POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ.

Nume prenume__________________________________________________________________
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Obiectiv fundamental al României în politica externă, între anii 1919-1939:

a) recunoaşterea internaţională a actului de la Alba Iulia, din 18 noiembrie 1918;
b) recunoaşterea internaţională a unirii Basarabiei cu România;
c) aderarea la Societatea Naţiunilor;
d) constituirea unui sistem de securitate care să-i garanteze integritatea frontierelor recunoscute prin Conferinţa de
Pace de la Paris.
2. Partid politic românesc care a combătut politica de consolidare internaţională a Marii Uniri:
a) Partidul Naţional Român; b) Partidul Comunist Român; c) Garda de Fier; d) Partidul Naţional-Ţărănesc.
3. Instrumentul principal al politicii externe a României în perioada interbelică:
a) alianţele militare regionale; b) tratatele de prietenie bilaterale;
c) alianţele politice şi militare regionale; d) participarea la lucrările Societăţii Naţiunilor.
4. Stat revizionist interbelic, situat în vestul României, care revendica Transilvania:
a) Austria; b) U.R.S.S.; c) Ungaria; d) Iugoslavia.
5. Puteri vest-europene, garante ale sistemului Versailles, pe alianţa cărora România conta pentru a-şi
consolida poziţia internaţională în perioada interbelică:
a) Italia şi Germania; b) Franţa şi S.U.A.; c) Franţa şi Japonia; d) Marea Britanie şi Franţa.
6. Marile Puteri condiţionau recunoaşterea Marii Uniri de:
a) acordarea de drepturi colective minorităţilor naţionale;
b) acordarea autonomiei pe criterii etnice;
c) semnarea unui tratat separat privind statutul minorităţilor în România;
d) consacrarea constituţională a principiului autodeterminării.
7. Recunoaşterea în plan internaţional a unirii Transilvaniei şi Bucovinei cu România s-a făcut prin:
a) tratatele de pace de la Paris; b) Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920;
c) Tratatul privind protecţia minorităţilor din decembrie 1919; d) Convenţia de la Paris.
8. Statele membre ale Micii Înţelegeri:
a) România, Iugoslavia, Cehoslovacia; b) România, Grecia, Turcia;
c) România, Iugoslavia, Grecia; d) România, Cehoslovacia, Grecia.
9. După primul război mondial, România încheie o alianţă cu Polonia în:
a) 1919; b) 1921; c) 1928; d) 1934.
10. State occidentale cu care România încheie tratate de alianţă în deceniul trei al secolului trecut:
a) Franţa şi Marea Britanie; b) Marea Britanie şi S.U.A.; c) Italia şi Franţa; d) S.U.A. şi Germania.
11. Personalitate de numele căreia se leagă încheierea Pactului Înţelegerii Balcanice:
a) Take Ionescu; b) Nicolae Titulescu; c) Ion I.C. Brătianu; d) Grigore Gafencu.
12. Bazele Înţelegerii Balcanice au fost puse în:
a) 1921; b) 1928; c) 1934; d) 1933.
13. Ministru de externe al României, principal artizan al tratativelor cu statul sovietic în anii ’30:
a) Take Ionescu; b) Nicolae Titulescu; c) Grigore Gafencu; d) I.G. Duca.
14. Capitală balcanică unde se semnează Pactul Înţelegerii Balcanice:
a) Istanbul; b) Sofia; c) Belgrad; d) Atena.
15. Notă comunicativă cuprinzând condiţiile irevocabile pe care un stat le pune altuia, în vederea
rezolvării unei situaţii litigioase de care depind relaţiile lor reciproce:
a) diktat; b) notă diplomatică; c) memoriu; d) ultimatum.
II. ANALIZAŢI CONŢINUTUL CELOR DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat

16. În concepţia diplomaţiei româneşti interbelice, alianţele politice şi militare regionale reprezentau modalitatea esenţială
de păstrare a echilibrului de forţe în sud-estul Europei; în 1921 s-au pus bazele Înţelegerii Balcanice.
17. La 23 august 1939 s-a încheiat Pactul de neagresiune sovieto-german, care a împărţit Europa în sfere de influenţă;
anexa secretă a pactului prevedea dreptul U..R.S.S. de a ocupa Bucovina.
18. Vara anului 1939 consacră eşecul total al politicii de securitate colectivă şi ascensiunea puterilor revizioniste; România
se găsea prinsă între două mari puteri, cu care nu avea relaţii bune.
19. Criza relaţiilor româno-germane a fost depăşită la începutul anului 1939; Germania era interesată de petrolul
românesc.
20. În anul 1939, relaţiile româno-germane au o evoluţie pozitivă, marcată de semnarea acordului politic româno-german
din martie 1939; partea română spera că Germania va deveni garantul integrităţii sale teritoriale.
21. În perioada interbelică, revizionismul va fi o caracteristică exclusivă a politicii externe dusă de statele înfrânte în primul
război mondial; încercând contracararea acestora, România va sprijini crearea unor alianţe politico-militare regional
22. După instaurarea nazismului, Anglia şi Franţa duc o politică de conciliere faţă de Germania; în anul 1938, Austria şi
Cehoslovacia cad victimă expansionismului hitlerist.
23. În 1934, România reia relaţiile diplomatice cu statul vecin de la răsărit; deceniul patru al secolului trecut aduce
normalizarea relaţiilor româno-sovietice, concretizată prin Protocolul de la Montreaux, care rezolvă litigiul teritorial
dintre cele două state.
24. În iunie 1940, ultimatumul sovietic cu privire la Basarabia şi Bucovina de Nord este remis guvernului României; prin
rapturile teritoriale din iunie-septembrie 1940, România pierdea aproximativ o treime din teritoriul şi din populaţia sa

25. În vara anului 1940 s-a semnat acordul sovieto-român cu privire la cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei; Prutul va
reprezenta graniţa româno-sovietică şi după sfârşitul celui de-al doilea război mondial.
26. În vara anului 1939, relaţiile germano-sovietice cunosc o evidentă îmbunătăţire, concretizată în semnarea Pactului de neagresiune
sovieto-german; în iunie 1940, în urma celor două ultimatumuri de la Moscova, România cedează Basarabia şi nordul Bucovinei
statului sovietic, în speranţa salvării statului român.

2
27. Semnând acordul economic din martie 1939, România spera să obţină garantarea integrităţii sale teritoriale de către
Germania; rezolvarea litigiului cu Bulgaria a precedat soluţionarea diferendului teritorial româno-ungar.
28. În prima jumătate a celei de-a treia decade a secolului trecut, cu ocazia tratativelor de la Copenhaga şi Viena, România
a încercat să obţină recunoaşterea unirii Basarabiei cu Vechiul Regat de către partea sovietică; soluţionarea acestei
chestiuni va întârzia încă opt ani, până la desfăşurarea tratativelor româno-sovietice din capitala Letoniei.
29. După 1933, îngrijorată de ascensiunea statelor revizioniste, Marea Britanie elaborează o strategie de sprijinire a
statelor care susţineau statu-quo-ul teritorial; în primăvara anului 1939, împreună cu Franţa, Marea Britanie garantează
independenţa României.
30. Arbitrajul de la Viena a fost un dictat impus României de către Germania şi Italia, în favoarea Ungariei; Dictatul de la
Viena a însemnat cedarea Transilvaniei în schimbul garantării integrităţii teritoriale a statului român.

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

31. A. Anglia, Franţa şi Germania recunosc independenţa României.

B. Independenţa României este recunoscută de Turcia şi de Rusia.
C. Italia recunoaşte independenţa României.
a) BCA; b) CAB; c) BAC; d) CBA.
32. A. Germania ocupă zona demilitarizată a Renaniei.
B. România aderă la Pactul Tripartit, intrând în sistemul de alianţe al Axei Berlin-Roma-Tokyo.
C. La Londra, România aderă la Convenţia de definire a agresiunii şi a teritoriului.
a) BCA; b) CAB; c) BAC; d) CBA.
33. A. Tratativele româno-sovietice de la Viena.
B. Tratativele româno-sovietice de la Riga.
C. Tratativele sovieto-române de la Copenhaga şi Varşovia.
a) ACB; b) BAC; c) CAB; d) CBA.
34. A. România Mare caută să obţină recunoaşterea internaţională a graniţelor sale.
B. Finalizarea reformei agrare.
C. Formarea Marelui Sfat Naţional.
a) BCA; b) CAB; c) BAC; d) CBA.
35. A. România aderă la Pactul Briand-Kellog.
B. România şi Italia semnează un tratat de alianţă.
C. Constituirea Partidului Naţional Ţărănesc.
a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB.
36. A. Franţa şi Marea Britanie promit sprijin României în cazul unor posibile agresiuni.
B. Semnarea acordului economic româno-german.
C. Semnarea protocolului româno-sovietic de la Montreaux.
a) BCA; b) ABC; c) CAB; d) CBA.

3
37. A. Recunoaşterea internaţională a unirii Basarabiei cu România.
B. S.U.A. recunosc unirea Basarabiei cu România.
C. România ia parte la fondarea Ligii Naţiunilor.
a) ACB; b) BAC; c) CAB; d) CBA.
38. A. Se încheie Pactul Înţelegerii Balcanice.
B. România aderă la Tratatul de la Paris, care interzice războiul ca mijloc de rezolvare a diferendelor dintre stat
C. Constituirea Partidului Naţional Ţărănesc.
a) ABC; b) BCA; c) CBA; d) ACB.
39. A. România renunţă la garanţiile franco-engleze.
B. Graniţa cu Bulgaria revine pe aliniamentul din 1913.
C. Ţinutul Herţei intră în componenţa U.R.S.S.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.
40. A. Consiliul de Coroană acceptă să cedeze pretenţiilor teritoriale ale Ungariei.
B. România renunţă la garanţiile franco-engleze.
C. România cedează Basarabia Uniunii Sovietice.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BAC.
41. A. Judeţele Durostor şi Caliacra intră în componenţa Bulgariei.
B. Franţa capitulează în faţa Germaniei naziste.
C. Regele Carol al II-lea renunţă la tron.
a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) ABC.
42. A. Revenirea principelui Carol în România.
B. Semnarea Pactului Briand-Kellog.
C. Garda de Fier devine al treilea partid în Parlament.
a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) ACB.
43. A. Fondarea P.N.Ţ.
B. Corneliu Zelea Codreanu şi-a creat propria organizare naţionalistă.
C. România devine membru fondator al Ligii Naţiunilor.
a) CAB; b) ACB; c) CBA; d) BAC.
44. A. Nota ultimativă adresată de Viaceslav Molotov guvernului român.
B. Carol al II-lea abdică şi părăseşte ţara.
C. Dictatul de la Viena, impus de Germania şi Italia în favoarea Ungariei.
a) ABC; b) BAC; c) ACB; d) BCA.
45. A. Capitularea Franţei în cel de-al Doilea Război Mondial.
B. Consiliul de Coroană acceptă cedarea Basarabiei către U.R.S.S.
C. Negocierile româno-bulgare de la Craiova.
a) CBA; b) ABC; c) ACB; d) BCA.