Sunteți pe pagina 1din 79

oglinzi

Oglinzile = suprafee lucioase


Dispozitivele funcioneaz pe baza reflexiei
luminii
plane
Clasificare concave (convergente)
sferice
convexe (divergente)
Oglinzi plane
Oglinda plan

Forma : imagine dreapt


(n aceeai poziie ca obiectul)
Natura : imagine virtual
(nu poate fi prins pe un paravan)
Mrimea : imagine egal cu obiectul

Locul : imagine n partea opus obiectului

Construcia imaginilor n oglinda plan


Oglinzi convergente
Oglinzi sferice

fac parte dintr-o sfer (o calot sferic)

Raza de curbur
O = centrul optic Axa optic principal
al oglinzii (unica)

V = vrful oglinzii

ax optic secundar ( o infinitate)


raza incident

normala (raza de curbur)

F ( focar )
C=O
f = distana focal = VF = R / 2

raza reflectat
Oglinzi concave

(convergente)
(partea lucioas
n interiorul sferei)

raze uzuale n construcii


1 V
F O

raza care sosete paralel cu axa optic principal,


dup reflexie trece prin focar

VF = OV / 2 = f = distan focal

2 V
F O

raza care sosete prin centrul optic al oglinzii,


se ntoarce pe acelai drum ( tot prin centrul optic)
3
F O

dac raza incident ar sosi trecnd prin focar,


s-ar reflecta paralel cu axa optic principal
Notaii uzuale

y
O F
V

obiect y. oglind
f

linie continu = raz real


imagine linie punctat = prelungire (raz virtual)

x
x distana oglind-imagine

distana obiect-oglind
Convenie de semne
a). pentru segmente y
y >0 (pozitiv; +y )

x < 0 (negativ; - x) x >0 (pozitiv; +x )


x
O

y < 0 (negativ; -y)


Convenie de semne
Pentru unghiuri

sens pozitiv sens negativ


sens trigonometric direct sensul acelor de ceasornic
+ -
exemple de construcie a imaginilor
a) oglinzi convergente
1) obiectul foarte departe de oglind ( -x > -2f)

Forma : imagine rsturnata (y > 0, y < 0 sau y < 0, y > 0 )


Natura : imagine reala ( poate fi prins pe un paravan)
Mrimea : imagine mai mica dect obiectul ( y < y)
Locul : imagine intre f si centrul optic ( -2f < x< - f)
b) obiectul foarte aproape de oglind ( x < f)

Forma : imagine dreapta (y > 0, y > 0 sau y < 0, y < 0 )


Natura : imagine virtuala ( nu poate fi prins pe un paravan)
Mrimea : imagine mai mare dect obiectul ( y > y)
Locul : imagine in spatele oglinzii ( x> 0)
Oglinzi convergente ( concave)
Aplicaii ale
oglinzilor
Proiectoare auto (faruri)
Proiectoare auto (faruri)
Proiectoare cu oglinzi convergente
Proiectoare II
Central solar cu oglinzi
reflectoare
Reflectoare I
Reflectoare II
Oglinzi convexe
(divergente)
( lucioase pe exteriorul sferei)

raze uzuale n construcii


Oglinzi divergente
1 O
Fv
raza care sosete pe o direcie paralel cu axa optic principal,
se reflect pe o direcie ce trece cu prelungirea prin focar

2
Fv O
raza care sosete pe direcia centrului optic
se reflect pe aceeai direcie
( cu prelungirea prin centrul optic principal)
exemple de constuctii imagini
b) Oglinzi divergente (convexe)
1) obiectul foarte departe de oglind

Fv C

5 ) obiectul foarte aproape de oglind

Obs: totdeauna oglinzile divergente dau imagini mai mici dect obiectul
Dimensiunea imaginii crete cu apropierea obiectului de oglind
Oglinzi divergente stradale
Lentile
Medii transparente cu fee sferice ( plane= sfere de raz infinit)
din sticle sau material plastic

Funcioneaz pe baza fenomenului de refracie a luminii

convergente

biconvex plan-convex menisc convergent simbol


Clasificare

divergente

biconcav plan-concav menisc divergent


tipuri de lentile n practic
elementele i drumul razelor la o lentil convergent
elementele i drumul razelor la o lentil divergent
raze uzuale n construcia
imaginilor

1. Raza care sosete pe lentil paralel cu axa optic principal


dup refracie trece prin focar;

2. Raza care cade pe direcia centrului optic


trece pe aceeai direcie ( nu este deviat refractat);
3. Raza ce vine pe direcia focarului
dup refracie merge paralel cu axa optic principal
notaii uzuale
lentil

y
obiect

y imagine

f
distan focal

x x
distana obiect-lentil distana lentila-imagine
Exemple de construcii ale imaginilor
a) lentile convergente

1) obiectul foarte departe de lentil (- x > -f)

Forma : imagine rsturnata (y > 0, y < 0 sau y < 0, y > 0 )


Natura : imagine reala ( poate fi prins pe un paravan)
Mrimea : imagine mai mica dect obiectul ( y < y)
Locul : imagine intre f si centrul optic (2f > x > f)
Forma : imagine dreapta (y > 0, y > 0 sau y < 0, y < 0 )
Natura : imagine virtuala ( nu poate fi prins pe un paravan)
Mrimea : imagine mai mare dect obiectul ( y > y)
Locul : de aceeai parte a lentilei ca si obiectul ( x< 0)

obs: lentilele convergente pot da imagini reale sau virtuale


( virtual numai dac obiectul e foarte aproape de lentil
x < f sau x < -f )

5) obiectul foarte aproape de lentil (- x < -f)


Lentile convergente
b) lentile divergente
1) obiectul foarte departe de lentil ( -x > - 2f)

Fv Fv

Forma : imagine dreapta (y > 0, y > 0 sau y < 0, y < 0 )


Natura : imagine virtual ( nu poate fi prins pe un paravan
se formeaza prin prelungirea razei reale)
Mrimea : imagine mult mai mica dect obiectul ( y < y)
Locul : imagine de aceeasi parte cu obiectul (x < 0 ; x <0 sau x > 0; x > 0)
6) obiectul foarte aproape de lentil ( -x > -f)

Forma : imagine dreapt (y > 0, y > 0 sau y < 0, y < 0 )


Natura : imagine virtual ( nu poate fi prins pe un paravan
se formeaz prin prelungirea razei reale)
Mrimea : imagine mai mica dect obiectul ( y < y)
Locul : imagine de aceeasi parte cu obiectul (x < 0 ; x <0 sau x > 0; x > 0)

obs: lentilele divergente nu dau niciodat imagini reale


Lentile diferite
Lentila bifocala
Lentile de contact
ochelari
aberaii geometrice
cromatice
astigmatism
coma

aberaia geometric (de sfericitate)


n cazul ideal refracia aceeai focar unic
n realitate razele refractate diferit, datorit grosimii diferite focare multiple

Corecie: diafragmarea razelor periferice


imaginea produs de razele paraxiale
Aberaia cromatic
diversele culori care compun lumina alb focalizeaz n locuri diferite
( datorit fenomenului de dispersie)
fiecare culoare va avea focarul ei

Corecie: asocierea unei lentile convergente (cu dispersie pozitiv)


cu una divergent ( cu dispersie negativ)
astigmatismul = deformarea imaginii n raport cu obiectul

exemplu: obiectul ptrat imaginea pern


- imaginea butoi

coma: focarul nu este punctiform ci de forma unui segment de dreapt


Instrumente optice cu imagini
reale

formate din oglinzi i lentile;


imaginile pot fi prinse pe paravane (sunt reale);
amintim: ochiul, aparatele fotografice i camere
de luat vederi, aparate de proiecie ( de diafilme
i diapozitive, cinematografice, pentru PC,
militare, pentru teatru,etc.)
Aparate (camere) foto
pri obligatorii:
obiectiv
camera obscur
sistem de stocare a imaginii
(film fotosensibil, sistem electronic, etc.)
declanator
sistem de vizare
diafragm ( poare fi automat)
reglarea timpului de expunere (poate fi automat)
Aparate fotografice
Camere TV si de supraveghere
obiective
obiectiv = sistem (ansamblu) de lentile
convergente i divergente

corectat de aberaii
intra componena instrumentelor optice
cu imagini reale i virtuale (imaginare)
obiective
ochiul
Defectele ochiului
miopia, hipermetropia, prezbitismul, astigmatismul
miopia
Miopia apare cnd globul ocular este uor mai lung - din fata
pana in spate - dect de obicei. Aceasta determina razele de
lumina sa se focalizeze in fata retinei, si nu pe retina cum ar fi
normal.

Miopii au dificultati in vederea lucrurilor la distanta, cum ar fi


semnele de circulaie, dar vad bine de aproape, cum ar fi cititul
sau cusutul.

Semne: Persoanele mioape acuza frecvent dureri de cap sau de


ochi si se pot simi obosite cnd ofeaz sau fac sport.

Tratament: Miopia poate fi corectata cu ochelari, lentile de


contact sau prin chirurgie refractiva. Avnd miopie, prescripia de
ochelari va avea un numr negativ .
Miopie si corectare
(ochelari divergenti)

necorectat

corectat
Hipermetropie
(corectare :ocheleri convergenti)

necorectat

corectat
Persoanele afectate de hipermetropie pot vedea obiectele
ndeprtate foarte bine, dar au dificultati in vederea celor din
apropiere.

Care sunt cauzele hipermetropiei? Globul ocular al persoanei


hipermetrope este mai scurt dect normal si ca urmare, razele de
lumina care intra in ochi sunt focalizate in spatele retinei.

Semne: Hipermetropii se plng de dureri de cap sau de ochi si se


pot simi obosii cnd au de fcut o munca ce necesita vederea de
aproape.

Tratamentul hipermetropiei: Hipermetropia poate fi corectata cu


ochelari sau cu lentile de contact. Prescripia dumneavoastr va
avea un numr pozitiv (cu plus), de exemplu +2,50.
Prezbitism
se manifesta ca hipermetropismul dar datorita varstei, cristalinul nu
este suficient de elastic
(corectare cu ochelari convergenti)

necorectat

corectat
In jurul vrstei de 40 de ani vederea de aproape, cum ar
fi cititul, cusutul sau lucrul la computer, devine neclara.
Aceasta li se ntmpla tuturor la un moment dat, chiar si
celor care n-au avut niciodat probleme vizuale.

Semne ale prezbiopiei: Cnd apare prezbiopia, o


persoana va observa ca este nevoie sa tina cartea,
ziarul, revista sau alte materiale de citit cu mana ntinsa
pentru a putea vedea clar. Cnd are de fcut o munca
ce necesita vederea de aproape, persoana poate avea
dureri de cap sau sa se simt obosita.

Astigmatism
(deformarea globului ocular)

corectarea lentile speciale cilindrice


astigmatism
Astigmatismul se datoreaz corneei de forma neregulata
si se corecteaz cu ochelari sau lentile de contact.

Semne: Uneori, astigmatismul necorectat va poate da


dureri de cap sau de ochi si poate produce vedere
distorsionata si ntunecata.

Tratament: Astigmatismul poate fi corectat cu ochelari


sau lentile de contact. Prescripia dumneavoastr va
conine trei pari in loc de una, de exemplu -2,75 / -1,25
axa 180 grade. Prima parte indica corecia principala,
sferica, iar partile doi si trei arata mrimea si localizarea
astigmatismului.

aparate de proiectie
cinematografica
Aparate de proiectie
lunete
Instrumente optice cu imagini
virtuale

formate din oglinzi si lentile;

imaginile se privesc cu ochiul liber ( nu pot


fi prinse pe paravane;

amintim : lupele, microscoape optice ( cu


lumina) lunete astronomice si terestre,
lunete duble (binocluri), telescoape.
lupa
Microscoape optice
lunete
Imaginile preluate de pe
internet
Realizare: DM