Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Un obicei este un comportament care a fost repetat de suficiente ori incat sa devina
unul automat. Procesul formarii obiceiurilor porneste de la relatia “incearcare-eroare”. Ori
de cate ori te confrunti cu o situatie noua, creierul tau trebuie sa ia o decizie. Cum sa
reactioneze? Cand intampini o problema pentru prima oara, nu stii cum sa rezolvi. Astfel ca vei
proba diverse variante, incercand sa descoperi solutia.
Unii se intreaba daca obiceiurile nu vor face ca viata lor sa fie plictisitoare prin rutina.
Intrebarea creeaza o falsa dihotomie. Te face sa crezi ca trebuie sa alegi intre rutia si libertate. In
realitate, cele doua sunt complementare. Obiceiurile nu iti restrang libertatea, ci o creeaza. De
fapt, oamenii care nu si-au facut inca obiceiuri sunt cei mai private de libertate (ex: in lipsa
unor obiceiuri financiare bune te vei trezi in situatia de a lupta pentru fiecare banut etc.). Numai
usurandu-ti sarcinile de baza poti crea spatiul mental de care ai nevoie pentru creativitate si
recreeare.
Atunci cand ti-ai stabilit o rutina in privinta sarcinilor de baza, mintea ta este libera sa se
concentreze asupra unor noi provocari si sa gaseasca solutii la problemele noi. Adoptarea unor
obiceiuri in prezent iti va permite pe viitor sa te bucuri mai mult de ceea ce iti face placer.
Procesul adoptarii unui obicei poate fi impartit in 4 etape simple: indiciu dorinta,
reactive si recompense. Pe aceasta schema formata din 4 etape se structureaza orice obicei, iar
creierul tau le parcurge in aceiasi ordine, de fiecare data.
A treia etapa este reactia. Aceasta este reprezentata de fapt de obiceiul in sine si
poate lua forma unui gand sau a unei actiuni. Declansarea reactiei depinde de nivelul
motivatiei sau al stresului asociat comportamentului respectiv. Un obicei se poate forma numai
daca esti capabil sa il creezi. In cele din urma, reactia te conduce la recompensa. Ea este scopul
final al oricarui obicei. Noi urmarim recompense, pentru ca ne este utila in doua moduri: 1. Ne
satisfice 2. Ne invata ceva.
Putem separa acest proces cvadruplu in doua faze distincte: faza problemei si faza
solutiei. Faza problemei include indiciul si dorinta si reprezinta momentul in care iti dai seama ca
este necesara o schimbare. Faza solutiei include reactia si recompensa si este momentul in care
actionezi si efectuezi schimbarea pe care ti-ai propus-o. Orice comportament este motivat de
dorinta de a rezolva problema. Uneori problema este ca observi ceva ce-ti place si vrei sa obtii
lucrul respective. La maturitate, rareori mai constientizam obiceiurile care ne influenteaza viata.
De fiecare data cand vrei sa iti schimbi comportamentul, intraba-te pur si simplu: 1. Cum
pot scoate in evidenta indiciile? 2. In ce fel il pot face atractiv? 3. Cum l-as putea face usor de
efectuat? 4. Ce pot face sa-mi ofere satisfactie?
Secretul formarii unor obiceiuri pozitive si al eliminarii celor negative este intelegerea
acestor legi fundamentale si adaptarea lor la situatii specifice. Fiecare obiectiv este sortit
esecului, daca e potrivnic inclinatiilor naturii umane.
Sumar de capitol
In timp, indiciile care ne declanseaza obiceiurile devin atat de commune, incat trec
neobservate. Reactiile noastre la aceste indicia sunt atat de profund intiparite, incat nevoia de a
actiona pare ca vine de nicaieri. Din aceasta cauza, schimbarea comportamentala are nevoie
de un proces de constientizare.
Personalul cailor ferate din Japonia urmeaza un ritual de semnalizare a unor obiecte si de
lansare a comenzilor (tot ce vede sau face spune cu voce tare, la fel cand iti faci bagajul si te
asiguri ca ai pus tot). Acest proces, cunoscut sub numele de “Semnalizare si Anuntare” este un
sistem de siguranta care are ca scop diminuarea erorilor. Sistemul este eficient pentru ca aduce
obiceiurile automate, refexe la nivel constient. Datorita faptului ca operatorii sunt obligati sa-si
foloseasca ochii, vocea si auzul, ei vor sesiza problemele inainte ca accidental sa se produca. Pe
masura ce comportamentele se automatizeaza, probabilitatea de a te mai gandi la ele in mod
constient scade tot mai mult. Iar cand am repetat ceva de o mie de ori, incepem sa pierdem
din vedere anumite detalii. Plecam de la premiza ca data viitoare vom obtine acelasi rezultat ca
data trecuta. Ne obisnuim atat de mult cu ceva ce am facut de o mie de ori, incat nu ne mai
punem intrebarea daca e bine sau nu.
Cand completezi lista nu este nevoie sa schimbi nimic. Scopul este sa identifici anumite
comportamente. Analizeaza-ti gandurile si actiunile cu o atitudine neutra. Nu te invinovati pentru
defectele tale. Nu te felicita pentru reusite.