Sunteți pe pagina 1din 27

Peninsula Balcanica

• Regiunea include peninsula omonima si arhipelagurile


insulare din Marea Adriatica si Marea Egee care
apartin Greciei.
 Relieful regiunii cuprinde :
o munti paleozoici - Muntii Rodopi, Rila, Pirin;
o munti mezozoici - Muntii Dinarici si Muntii Pindului,
Muntii Peloponesului constituiti predominant din
calcare, cu platouri numite ’’planine’’);
o munti neozoici, formati in timpul orogenezei alpine :
Muntii Balcani – Culmea Stara Planina cu vf. Botev de
2376 m altitudine si Culmea Sredna Gora;
o depresiunile Karlovo si Kazanlâk, intre cele doua
culmi ale Muntilor Balcani;
o campii – Campia Mariței sau a Traciei Superioare
intre Sredna Gora si Rodopi; Campia Albaniei;
Campia Macedoniei;
o alte depresiuni, culoare, masive izolate (Masivul
Olimp, 2917 m)
 Climatul este fie de tip mediteranean, fie de tranzitie
spre cel temperat :

 Pe litoralul vestic, sudic si partial cel estic este un


climat mediteranean tipic; spre interiorul peninsulei in
partea vestica a Muntilor Dinarici precipitatiile pot
depasi 2000 mm/an;

 In nordul Muntilor Serbiei si al Muntilor Balcani, in


estul Dinaricilor exista un climat temperat-continental
(ierni reci cu t. m. ianuarie cuprinse intre -2…-10ºC si
veri mai calde, cu t. m. iulie in jur de 25ºC).
 Configuratia actuala a retelei hidrografice este
rezultatul evolutiei paleogeografice a regiunii.
Dispunerea formelor de relief, prezenta carstului din
Dinarici si Rodopi, climatul sunt factori determinanti.
Marița, Vardar, Sava cu afluentul Drina, Morava,
Struma sunt principalele rauri.

 Exista numeroase lacuri carstice (in polii), glaciare,


tectonice (Ohrid, Prespa), antropice (Tunzda in
Bulgaria, Perucacko in Bosnia-Hertegovina, etc.).
 Vegetatia este variata, cu asociatii vegetale
mediteraneene, paduri de foioase, tufisuri subalpine si
pajisti alpine, de stepa si silvostepa (insular) :
 asociatia maquis – cu specii de stejar pitic, dafin,
leandru, pin umbrela, etc.;
 asociatia frigana – arbusti cu tepi pe stancile greu
accesibile;
 paduri mediteraneene compuse din stejar de pluta,
maslin salbatic, smochin salbatic, pin umbrela;
 paduri de stejar pedunculat, intre 800-1000 m
altitudine, alaturi de care sunt prezente alte specii de
foioase (tei, frasin, castan, gorun);
paduri de fag si conifere in amestec, prezente mai
ales in estul Muntilor Dinarici;
tufisuri subalpine si pajisti alpine, la peste 2000 m
altitudine.
 Fauna este cea specifica regiunii mediteraneene si a
padurilor din zona temperata europeana : liliac, porc
spinos, vipera cu corn, scorpion, muflon, cerb, mistret,
urs, lup, vulpe, etc.

 Solurile sunt din categoria celor cenusii si brune


montane, la care se adauga rendzinele pe calcare sau
terra rossa pe roci cristaline.

 Dintre resurse se remarca bauxita legata de alterarea


calcarului (in Grecia si Croatia mai ales), minereuri de
Fe, Cu, Ni, Pb, Zn, Cr, Mb (Serbia-Muntenegru,
Albania), petrol si gaze naturale (Albania, Serbia-
Muntenegru), terenuri agricole, padurile, potentialul
turistic deosebit, etc.
 Populatia regiunii este de peste 43.000.000,
inregistreaza o densitate de aproximativ 85
locuitori/kmp (peste media europeana).
 Vechimea popularii este confirmata de catre diferitele
descoperiri arheologice. S-au succedat in timp
civilizatiile minoica, dorica, greaca, elenistica, turca si
slava.
 Remarcabile sunt numarul mare de limbi vorbite,
amestecul inter-etnic, importanta religiilor (catolica,
ortodoxa, musulmana), factori care au favorizat
frecvente conflicte sociale si politice.
 Asezarile dateaza din perioada antica in Grecia si
Macedonia, din Evul Mediu in Serbia si Bulgaria.
Orasele sunt mici si mijlocii, cu exceptia Atenei (3,1 mil.
locuitori), Belgradului (1,2 mil. locuitori) si Sofiei (1,3
mil. locuitori).
 Economia actuala a evoluat in functie de influentele
unor factori determinanti :
 reminiscentele feudale evidente, regiunea incepand
sa fie industrializata doar in sec. XX.;
 instabilitatea politica si sociala (dictatura in Grecia,
regim comunist in celelalte tari);
 razboiul balcanic (1913), primul razboi mondial
(1914), razboiul din fosta Iugoslavie (1992-1994),
razboiul din Kosovo (2001);
 aderarea Greciei la UE si acordarea ajutorului de
dezvoltare.
 Agricultura in ansamblu este mixta, predominand
cultura plantelor in Grecia. In sudul regiunii se cultiva
maslini, citrice, floarea-soarelui, vita-de-vie, tutun,
bumbac; in nord predomina culturile de trandafiri,
cartofi, sfecla-de-zahar, grau, porumb, legume, etc.
 Agricultura in ansamblu este una mixta, predominand
cultura plantelor in Grecia. In sudul regiunii se cultiva
maslini, citrice, floarea-soarelui, vita-de-vie, tutun,
bumbac; in nord predomina culturile de trandafiri,
cartofi, sfecla-de-zahar, grau, porumb, legume, etc. Se
cresc in principal ovine, caprine si bovine.
 Industria este putin competitiva.
 Industria energetica se remarca prin producerea
de energie electrica hidrocentralele din Bulgaria si
Serbia, in atomocentrala de la Kozlodui, in
numeroase termocentrale.
 Industria siderurgica utilizeaza cocs din import si
minereuri de fier din resurse locale.
 Industria metalurgica este importanta beneficiind
de prezenta minereurilor de neferoase.
 Industria portuara este prezenta in principalele
porturi (Salonic, Corint, Rijeka, Split, Burgas, Pireu,
etc.).
 Industria chimica produce ingrasaminte, acid
sulfuric, soda caustica, etc.
 Industria textila si alimentara prelucreaza materiile
prime proprii (bumbac, lana, produse agricole, etc.).
 Transporturile navale se remarca prin traditie si
importanta mare in Grecia (tara detine a 4-a flota ca
importanta mondiala. Transportul aerian si cel rutier
s-au dezvoltat sub impulsul cererii turistice.
Turismul este mai bine dezvoltat in Grecia (> 12 mil.
turisti pe an) : Atena, Corint, Athos, Meteora, Olimp,
insule si plaje cu statiuni renumite, infrastructuri
moderne, climat favorabil o mare parte a anului, preturi
reduse.
 In Bulgaria s-a dezvoltat turismul litoral (Varna, Albena,
Nesebar, etc.), cel recreativ, cultural, religios in Balcani
si Rodopi.
Coasta Dalmatiei si insulele Croatiei sunt areale turistice
importante, cu statiuni renumite : Dubrovnik, Porec,
Opatija, etc. 
Relieful calcaros cu pesteri, chei, platouri, polii cu lacuri
din Dinarici sunt vizitati anual de numerosi turisti.  
Grecia
Bulgaria
Bosnia-Hertegovina
Macedonia de Nord
Croatia
Muntele Olimp (2918 m)
Manastirile de la Meteora
Manastirile de la Meteora
Muntele Athos
Parthenonul (Acropole, Atena)
Zakynthos
Mykonos (Arhipelagul Cicladelor)
Skyathos
Santorini
Maslin (Olea europaea)
Maslinul (Olea
europaea) – cultivat in
Grecia pe 767 000 ha,
cu productie de peste
2,4 mil. tone in 2007

S-ar putea să vă placă și