanice (Bolsena, Albano) sau carstice (in
Apeninii Sudici);

 Pe litoralul adriatic sunt prezente lagune maritime (Venetia),

mlastini (in golful Trieste), delte (delta Padului) dune de nisip
(la S de delta) sau relief carstic (litoralul Istriei);
 Vegetatia si fauna
 Speciile de arbori si arbusti mediteraneeni (stejar termofil, stejar
cârmâz, stejar de pluta, pin umbrela, maslin salbatic, smochin
salbatic, migdal amar, citrice, mirt, leandru, etc.) formeaza paduri
dispuse pana la 400-500 m altitudine in nordul regiunii si 700-1000
m altitudine in sudul acesteia;
 Peste aceste altitudini sunt prezente padurile de foioase (stejar,
castan, nuc negru, carpen, fag);
 Spre limita superioara a padurilor sunt paduri de conifere urmate
la peste 2000 m altitudine de etajele subalpin (cu arbusti) si alpin
(cu pajisti din graminee si numeroase plante endemice);
 Mari suprafete de paduri (plop, salcie, pin, stejar, etc.) au rezultat
in urma reimpaduririlor;
 Asociatia maquis este prezenta in arealele cu soluri acide formate
in principal pe granite;
 Fauna este si ea specifica regiunii mediteraneene, cu unele specii
caracteristice: muflon (in Apenini, Sicilia, Sardinia), hiena vargata,
sacal, potarnichea de stanca, vrabia italiana, vipera cu corn,
scorpion, etc.;
 Solurile
 molisoluri si soluri aluviale (Campia Padului);
 terra rossa si rendzine (in regiunile carstice);
 soluri brune si brun-roscate (sub padurile de foioase);
 andosoluri (in apropierea vulcanilor din Sicilia, Campania, etc.)

Particularitati geo-demografice si ale asezarilor

 Vechimea locuirii (civilizatiile etrusca, greaca, romana, italica;

 Populatia in prezent depaseste 57 mil. locuitori, cu densitati

ridicate (peste 190 locuitori/km²), spor natural usor pozitiv
(+0,6‰) si cu o relativa omogenitate etnica (98% italieni);

 Densitati mari ale populatiei exista in regiunile administrative

Campania, Lombardia si Lazio (in marile aglomerari urbane
Napoli, Milano, Roma.
 Asezarile Umane

Satele
 Pastreaza inca numeroase trasaturi originale, pastrate
din periuoadele istorice anterioare: localizare mai ales pe
unele culmi si platouri, nucleu cu arhitectura medievala
(case grupate, piateta centrala, strazi radiare inguste, etc.).

Orasele
 Majoritatea au fost fondate in antichitate
 Pastreaza inca numeroase vestigii istorice, mai ales in
centru, intre care sunt intercalate constructiile moderne ale
unor institutii;
 Forma alungita a Italiei si prezenta insulelor determina
conturarea mai multor centre polarizatoare
independente:Torino, Milano, Genova, Florenta, Roma,
Bari, Napoli, Palermo, Cagliari.
 Resursele naturale si umane

Marea diversitate a lor sustine activitatile economice ale

regiunii:
 Fond agricol important (climat favorabil, terasari;
 Fond forestier (relativ limitat);
 Resurse hidroenergetice si geotermice (peste 20
centrale geotermice);
 Zacaminte de sulf, zinc, fier, carbune, gaze naturale;
 Roci de constructie (marmura-Carrara, calcar, dolomit,
roci vulcanice, granit, etc.);
 Resurse turistice de valoare mondiala.
 Economia

 Ritmul ei de dezvoltare a fost puternic influentat de

integrarea in UE in calitate de membru fondator (1957-
Tratatul de la Roma si formarea CEE);
 In prezent Italia ocupa un loc in primele 10 economii
mondiale;
 Serviciile detin peste 66% din PIB, urmate de industrie
(30%) si agricultura (in jur de 3%);
 Agricultura este caracterizata prin diversitate tipologica
si productivitate ridicata (citrice, masline, cereale,
porumb, struguri, cresterea ovinelor si bovinelor, etc.);
 Pescuit intens de-a lungul coastelor;
 Transporturi moderne;
 Industria

•Industrie energetica (energie electrica produsa in

termocentrale, hidrocentrale, atomocentrale, centrale
geotermice, cu eoliene si panouri solare);
•Metalurgia (cocs si minereu de Fe din import) prezenta fie in
principalele porturi (Genova, Piombino, Livorno, Savona), fie in
marile orase din interior (Milano, Torino, Roma);
•Industria constructoare de masini: automobile, autobuze,
camioane, motociclete, nave, avioane, etc.;
•Industria electronica si electrotehnica;
•Industia chimica: petrochimie, mase plastice, etc.;
•Industria textila: produse din lana, matase naturala, bumbac,
fibre artificiale;
•Industria alimentara: produse din paste fainoase, carne,
lactate, vinuri, etc.:
 Turismul

•Potential de cazare deosebit ;

•Cai de acces moderne;
•Cadru natural favorabil (relief montan, litoral, climat
mediteranean, peisaje tipice);
•Obiective antropice numeroase si de valoare ridicata;
•Anual se inregistreaza peste 35 mil. turisti, majoritatea
europeni;
•Statiuni litorale renumite: San Remo, Viareggio, La Spezia,
Savona, Manfredonia, Riccione, Rimini;
•Rezervatii naturale, lacuri, insule, vulcani, orase su vestigii
antice si medievale (Roma, Napoli cu Pompei si Herculanum,
Vatican, San Marino, etc.;
•Turism litoral, turism de agrement, turism montan, turism
sportiv, turism cultural
 Diferentieri regionale

1.Italia Nordica (Padania)

• Include Campia Padului, Piemontul Alpilor si nordul
Apeninilor
• Populatie densa
• Orase mari: Milano-centru polarizator, Torino, Genova,
Padova, Verona, Venetia;
• Dezvoltare economica (‘’nordul dezvoltat’’): agricultura
intensiva, metalurgie, constructii de masini, turism
cultural, etc.;
2.Italia Centrala
• Populatie densa mai ales in orasele de pe litoral;
• Roma-centru polarizator;
• Agricultura mixta, industrie portuara, retele de transport
dense, turism (cultural, litoral, agrement);
• Standard de dezvoltare mediu;
3. Italia Sudica (Mezzogiorno)
• Asezari rurale traditionale;
• Napoli-centru polarizator; orase mici si mijlocii;
• Agricultura mixta, turism (litoral, geoturism, cultural,
etc.), industrie portuara;
• Standard de dezvoltare mai redus decat in cazul
celorlalte 2 regiuni (‘’sudul nedezvoltat’’);
4. Sicilia
• Relief vulcanic (Etna);
• Populare densa pe litoral;
• Orase mici si mijlocii polarizate de Palermo si Messina
• Agricultura traditionala, industrie portuara, turism;
• Zona defavorizata;
5. Sardinia
•Orase mici, polarizate de Cagliari;
•Agricultura mixta, industrie usoara, turism;
•Zona defavorizata.