CAPITOLUL 7 – TEMA 1

POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ – TEST 1 2018

I. MARCAȚI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERA ȚI CORECT:

1. Obiectiv fundamental al României în politica externă, între anii 1919-1939:
a) recunoașterea internațională a actului de la Alba Iulia, din 18 noiembrie 1918;
b) recunoașterea internațională a unirii Basarabiei cu România;
c) aderarea la Societatea Națiunilor;
d) constituirea unui sistem de securitate care să-i garanteze integritatea frontierelor recunoscute prin Conferința de Pace de la Paris.

2. Partid politic românesc care a combătut politica de consolidare interna țională a Marii Uniri:
a) Partidul Național Român; b) Partidul Comunist Român; c) Garda de Fier; d) Partidul Național-Țărănesc.

3. Instrumentul principal al politicii externe a României în perioada interbelică:

a) alianțele militare regionale; b) tratatele de prietenie bilaterale;
c) alianțele politice și militare regionale; d) participarea la lucrările Societății Națiunilor.

4. Stat revizionist interbelic, situat în vestul României, care revendica Transilvania:

a) Austria; b) U.R.S.S.; c) Ungaria; d) Iugoslavia.

5. Puteri vest-europene, garante ale sistemului Versailles, pe alian ța cărora România conta pentru a- și consolida pozi ția interna țională în perioada
interbelică:
a) Italia și Germania; b) Franța și S.U.A.; c) Franța și Japonia; d) Marea Britanie și Franța.

6. Marile Puteri condiționau recunoașterea Marii Uniri de:

a) semnarea unui tratat separat privind statutul minorită ților în România ;
b) acordarea autonomiei pe criterii etnice;
c) acordarea de drepturi colective minorităților na ționale ;
d) consacrarea constituțională a principiului autodeterminării.

7. Bazele Înțelegerii Balcanice au fost puse în:

a) 1921; b) 1928; c) 1934; d) 1933.

8. Ministru de externe al României, principal artizan al tratativelor cu statul sovietic în anii ’30:
a) Take Ionescu; b) Nicolae Titulescu; c) Grigore Gafencu; d) I.G. Duca.

9. Capitală balcanică unde se semnează Pactul Înțelegerii Balcanice:

a) Istanbul; b) Sofia; c) Belgrad; d) Atena.

10. Notă comunicativă cuprinzând condițiile irevocabile pe care un stat le pune altuia, în vederea rezolvării unei situa ții litigioase de care depind
relațiile lor reciproce:
a) ultimatum; b) notă diplomatică; c) memoriu; d) diktat.

II. ANALIZAȚI CELE DOUĂ ENUNȚURI ȘI MARCAȚI CU:

a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat.
11. În concepția diplomației românești interbelice, alianțele politice și militare regionale reprezentau modalitatea esen țială de păstrare a echilibrului
de forțe în sud-estul Europei; în 1921 s-au pus bazele Înțelegerii Balcanice.

12. La 23 august 1939 s-a încheiat Pactul de neagresiune sovieto-german, care a împăr țit Europa în sfere de influen ță; anexa secretă a pactului
prevedea dreptul U..R.S.S. de a ocupa Bucovina.

13. Vara anului 1939 consacră eșecul total al politicii de securitate colectivă și ascensiunea puterilor revizioniste; România se găsea prinsă între
două mari puteri, cu care nu avea relații bune.

14. Criza relațiilor româno-germane a fost depășită la începutul anului 1939; Germania era interesată de petrolul românesc.

15. În anul 1939, relațiile româno-germane au o evolu ție pozitivă, marcată de semnarea acordului politic româno-german din martie 1939; partea
română spera că Germania va deveni garantul integrită ții sale teritoriale.

16. În perioada interbelică, revizionismul va fi o caracteristică exclusivă a politicii externe dusă de statele înfrânte în primul război mondial;
încercând contracararea acestora, România va sprijini crearea unor alian țe politico-militare regionale.

17. După instaurarea nazismului, Anglia și Franța duc o politică de conciliere fa ță de Germania; în anul 1938, Austria și Cehoslovacia cad victimă
expansionismului hitlerist.

18. În 1934, România reia relațiile diplomatice cu statul vecin de la răsărit; deceniul patru al secolului trecut aduce normalizarea rela țiilor româno-
sovietice, concretizată prin Protocolul de la Montreaux, care rezolvă litigiul teritorial dintre cele două state.
19. În iunie 1940, ultimatumul sovietic cu privire la Basarabia și Bucovina de Nord este remis guvernului României; prin rapturile teritoriale din iunie-
septembrie 1940, România pierdea aproximativ o treime din teritoriul și din populația sa.

20. În vara anului 1940 s-a semnat acordul sovieto-român cu privire la cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei; Prutul va reprezenta granița
româno-sovietică și după sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

III. MARCAȚI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERA ȚI CORECTĂ:

21. A. Anglia, Franța și Germania recunosc independența României.
B. Independența României este recunoscută de Turcia și de Rusia.
C. Italia recunoaște independența României.
a) BCA; b) CAB; c) BAC; d) CBA.

22. A. Germania ocupă zona demilitarizată a Renaniei.

B. România aderă la Pactul Tripartit, intrând în sistemul de alian țe al Axei Berlin-Roma-Tokyo.
C. La Londra, România aderă la Convenția de definire a agresiunii și a teritoriului.
a) BCA; b) CAB; c) BAC; d) CBA.

23. A. Tratativele româno-sovietice de la Viena.

B. Tratativele româno-sovietice de la Riga.
C. Tratativele sovieto-române de la Copenhaga și Varșovia.
a) ACB; b) BAC; c) CAB; d) CBA.

24. A. România Mare caută să obțină recunoașterea internațională a grani țelor sale.
B. Finalizarea reformei agrare.
C. Formarea Marelui Sfat Național.
a) BCA; b) CAB; c) BAC; d) CBA.

25. A. România aderă la Pactul Briand-Kellog.

B. România și Italia semnează un tratat de alianță.
C. Constituirea Partidului Național Țărănesc.
a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB.

26. A. Franța și Marea Britanie promit sprijin României în cazul unor posibile agresiuni.
B. Semnarea acordului economic româno-german.
C. Semnarea protocolului româno-sovietic de la Montreaux.
a) BCA; b) ABC; c) CAB; d) CBA.

27. A. Recunoașterea internațională a unirii Basarabiei cu România.

B. S.U.A. recunosc unirea Basarabiei cu România.
C. România ia parte la fondarea Ligii Națiunilor.
a) ACB; b) BAC; c) CAB; d) CBA.

28. A. Se încheie Pactul Înțelegerii Balcanice.

B. România aderă la Tratatul de la Paris, care interzice războiul ca mijloc de rezolvare a diferendelor dintre state.
C. Constituirea Partidului Național Țărănesc.
a) ABC; b) BCA; c) CBA; d) ACB.

29. A. România renunță la garanțiile franco-engleze.

B. Granița cu Bulgaria revine pe aliniamentul din 1913.
C. Ținutul Herței intră în componența U.R.S.S.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.

30. A. Consiliul de Coroană acceptă să cedeze pretențiilor teritoriale ale Ungariei.

B. România renunță la garanțiile franco-engleze.
C. România cedează Basarabia Uniunii Sovietice.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BAC.