INSTRUMENTELE DE

OPTICĂ GEOMETRICĂ
 CUPRINS
INSTRUMENTELE OPTICE
INSTRUMENTELE DE OPTICĂ GEOMETRICĂ
CARACTERISTICILE OPTICE
INSTRUMENTELE OPTICE CE DAU IMAGINI
REALE
INSTRUMENTELE OPTICE CE DAU IMAGINI
VIRTUALE
TEST INTERACTIV
BIBLIOGRAFIA
 INSTRUMENTELE OPTICE
Instrumentul optic este instrumentul folosit fie pentru
observarea sau măsurarea unei mărimi optice, fie pentru
observarea sau măsurarea unei mărimi de altă natură, folosind o
observație optică.
Clasificarea instrumentelor optice
după natura mărimii optice studiate
Tipul instrumentelor optice Scopul
instrumentele de optică observarea imaginilor
geometrică unor obiecte
observarea unui sistem de
instrumentele de optică franje de interferență, a stării
ondulatorie de polarizare a luminii sau
a compoziției spectrale
observarea/determinarea
instrumentele fotometrice
unor mărimi fotometrice
 INSTRUMENTELE
DE OPTICĂ GEOMETRICĂ
Instrumentul de optică geometrică este ansamblul de lentile,
oglinzi, diafragme și prisme optice cu ajutorul căruia se obțin
imagini ale obiectelor.
Clasificarea instrumentelor după axele optice ale pieselor
optice din alcătuire:
- instrumente centrate (axele optice ale pieselor optice din
alcătuire coincid cu axa de simetrie a instrumentului);
- instrumente necentrate.
Clasificarea instrumentelor după natura imaginii formate:
- instrumente ce dau imagini reale, care pot fi prinse pe un
ecran, pe o placă sau pe un film fotografic ;
- instrumente ce dau imagini virtuale, ce pot observate direct cu
ochiul.
 CARACTERISTICILE OPTICE
Mărirea transversală liniară este egală cu raportul dintre
dimensiunea transversală a imaginii (mărimea imaginii) și
dimensiunea transversală a obiectului (mărimea obiectului):

y1 –y2
 Puterea optică reprezintă raportul dintre tangenta unghiului
sub care se vede obiectul prin instrumentul optic (tangenta
unghiului sub care se vede imaginea) și dimensiunea
transversală a obiectului (mărimea obiectului):

unde: α1 = diametrul aparent al obiectului; α2 = diametrul aparent

al imaginii.

y2
y1
α1 α2
δ = 0,25 m
Vedere a obiectului prin
Vedere directă a obiectului instrumentul optic

Puterea optică se folosește mai ales pentru instrumentele

optice ce dau imagini virtuale.
[P] = m-1 = D
 Grosismentul (mărirea unghiulară) reprezintă raportul dintre
tangenta unghiului sub care se vede obiectul prin instrumentul
optic (tangenta unghiului sub care se vede imaginea) și tangenta
unghiului sub care se vede obiectul cu ochiul liber:

y2
y1
α1 α2
δ = 0,25 m
Vedere a obiectului prin
Vedere directă a obiectului instrumentul optic
Grosismentul este o mărime adimensională. Valoarea
numerică este însoțită uneori de x.
Grosismentul comercial este definit pentru un ochi normal:
 Puterea separatoare reprezintă capacitatea instrumentului
optic de a forma imagini distincte separate pentru două puncte
vecine ale obiectului.
În cazul ochiului, două puncte alăturate nu se mai văd
distinct dacă distanţa d dintre ele este mai mică decât 5·10-6 m.

liniară (Dmin) = distanța minimă dintre

două puncte vecine care dau imagini
Puterea separatoare diferite
unghiulară (Δmin) = unghiul minim
dintre două puncte vecine care dau
imagini diferite

D Δ d
 După corectarea aberațiilor diferitelor piese optice ce
compun instrumentul optic, puterea separatoare depinde numai
de fenomenul de difracție a luminii care traversează
instrumentul.
Datorită difracției, imaginea unui punct este formată dintr-o
pată circulară însoțită de franje circulare concentrice.

Imagini distincte ale Nu există imagini distincte

punctelor vecine ale punctelor vecine
 INSTRUMENTELE OPTICE
CE DAU IMAGINI REALE
Instrumentele ce dau imagini reale reprezintă instrumentele
optice ce dau imagini care pot fi prinse pe un ecran, pe o placă
sau pe un film fotografic

Aparatul fotografic
Diaproiectorul
Retroproiectorul
Epiproiectorul
Aparatul de proiecție cinematografică
Videoproiector
 Aparatul fotografic
Aparatul fotografic este un instrument optic care formează
imaginea pe o placă fotografic sau un film fotografic.
Aparatul fotografic formează o imagine reală, răsturnată și
mai mică decât obiectul.

diafragma diafragma
deschisă închisă
 Aparatul fotografic este format din 1
următoarele elemente:
1.corpul (cutia obscură) = o cutie neagră
opacă;
2.obiectivul = un sistem convergent format 2
din patru sau mai multe lentile, corectat
pentru aberații; 4
3.diafragma = un dispozitiv format din mai
multe plăcuțe opace mobile, care limitează o
deschidere circulară care controlează
cantitatea de lumină ce intră în camera
obscură;
4.obturatorul = un dispozitiv care 3
controlează cât timp filmul este expus la 6
lumină;
5.vizorul = un dispozitiv folosit pentru a 7
încadra eficient imaginea care va fi
înregistrată pe film;
6.filmul
7.sistemul de transport = un dispozitiv
folosit pentru fixarea și transportul filmului.
 vizare prin obiectiv (reflex)

Tipurile de aparate fotografice

cu vizor sau telemetru
cu două obiective

cu vizare prin obiectiv

(SLR, reflex)
cu planfilm
 Diaproiectorul
Diaproiectorul este un aparat optic de proiecție care
formează pe un ecran imaginea unui obiect mic transparent.
Diaproiectorul formează o imagine reală, răsturnată și mai
mare decât obiectul (diapozitivul transparent).

Diaproiectorul este format dintr-o oglindă concavă în focarul

căreia se află un bec, un condensor din 2 lentile plan-convexe și
un obiectiv format dintr-un sistem convergent cu mai multe
lentile. Diapozitivul se așeză între condensor și obiectiv.
 Retroproiectorul
Retroproiectorul este un aparat optic de proiecție care
formează pe un ecran imaginea unui obiect transparent de
dimensiuni mai mari.
Retroproiectorul este format dintr-o oglindă sferică, o lampă,
o lentilă Fresnel subțire și un obiectiv ce schimbă cu 900 direcția
de propagare a luminii.

obiectul
transparent
 Epiproiectorul
Epiproiectorul este un aparat optic de proiecție care
formează pe un ecran imaginea unui obiect opac.
Epiproiectorul este construit din: 1) cameră obscură, 2)
oglindă sferică, 3) lampă, 4) oglindă sferică ce reflectă lumina
emisă de lampă pe obiect, 5) obiectul opac (fotografie sau
imagine realizată pe hârtie, 6) oglindă plană, 7) obiectiv.

1
7
6

3 4

5
 Aparatul de proiecție cinematografică
Aparatul de proiecție cinematografică este un aparat optic de
proiecție care formează pe un ecran 15-25 de imagini/secundă și
întrerupe lumina tot de atâtea ori. Din punct optic, construcția
este asemănătoare cu cea a diaproiectorului.
Datorită persistenței imaginilor pe retină, ochiul nu percepe
imagini singulare, ci o imagine continuă, care reproduce
mișcarea obiectului.
 Videoproiector
Videoproiector este un aparat optic de proiecție conectat la
un aparat video sau la un computer pentru a proiecta imagini,
filme etc. la distanţă, pe un ecran de mari dimensiuni.
 INSTRUMENTELE OPTICE
CE DAU IMAGINI VIRTUALE
Instrumente ce dau imagini imaginare reprezintă
instrumentele optice ce dau imagini care pot fi văzute direct, cu
ochiul liber.

Lupa
Microscopul
Luneta
Telescopul
Binoclul
 Lupa

Lupa reprezintă o lentilă convergentă de mică distanță focală

(2 – 10 cm în general), care servește la observarea obiectelor
mici.
Obiectul se așează între lupă și planul focal și se obține o
imagine virtuală, dreaptă și mai mare decât obiectul.
 A’

+ y2
A

+ y1
B’ α2 α’2
B
F1 F2
- x1
- x2 a
δ
Observatorul deplasează lupa între ochi și obiect, astfel încât
imaginea să se formeze între punctul de distanță optimă de
vedere clară și punctul unde ochiul vede relaxat. Această
deplasare constituie punerea la punct a lupei.
 A’

+ y2
A
+ y1
B’ α2 α’2
B
F1 - x1 F2
- x2 a
δ

Puterea optică este:

În practică, pentru a obține o imagine cât mai mare care să

fie privită fără acomodare, obiectul trebuie să fie plasat lângă
focar, iar imaginea se obține către infinit => razele devin
paralele α’2 = α2
─ x1 = f
 Microscopul
Microscopul este instrumentul optic de laborator pentru
observarea și cercetarea obiectelor și formațiunilor extrem de
mici, care nu pot fi văzute cu ochiul liber.
microscop microscop
clasic ocular binocular

tub metalic

stativ

obiectivul

obiectul

sistem de
iluminare
 Microscopul este constituit din două sisteme optice,
corectate de aberații, numite obiectiv (Ob) și ocular (Oc), care
sunt fixate la capetele unui tub metalic a cărui lungime poate fi
modificată. Oc
Ob

f1 e f2
A B’’ B’ F’2
B α’2 α2
F1 O F2 F’1 - y2 - y’1 O’

- y’2
A’
- x1 x2

A’’ - x’1
- x’2
Deoarece ochiul preferă să privească neacomodat imaginea
finală A”B”, aceasta trebuie să se formeze la infinit => imaginea
intermediară A’B’ trebuie să se formeze aproape în focarul F’1 =>
F’1B’ ≈ 0 ; x2 ≈ f1 + e ; F’1O’ ≈ - x’1 ≈ f2 și α’2 = α2 (raze paralele).
 Ob Oc

f1 e f2
A C F’2
B’’ B’
B α’2 α2
F1 O F2 F’1 - y2 - y’1 O’
M
- y’2
A’
- x1 x2

A’’ - x’1
- x’2

Grosismentul microscopului:
Puterea microscopului:
Pentru a vedea clar obiectul cu ochiul
Din
liber,triunghiul O’A’B’: plasat la distanța
acesta trebuie
optimă de vedere δ = 25 cm.
ΔF2A’B’ ~ ΔF
Din triunghiul 2CO:
ABM:
 Luneta
Luneta (telescopul refractor) este instrumentul optic destinat
observării obiectelor foarte îndepărtare.
Luneta este un sistem optic format din 2 lentile convergente,
obiectivul (Ob) și ocularul (Oc), montate la capetele unui tub
metalic a cărui lungime poate fi modificată.

lunetă astronomică lunetă topometrică lunetă terestră

ochean lunetă pentru pușcă

 Luneta ecuatorială Zeiss are 150mm diametru și a fost instalată în
1910, la doi ani după construcția observatorul Urseanu din București.
http://www.astro-urseanu.ro/index.html
 Luneta astronomică este un sistem afocal ce formează
imaginea unui obiect astronomic extrem de depărtat (practic la
infinit), de la care razele vin aproape paralel.
Obiectivul are distanța focală foarte mare, iar ocularul are
distanța focală mică și se comportă ca o lupă.
 Datorită distanței la care se află obiectul, imaginea
intermediară A’B’ se formează în focarul F’ al ocularului (punctul
B’ coincide cu F’ => F’1B’ ≈ 0 și F’1O’ ≈ f2 => imaginea finală
A”B” este virtuală, răsturnată, foarte mult mărită față de obiect și
se formează practic la infinit => α’2 = α2 (raze paralele).
raza de
obiectu la pun
lui la v ctul B al
edere
directă Ob Oc
ℓ
raza de
la
f1 f2
B al ob punctul
iectulu
i
α1 F2 B’ α1 F’2
raza de la
punctul A al
B’’ O -
F’1 2y α’2
O’ α2
obiectului
A’

- y’2

A’’
Din ΔO’A’B’: tg α’2 = A’B’/B’O’ => tg α’2 = tg α2 = A’B’/f2
Din ΔOA’B’: tg α1 = A’B’/B’O => tg α1 = A’B’/f1 =>
Grosismentul lunetei:

=>
 Pentru observarea obiectelor terestre a căror imagini să fie
virtuale, drepte și mărite, nu se folosesc sisteme afocale, ci alte
tipuri de lunete:
- luneta cu vehicul (un dispozitiv de răsturnare a imaginii format
dintr-o lentilă convergentă ce poate fi deplasată între obiectiv
și ocular);
- luneta Galilei;
- luneta cu vedere laterală.
Frescă de Giuseppe Bertini cu Galilei
arătând dogelui Veneției cum se
folosește luneta
 Luneta Galilei are obiectivul dintr-o lentilă convergentă și
ocularul dintr-o lentilă divergentă.
Ob A’’ Oc

F’2 F’1
B F1 B’’ F2 B’
A’
 Telescopul
Telescopul (telescopul reflector) este un instrument optic
folosit pentru observarea obiectelor astronomice, al cărui
obiectiv este o oglindă concavă de dimensiuni mari. 

James Gregory (1638 - 1675)

matematician şi astronom
scoţian 

James Gregory a inventat telescopul pe care la descris în

1663 în cartea „Optica Promota”. Telescopul gregorian are ca
obiectiv o oglindă concavă parabolică, iar drept ocular o oglindă
concavă eliptică. Imaginea se observă din spatele oglinzii
parabolice, printr-un orificiu.
 Telescopul Newton

Isaac Newton a construit primul telescop în 1688. Este un

sistem necentrat ce folosește o oglindă concavă primară
(obiectivul) şi o oglindă plană diagonală secundară. Ocularul
este o lentilă convergentă.

Telescoape de tip Maksutov - Cassegrain

 Telescoape de tip Schmidt - Cassegrain

Telescopul Hubble este un reflector

Cassegrain cu design  Ritchey-Chretien.
A fost lansat în spaţiu în aprilie 1990,
fiind reparat în 1993 şi în 2009.
Telescopul a trimit peste jumătate de
milion de imagini, surprinzând peste
30.000 de ţinte astronomice. Primele
imagini, alb-negru, au fost transmise la
20 mai 1990.
Potrivit NASA, telescopul se află la
600 de kilometri deasupra Pământului.
Telescopul Hubble va fi înlocuit în 2014,
Telescopul spațial Hubble de James Webb Space Telescope.
 Telescopul spațial CoRoT, Agenţia Spaţială
Franceză (CNES), în colaborare cu Agenţia
Telescopul spațial Kepler , NASA 2009 Spaţială Europeană (ESA), 2006

Telescopul spațial James Webb , NASA 2013 Nebuloasa Vdb141 („Vulturul în zbor”)
Nebuloasa Rainbow Falls
Nebuloasa Helix („Ochiul lui Dumnezeu”)
 Binoclul
Binoclul este un instrument optic alcătuit din două mici
lunete terestre, folosit pentru a vedea obiectele situate la (mare)
distanță.
 TEST
1. O fereastră este fotografiată de la 2 m distanță cu un aparat
fotografic al cărui obiectiv are convergența de 20 D. Mărirea liniară
transversală este:
(2 puncte)
a. 3 b. – 3 c. 0,33 d. – 0,33

2. Distanța focală a obiectivului unui microscop este 4 mm.

Obiectul de pe măsuța microscopului se află la 3,1 mm de
obiectiv. Distanța focală a ocularului este de 5 cm. Puterea optică
a microscopului este:
(2punct)
a. 100 D b. 300 D c. 600 D d. 800 D
 TEST
3. Obiectivul și ocularul unui microscop au distanțele focale de
1,6 cm și 2,5 cm. Distanța dintre centrele optice ale obiectivului și
ocularului este 22,1 cm. Microscopul este pus la punct pentru
vederea la infinit. Grosismentul microscopului pentru un ochi cu
distanța minimă de vedere de 25 cm este:
(2 puncte)
a. 47 b. 113 c. 168 d. 205

4. Distanța focală a obiectivului unei lunete este 100 cm, iar a

ocularului este de 5 cm. Grosismentul lunetei este:
(1 punct)
a. 100x b. 50x c. 20x d. 5x
 TEST
5. Distanța focală a obiectivului unei lunete cu care se observă
luna este 100 cm, iar a ocularului este de 8 cm. Diametrul aparent
al Lunii este de 0,50. Diametrul aparent al imaginii lunii este:
(2 puncte)
a. 6,250 b. 7,500 c. 8,200 d. 9,750

Se acordă 1 punct din oficiu

Timpul de lucru este 50 minute.
 BIBLIOGRAFIA
 http://anunturi-foto.ro/tag/f64-ro-canon-650d/
 http://astrobiology.nasa.gov/missions/current/corot-space-telescope/
 http://blog.svconline.com/briefingroom/2009/09/08/mitsubishi-digital-
electronics-america-announces-new-dlp-1080p-hc3800-home-theater-
projector/
 http://cosmiclog.nbcnews.com/_news/2007/02/12/4351154-dust-in-gods-
eye?lite
 http://de.wikipedia.org/wiki/Diaprojektor
 http://en.wikipedia.org/wiki/COROT
 http://en.wikipedia.org/wiki/File:Gregory-Teleskop.svg
 http://en.wikipedia.org/wiki/Kepler_(spacecraft)
 http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Epididymitis
 http://envirofotoclub.files.wordpress.com/2010/03/tema_4_aparatul_foto
.pdf
 http://fr.wikipedia.org/wiki/Cat%C3%A9gorie:Instrument_optique
 http://footage.shutterstock.com/clip-2148200-stock-footage-old-
projector-showing-film.html
 http://foto.edu20.ro/2011/03/09/aparate-foto-partea-i/
 http://fr.wikipedia.org/wiki/Image:OHP-sch.JPG
 BIBLIOGRAFIA
 http://inalbvorbim2.blogspot.ro/2010_11_01_archive.html
 http://medlive.hotnews.ro/wp-content/uploads/2010/11/Probleme-cu-
ochii-Foto-Reuters.jpg
 http://picasaweb.google.com/lh/photo/tQIalajf3-5vL-FVfyTHng
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Lunet%C4%83
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Telescopul_spa%C8%9Bial_Hubble
 http://scitechantiques.com/Galileotelescope/
 http://visualeyes.ro/viewtopic.php?f=34&t=254
 http://web.pdx.edu/~bseipel/lecture%20notes%208-%20213%20optical
%20intruments.pdf
 http://www.alibaba.com/product-
gs/242524227/optical_acrylic_Fresnel_Lens_for_epidiascope.html
 http://www.astroshop.ro/telescoape-de-alama/omegon-telescop-de-
alama-20-60x60mm/p,5589
 http://www.astro-urseanu.ro/dotari.html
 http://www.audio.ro/media/catalog/product/cache/1/image/5e06319eda0
6f020e43594a9c230972d/R/e/Retroproiectoare-Beta_1_1.png
 http://www.biologyjunction.com/microscope_lab1.htm
 http://www.comenzi.ro/luneta-terestra-barska-60x60-p-1613.html
 BIBLIOGRAFIA
 http://www.celestiamotherlode.net/catalog/satellites.php
 http://www.e-scoala.ro/fizica/tipuri_aparat_foto.html
 http://www.e-scoala.ro/referate/fizica_istoria_telescopului.html
 http://www.evz.ro/detalii/stiri/nasa-prezinta-fotografiile-minune-ale-
hubble-893141.html
 http://www.f64.ro/blog/2012/07/31/de-la-oglinzi-la-aparate-foto-
mirrorless/
 http://www.focus94.ro/articole/despre-aparate-foto
 http://www.fotohobbyshop.ro/leica-m82-body/3999-394-394/leica-m82-
body-chrome.html
 http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?
art=ftm20/archives/2009/12/despre_vizoare.html
 http://www.hoinareala.ro/magazin/drumetii_si_camping/articole_optice/
binocluri/
 http://www.hometheater.com/content/epson-powerlite-pro-cinema-1080-
ub-lcd-projector
 http://www.mediadot.ro/aparate-foto-compacte/aparat-foto-compact-
fujifilm-x10-exr-cmos-12mp-zoom-optic-4x-filmare-full-hd-vizor-optic
 BIBLIOGRAFIA
 http://www.okazii.ro/aparate-foto-film/voigtlanderander/voigtlander-
1926-aparat-cu-burduf-aparat-de-colectie--a60545140
 http://www.opiniatimisoarei.ro/era-hubble-apune-james-webb-noul-
telescop-spatial-al-nasa-de-100-de-ori-mai-puternic-vezi-foto/11/12/2011
 http://www.referatele.com/referate/fizica/online2/Aparate-fotografice---
aparate-cu-vizor-sau-telemetru-aparate-cu-vizare-prin-obiectiv-aparate-
cu-doua.php
 http://www.scienceline.ro/LUNETELE_PRIMELE_INSTRUMENTE_ASTR
ONOMICE_4955_536_1.html
 http://www.sigmanet.ro/blog/tags/aparat-foto/
 http://www.spacetelescope.org/images/jwst_poster01/
 http://www.stiinta.info/news/653/
 http://www.topocadline.ro/galerie/foto/
 http://www.valcea-performanta.ro/files/Ochiul_uman.pdf
 http://www.wisedude.com/inventions_discoveries/lantern.htm
 http://www.nitto-optical.co.jp/english/feature/projector.html
 http://www.ventureshop.com.br/luneta-nikkostirling-4x32ao-com-
regulagem-paralaxe-e-mountmaster-p518/
 BIBLIOGRAFIA
 Gherbanovschi, N.; Prodan, M.; Levai, Şt. – FIZICĂ, manual pentru clasa a
XI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990
 Holliday David, Resnick Robert – Fizică, vol. II, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1975
 Huţanu, Gh. – De la optica clasică la optica modernă, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1984
 Ionescu-Andrei Rodica, Onea Cristina, Toma Ion – Fizică, manual pentru
clasa a IX-a,editura Art, 2005
 Pătru Virgil-Miron – Culegere de probleme de FIZICĂ pentru clasa a IX-a,
Editura COMPAL, București, 2004
 Popescu I. M., Ionescu G., Iordache D., Fochianu V., Stan M. – Probleme de
optică. Fizică atomică și nucleară, Editura Tehnică, București, 1974
 Serway Raymond, Jewett John – Physics for Scientists and Engineers,
Thomson Books/Cole, 2004
 Țițeica Radu, Popescu Iovițu – Fizica generală, Editura Tehnică, București,
1973
 ӿӿӿ – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a. 1998
 ӿӿӿ – Marele dicționar de neologisme, 2000
Ioana-Mihaela Popescu
Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2012