Ce zăcăminte are România

România are parte de resurse naturale care ar putea să ducă la dezvoltarea

incredibilă a țarii. Are însă o mare problemă. Acestea nu sunt exploatate
corespunzător, cu grijă faţă de mediu şi viziune pentru viitor.

Înainte de Revoluție, aveam parte de un program amplu de industrializare care

viza, în special, zăcămintele naţionale de fier, sau cupru, de aur, sau de rezerve de
hidro-carburi.
Întreaga industrie, de multe ori supradimensionată, se baza pe resursele naturale
deţinute şi existau programe care să maximizeze exploatarea acestora. Multe dintre
acestea sunt epuizabile, exista stocuri bine determinate în areale geografice, locuri
identificate de-a lungul timpului prin cercetări şi prospecţiuni.

Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, România ar putea exploata

aproape 80 de tipuri de resurse minerale, de la cupru, ape geotermale şi minerale,
până la minereuri de aur şi argint, cuarţ, calcar, marmură, lignit şi minereuri de
molibden sau de uraniu.
Printre cele mai importante resurse naturale epuizabile se numără: resursele
energetice, respectiv petrolul, gazele naturale, cărbunii; resursele metalurgice
feroase, de exemplu fierul; resursele metalurgice neferoase, precum aurul, argintul,
aluminiul, magneziul, cuprul, zincul şi plumbul.
Suntem una dintre puţinele ţări europene cu rezerve cunoscute de ţiţei şi gaze
naturale. Odată cu privatizarea Petromului, 80 la sută dintre concesiunile de pe
perimetrele onshore cu potenţial economic au fost preluate de investitorii austrieci.
La producţia medie anuală de 3,9 milioane de tone de ţiţei şi în condiţiile unui
declin natural, se apreciază că rezervele actuale ale României se vor epuiza în
maxim 20 de ani.
La gaze naturale stăm ceva mai bine şi asta în perspectiva unor noi explorări. Cu ce
avem acum în exploatare rezervele se pot epuiza în 15 ani, dar, descoperirile din
Marea Neagră ne-ar putea oferi încă o perioadă de cel puţin 5-10 ani. Asta, în
condiţiile în care vor trage foloase românii. Resursele de gaze naturale sunt
estimate la 660 de miliarde de metri cubi în arcul subcarpatic şi peste 200 de
miliarde de metri cubi în offshore, în Marea Neagră.
Resursele naturale epuizabile din România pot fi atât neregenerabile, cât şi
regenerabile. Cele neregenerabile se distrug prin consum
România se află pe locul 35 în topul mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de
aur la BNR, cu o rezervă de aur de 103,7 tone. În ceea ce priveşte minereurile
auro-argentifere din subsolurile României, acestea sunt estimate la 760 de tone.

În România, cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor,
în aşa-numitul patrulater aurifer. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care
cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi
Săcărâmb.

După închiderea minelor de aur, înainte de aderarea României la UE, România nu

a mai extras niciun gram de aur. A existat o prelucrare de aur la Baia Mare, unde se
exploatau halde de steril şi unde în 2000 s-a produs o poluare accidental la
Transgold care a dus la grave probleme de mediu