Odată cu finisarea Primului Război Mondial și a Marii Uniri problemele

esențiale ale politici externe românești abea așteptau să înceapă dorind

ca;
1) să se recunoască Marea Unire
2)apărarea statutului-quolului
3)stabilirea relaților cu veci săi
4)democratizarea relaților cu internaționale

România în perioada interbelică a semnat tratate bi și multilaterare.

1919 este cretaă Societatea Națiunilor iar în 1921 Romînia aderă la Liga
Națiunilor în 1921 Convenția cu Polonia reânoită în 1926.Liga Națiunilor
nu oferea suficiente graniții penru menținerea statu-quoului teritorial
amenințat de revizionismul italian,maghear,german,bulgar astfel se
impune crearea unui pact regional de securitate iar 1921 este cretă Mica
Înțelegere formată de către Iugoslavia,România,Cehoslovacia. îi sunt
tensionate relațile cu Rusia,Ungaria și Bulgaria.
1924 Congresul de la Viena sa organizat o conferință româno-sovetică
care eșuiază pentru că Uniunea Sovetică nu recunoștea unirea Basarabiei.
La 27 august 1928 este construit Tratatul de renunțare la război sub
numele Pactul Briand-Kellogg semnat la Paris de către
SUA,Franța,Germania,Italia,Japonia,Polonia și Cehoslovacia etc
Ce prevedea rezolvarea problemelor pe cale pașnică.Iar guvernul român a
aderat la acest pact la 4 septembtie 1928 după care a semnat la 9
februarie 1929 Protocolul de la Moscova semnat cu
URSS,România,Polonia.
1933 la Londra are loc Convenția pentru definirea agresorului și-a
agresiuni.
În 1930-1931 Nicolaie Titulescu este ales președinte al Adunări Naționale
în 1934 are loc Înțelegerea Balcanică (semnat de către
România,iugoslavia,Turcia și Grecia)ce doreau ca în caz de război apărare
frontierelor Balcanice.
Iar în 1935-1936 sunt semnate relați de colaborare cu Franța și Marea
Britanie și URSS negocieri între Nicolaie Titulescu cu Maxim Litvinov.
1939 România semnează un tratat economic cu Germania
În 1939 la 23 august este semnat Pactul Ribrentov-Molotov între
Germania și URSS un tratat de neagresiune în termeni de 10 ani ce
conținea un Protocol Adițional Secret ce prevedea împărțirea sferei de
influență teritorială spre Europa unde se spunea clar că Germania nu este
înteresată de Basarabia iar URSS are are interese deosebite pentru
Basarabia.

În Basarabia la 27 martie 1918 Sfatul Țări votează unirea Basarabiei cu

România iar la 28 octombrie 1920 are loc Tratatul de la Paris unde
Anglia,Franța,Japonia,Italia recunosc suveranitatea României.
9 aprielie 1922 la Conferința de la Genova Ion.I.C Brătianu a propus niște
principi Rusiei;
1)Recunoașterea Mari Uniri de către URSS
2)Restituirea tezaurului Român depus la Moscova
3)Neutaralitatea teritorială pe cele două state
1922 are loc Conferința de la Lausane incheiarea unui pact de neagresiune
pe 2 sau 5 ani pe baza recunoașterea alipiri Basarabiei și a tezaorului.27
martie 1924 Conferința de la Viena
27 august 1928 pactul briand-kellogg ; Protocolul de la Moscova din 9
februarie 1929;9 februarie 1934 semnarea Înțelegeri Balcanice ;1935-
1936 relați diplomatice între Nicolaie Titulescu și Maxim Litvinov;23
august 1939 Pactul Ribbrentrop-Molotov iar la 26-27 iunie 1940
Basarabia nordul Bucovinei și ținutul Herța au fost anexate de către URSS.
În consecință post spune că Marea Unire nu a fost recunoscută total de
către statele lumi acesta suferind eșec iar majoritate convențiolor și
pactelor au suferit eșec pentru întrun final pactul Ribbretop-Molotov a
schimbat sorta Basarabiei intrând în conponența Uniuni Sovetice...