CAPITOLUL 7 – TEMA 1

POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ – TEST 4 2018

I. MARCAȚI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERA ȚI CORECT:

1. Convenția internațională privind statutul definitiv al Dunării a fost semnată în anul:
a) 1920; b) 1921; c) 1922; d) 1923.

2. Între anii 1940-1944, în România a funcționat un regim:

a) democratic; b) de dictatură militară; c) de autoritate monarhică; d) fascist.

3. Guvernul francez care acordă, în 13 aprilie 1939, garan ții Greciei și României împotriva oricărei agresiuni îl avea în fruntea sa pe:
a) Edouard Daladier; b) Leon Blum; c) Georges Clemenceau; d) Charles de Gaulle.

4. Negocierile româno-maghiare din vara anului 1940, referitoare la statutul Transilvaniei, au avut loc la:
a) Craiova; b) București; c) Sibiu; d) Severin.

5. Început în 1886, „războiul vamal” dintre România și monarhia dualistă se încheie în:
a) 1888; b) 1889; c) 1891; d) 1892.

6. Reprezentant al României la negocierile inițiate de opoziție la Cairo cu alia ții antinazi ști:
a) Iuliu Maniu; b) C.I.C. Brătianu; c) Mihai Antonescu; d) Constantin Vișoianu.

7. Oamenii politici români s-au consultat cu emisarii guvernului grec în vederea stabilirii unei acțiuni comune antiotomane în anul:
a) 1864; b) 1865; c) 1868; d) 1869.

8. Acțiune prin care un tratat sau o convenție sunt aprobate de statele semna tare prin intermediul organelor lor legislative:
a) promulgare b) ratificare; c) abrogare; d) amendare.

9. State care, în perioada interbelică, au dus o politică conciliatoristă fa ță de Germania:

a) Franța și U.R.S.S.; b) Italia și Spania; c) Marea Britanie și U.R.S.S.; d) Franța și Mar ea Britanie.

10. La 14 septembrie 1940, România a fost proclamată:

a) stat popular, independent și suveran; b) stat național-legionar;
c) stat de drept, democratic și social; d) stat independent și suveran.

II. ANALIZAȚI CELE DOUĂ ENUNȚURI ȘI MARCAȚI CU:

a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat.
11. După prima conflagrație mondială, pentru România era vitală orientarea tradi țională a politicii externe de strângere a rela țiilor cu Fran ța și
Marea Britanie; în 1926 a fost semnat un tratat de alian ță româno-francez, Marea Britanie luând și ea în calcul posibilitatea încheierii unui pact
similar.

12. Oamenii politici și opinia publică din România au fost de acord cu continuarea războiului contra URSS dincolo de Nistru; România se alăturase
Pactului Anticomintern în 1941, participând la atacul din iunie al statelor Axei împotriva sovieticilor.

13. După ascensiunea lui Hitler la putere, situația interna țională s-a deteriorat din ce în ce mai mult din cauza unor ac țiuni care încălcau flagrant
tratatul de la Versailles; în 1936, Germania a ocupat zona demilitarizată a Ruhrului, iar doi ani mai târziu a anexat Austria.

14. În problema obținerii independenței, conservatorii se opuneau colaborării cu Imperiul Țarist, socotind că regimul garanției colective din 1856 era
singurul obstacol în calea expansiunii ruse; formați la școlile din Germania, ei vedeau în panslavism cea mai serioasă amenințare pentru tânărul
stat român.

15. Cu ocazia celui de al doilea război balcanic, România a desfă șurat o politică contrară intereselor Vienei; Austro-Ungaria viza consolidarea
pozițiilor Serbiei în dauna Bulgariei, percepută ca un real pericol pentru interesele monarhiei bicefale.

16. Pe termen scurt, aderarea la Tripla Alianță a avut un efect benefic, scoțând România din izolarea diplomatică și asigurând securitatea externă a
tânărului stat independent; pe termen lung, această alianță contravenea interesului legat de desăvârșirea unității naționale a românilor.

17. Cu ocazia Conferinței de Pace de la Paris, delegația română nu a contestat problemele de importan ță vitală pentru Uniunea Sovietică;
Tătărescu, șeful delegației române, nu a obiectat față de anexarea sovietică a Basarabiei și a nordului Bucovinei, dar a contestat cedarea
Cadrilaterului către Bulgaria.

18. După desființarea Cehoslovaciei, Anglia și Franța au angajat negocieri cu U.R.S.S., în vederea stopării Germaniei care acum revendica teritorii
poloneze; la 23 august 1939 se încheie Pactul Ribbentrop-Molotov, cu consecin țe funeste în rela țiile interna ționale.

19. Take Ionescu, promotorul Antantei Balcanice, dorea crearea unui sistem de alian țe care să cuprindă și Polonia și Grecia; acest proiect a e șuat
 din cauza neînțelegerilor dintre Cehoslovacia și Polonia, respectiv dintre Iugoslavia și Grecia.
20. În protocolul semnat la Montreaux cu privire la pactul de neagresiune sovieto-român se specifica că grani ța României este la Nistru; pretextând
demiterea lui Titulescu din fruntea ministerului de externe, sovieticii refuză semnarea pactului de asisten ță mutuală cu țara noastră.

III. MARCAȚI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERA ȚI CORECTĂ:

21. A. România semnează în cadrul Conferinței de la Paris „Tratatul Minorită ților”.
B. Constituirea alianței regionale Mica Înțelegere.
C. Tratatul de la Paris, prin care se recunoștea unirea Basarabiei cu România.
a) ACB; b) BAC; c) CBA; d) CAB.

22. A. Arbitrajul germano-italian de la Viena, referitor la Transilvania.

B. Rapturile teritoriale în favoarea U. R.S.S.
C. Tratativele româno-bulgare de la Craiova.
a) ACB b) BCA c) CAB d) CBA

23. A. Reinstalarea administrației românești în Transilvania;

B. Semnarea la Moscova a Convenției de armistițiu între URSS și România;
C. Moscova impune guvernul Petru Groza;
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA.

24. A. România a semnat o alianță cu Franța;

B. România a semnat Pactul Briand-Kellog;
C. România a semnat Protocolul de la Geneva.
a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) CAB.

25. A. Acordul anglo-rus;

B. Germania, Austro-Ungaria și Italia semnează Tratatul Triplei Alian țe;
C. Austro-Ungaria anexează Bosnia și Herțegovina.
a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) CBA.

26. A. România a încheiat un tratat secret cu Austro-Ungaria;

B. Ministrul de externe M. Kogălniceanu a proclamat independen ța României;
C. Prin Tratatul de la București România anexează Dobrogea de Sud.
a) ACB; b) BAC; c) CAB; d) CBA.

27. A. Este parafat Tratatul de alianță și amiciție între România și Franța, pentru a se menține principiile care au stat la baza Pactului Societății Națiunilor;
B. Este semnat Pactul Briand-Kellog;
C. A fost creată prima alianță regională în Europa în Spiritul Societă ții Na țiunilor.
a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) CBA.

28. A. Se declanșează Cel de al doilea Război Mondial;

B. Se încheie Acordul de la Munchen prin care Germania este îndreptă țită să ocupe regiunea sudetă;
C. Se încheie înțelegerea economică bilaterală între România și Germania.
a) BCA; b) BAC; c) CAB; d) CBA.

29. A. Se semnează, la Trianon, Tratatul de pace cu Ungaria..

B. România semnează sistemul de tratate care stau la baza Micii În țelegeri.
C. Trupele române ocupă Budapesta.
a) CAB; b) ACB; c) BAC; d) BCA.

30. A. România semnează Protocolul de la Geneva, care preciza legătura dintre securitate și dezarmare.
B. România își proclamă neutralitatea în cel de-al doilea război mondial.
C. Reluarea relațiilor diplomatice româno-sovietice.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.