Mi-e dor de tine, mamă

Sub stele trece apa

Cu lacrima de-o seamă, 
Mi-e dor de-a ta privire, 
Mi-e dor de tine, mamă.

Măicuța mea: gradină

Cu flori, cu nuci si mere, 
A ochilor lumină, 
Văzduhul gurii mele!

Măicuțo, tu: vecie, 

Nemuritoare carte
De dor si omenie
Si cântec fără moarte!

Vânt hulpav pom cuprinde

Si frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale brate, 
Mi-e dor de tine, mamă.

Tot casca leul iernii

Cu vifore în coama.
Mi-e dor de vorba-ti calda, 
Mi-e dor de tine, mama.

O stea mi-atinge fata

Ori poate-a ta naframa.
Sunt alb, batrîn aproape, 
Mi-e dor de tine, mama.

Tu, iarbă, tot ai mamă?

De ai – de bună seamă:
Atunci când înverzeşti,
De ea îţi aminteşti.
Tu, floare, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înfloreşti,
De ea îţi aminteşti.
Tu, steauă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când te iveşti,
De ea îţi aminteşti.
Vreme de război

de Grigore Vieru

Lui Florin Rotaru

Ori de câte ori

Vedea un pom înflorit,

Ostaşul acela

Se închina cucernic

Frumuseţii lui albe,

Rugându-se şi cerându-i

Iertare c-a tras în oameni.

„Poate că este

Chiar Dumnezeu

Coborât pe pământ,

Îţi zicea,

Dar nici el chiar

Nu poate opri

Furia umană”.

Soldatul acela

Va ajunge poet

Dacă nu va muri.

Sau va avea mulţi copii.

Pentru că totuna este:

Să vezi lumea poetic, ori

Să creşti mulţi copii.

Cântec popular
Când pe lume-am apărut
La o margine de Prut, 
Lângă răul pătimit, 
O străina m-a răpit
Si astfel ma legăna:
„Nani, nani, nani-na, 
Peste Prut trăiesc jandarmi, 
Sa crești mare, sa îi sfarmi!
Peste Prut trăiesc potai, 
Iar nu frățiorii tai!
De-or striga: „române drag“, 
Pune mâna pe ciomag, 
De-ai sa-i vezi cîntînd de dor, 
Pune mîna pe topor!
De ti-or spune ca ti-s frati
Sa nu-i lasi nespintecati!“
Copil prost, copil furat, 
Frate, rau te-am suparat!
Dar eu nici o vina n-am, 
Fost-am despartit de neam
Si chiar Domnul Cel de Sus
A tacut si nu mi-a spus
Care e maicuta mea
Si nici maica spusu-mi-a.

De-acum
De-acum as putea
Si fără picioare trai, 
Da, fără de ele
La cine vroiam sa ajung
Am ajuns.

Si fara de ochi, 
Da, fara de ei, 
As putea sa traiesc
Pe cine vroiam sa vad
Am vazut.
Si fara de maini
As putea sa traiesc, 
Da, fara de ele
Pe cine vroiam sa cuprind
Am .
De-acum si singur, iubito, 
Ca o pata de sange pe lespezi, 
Ca o stea ce cade-n neant, 
Ca un vultur pe munti, 
Da, singur
As putea sa traiesc.