• Regiunea include peninsula omonima si arhipelagurile
insulare din Marea Adriatica si Marea Egee care apartin Greciei. Relieful regiunii cuprinde : o munti paleozoici - Muntii Rodopi, Rila, Pirin; o munti mezozoici - Muntii Dinarici si Muntii Pindului, Muntii Peloponesului constituiti predominant din calcare, cu platouri numite ’’planine’’); o munti neozoici, formati in timpul orogenezei alpine : Muntii Balcani – Culmea Stara Planina cu vf. Botev de 2376 m altitudine si Culmea Sredna Gora; o depresiunile Karlovo si Kazanlâk, intre cele doua culmi ale Muntilor Balcani; o campii – Campia Mariței sau a Traciei Superioare intre Sredna Gora si Rodopi; Campia Albaniei; Campia Macedoniei; o alte depresiuni, culoare, masive izolate (Masivul Olimp, 2917 m) Climatul este fie de tip mediteranean, fie de tranzitie spre cel temperat :
Pe litoralul vestic, sudic si partial cel estic este un
climat mediteranean tipic; spre interiorul peninsulei in partea vestica a Muntilor Dinarici precipitatiile pot depasi 2000 mm/an;
In nordul Muntilor Serbiei si al Muntilor Balcani, in
estul Dinaricilor exista un climat temperat-continental (ierni reci cu t. m. ianuarie cuprinse intre -2…-10ºC si veri mai calde, cu t. m. iulie in jur de 25ºC). Configuratia actuala a retelei hidrografice este rezultatul evolutiei paleogeografice a regiunii. Dispunerea formelor de relief, prezenta carstului din Dinarici si Rodopi, climatul sunt factori determinanti. Marița, Vardar, Sava cu afluentul Drina, Morava, Struma sunt principalele rauri.
Exista numeroase lacuri carstice (in polii), glaciare,
tectonice (Ohrid, Prespa), antropice (Tunzda in Bulgaria, Perucacko in Bosnia-Hertegovina, etc.). Vegetatia este variata, cu asociatii vegetale mediteraneene, paduri de foioase, tufisuri subalpine si pajisti alpine, de stepa si silvostepa (insular) : asociatia maquis – cu specii de stejar pitic, dafin, leandru, pin umbrela, etc.; asociatia frigana – arbusti cu tepi pe stancile greu accesibile; paduri mediteraneene compuse din stejar de pluta, maslin salbatic, smochin salbatic, pin umbrela; paduri de stejar pedunculat, intre 800-1000 m altitudine, alaturi de care sunt prezente alte specii de foioase (tei, frasin, castan, gorun); paduri de fag si conifere in amestec, prezente mai ales in estul Muntilor Dinarici; tufisuri subalpine si pajisti alpine, la peste 2000 m altitudine. Fauna este cea specifica regiunii mediteraneene si a padurilor din zona temperata europeana : liliac, porc spinos, vipera cu corn, scorpion, muflon, cerb, mistret, urs, lup, vulpe, etc.
Solurile sunt din categoria celor cenusii si brune
montane, la care se adauga rendzinele pe calcare sau terra rossa pe roci cristaline.
Dintre resurse se remarca bauxita legata de alterarea
calcarului (in Grecia si Croatia mai ales), minereuri de Fe, Cu, Ni, Pb, Zn, Cr, Mb (Serbia-Muntenegru, Albania), petrol si gaze naturale (Albania, Serbia- Muntenegru), terenuri agricole, padurile, potentialul turistic deosebit, etc. Populatia regiunii este de peste 43.000.000, inregistreaza o densitate de aproximativ 85 locuitori/kmp (peste media europeana). Vechimea popularii este confirmata de catre diferitele descoperiri arheologice. S-au succedat in timp civilizatiile minoica, dorica, greaca, elenistica, turca si slava. Remarcabile sunt numarul mare de limbi vorbite, amestecul inter-etnic, importanta religiilor (catolica, ortodoxa, musulmana), factori care au favorizat frecvente conflicte sociale si politice. Asezarile dateaza din perioada antica in Grecia si Macedonia, din Evul Mediu in Serbia si Bulgaria. Orasele sunt mici si mijlocii, cu exceptia Atenei (3,1 mil. locuitori), Belgradului (1,2 mil. locuitori) si Sofiei (1,3 mil. locuitori). Economia actuala a evoluat in functie de influentele unor factori determinanti : reminiscentele feudale evidente, regiunea incepand sa fie industrializata doar in sec. XX.; instabilitatea politica si sociala (dictatura in Grecia, regim comunist in celelalte tari); razboiul balcanic (1913), primul razboi mondial (1914), razboiul din fosta Iugoslavie (1992-1994), razboiul din Kosovo (2001); aderarea Greciei la UE si acordarea ajutorului de dezvoltare. Agricultura in ansamblu este mixta, predominand cultura plantelor in Grecia. In sudul regiunii se cultiva maslini, citrice, floarea-soarelui, vita-de-vie, tutun, bumbac; in nord predomina culturile de trandafiri, cartofi, sfecla-de-zahar, grau, porumb, legume, etc. Agricultura in ansamblu este una mixta, predominand cultura plantelor in Grecia. In sudul regiunii se cultiva maslini, citrice, floarea-soarelui, vita-de-vie, tutun, bumbac; in nord predomina culturile de trandafiri, cartofi, sfecla-de-zahar, grau, porumb, legume, etc. Se cresc in principal ovine, caprine si bovine. Industria este putin competitiva. Industria energetica se remarca prin producerea de energie electrica hidrocentralele din Bulgaria si Serbia, in atomocentrala de la Kozlodui, in numeroase termocentrale. Industria siderurgica utilizeaza cocs din import si minereuri de fier din resurse locale. Industria metalurgica este importanta beneficiind de prezenta minereurilor de neferoase. Industria portuara este prezenta in principalele porturi (Salonic, Corint, Rijeka, Split, Burgas, Pireu, etc.). Industria chimica produce ingrasaminte, acid sulfuric, soda caustica, etc. Industria textila si alimentara prelucreaza materiile prime proprii (bumbac, lana, produse agricole, etc.). Transporturile navale se remarca prin traditie si importanta mare in Grecia (tara detine a 4-a flota ca importanta mondiala. Transportul aerian si cel rutier s-au dezvoltat sub impulsul cererii turistice. Turismul este mai bine dezvoltat in Grecia (> 12 mil. turisti pe an) : Atena, Corint, Athos, Meteora, Olimp, insule si plaje cu statiuni renumite, infrastructuri moderne, climat favorabil o mare parte a anului, preturi reduse. In Bulgaria s-a dezvoltat turismul litoral (Varna, Albena, Nesebar, etc.), cel recreativ, cultural, religios in Balcani si Rodopi. Coasta Dalmatiei si insulele Croatiei sunt areale turistice importante, cu statiuni renumite : Dubrovnik, Porec, Opatija, etc. Relieful calcaros cu pesteri, chei, platouri, polii cu lacuri din Dinarici sunt vizitati anual de numerosi turisti. Grecia Bulgaria Bosnia-Hertegovina Macedonia de Nord Croatia Muntele Olimp (2918 m) Manastirile de la Meteora Manastirile de la Meteora Muntele Athos Parthenonul (Acropole, Atena) Zakynthos Mykonos (Arhipelagul Cicladelor) Skyathos Santorini Maslin (Olea europaea) Maslinul (Olea europaea) – cultivat in Grecia pe 767 000 ha, cu productie de peste 2,4 mil. tone in 2007