Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Perioada în care s-a desfășurat Conferința de Pace de la Paris, care a pus capăt primului război mondial:
a) 1918-1920; b) 1919-1920; c) 1918-1919; d) 1918-1921.
5. Modalitate esențială de păstrare a echilibrului de forțe în Sud-estul Europei, utilizată de diploma ția românească interbelică:
a) tratatele bilaterale de cooperare; b) tratatele de prietenie cu țările vecine;
c) alianțele regionale; d) alianțele cu Marile Puteri.
8. Eveniment care a contribuit decisiv la agravarea situa ției interna ționale în anul 1938:
a) criza cehoslovacă; b) criza sudetă; c) criza austriacă; d) criza poloneză.
12. În iunie 1940 se semnează acordul româno-sovietic referitor la cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei către U.R.S.S.; grani ța stabilită cu
această ocazie va rămâne valabilă și după cea de-a doua conflagra ție mondială.
13. Tratatele de pace din 1919-1920 au reprezentat baza juridică a recunoa șterii interna ționale a statutului teritorial al României interbelice;
diplomația românească, în perioada interbelică, a men ținut constant rela ții cordiale cu statele vecine.
14. Tratatul de la Paris, prin care Marile Puteri recuno șteau unirea Basarabiei cu România, nu a fost semnat de statul sovietic; în urma negocierilor
româno-sovietice din anii '30, diplomația românească a reu șit să obțină recunoa șterea grani țelor țării de către statul sovietic.
15. În perioada interbelică, România a semnat tratate de alianță cu Polonia, Franța și Italia; în 1928, România a aderat la Pactul Briand-Kellog.
16. În 1934 au semnat Pactul Înțelegerii Balcanice Iugoslavia, Grecia, Turcia și Bulgaria; prevederile Pactului Briand-Kellog au fost completate în
1929, prin Protocolul de la Moscova.
17. În perioada interbelică, România a încercat să-și asigure integritatea printr-o politică de securitate colectivă; politica revizionistă a statelor
occidentale va determina eșecul sistemelor de alianțe regionale.
18. În a doua jumătate a celui de-al patrulea deceniu al secolului trecut, elitele politice de la București au înțeles că aliații tradiționali ai României, Franța și
Marea Britanie, nu se vor opune planurilor revizioniste ale Germaniei; România a căutat să afle o cale proprie de înțelegere cu Germania, care vedea în
România un important furnizor de cereale și petrol.
19. Sistemul versaillez a plasat Uniunea Sovietică și Germania pe pozi ții oarecum similare; în perioada interbelică, cele două puteri vor colabora în
direcția eludării prevederilor acestui sistem.
20. Calea Germaniei spre sud-estul Europei a fost deschisă de Dictatul de la München, din septembrie 1938; în protocolul secret al Pactului
Ribbentrop-Molotov, partea germană își declara totalul dezinteres politic pentru Basarabia.
22. A. Semnarea Tratatului de la Paris, prin care se recunoa ște unirea Basarabiei cu România.
B. România semnează alianța cu Polonia.
C. România, membru fondator al Ligii Națiunilor.
a) CAB; b) BCA; c) CBA; d) BAC.
23. A. Cancelarul Otto von Bismarck pune bazele Triplei Alian țe.
B. În urma celui de-al doilea război balcanic, România anexează sudul Dobrogei.
C. Definitivarea sistemului politico-militar cunoscut sub numele de Antanta.
a) BAC; b) CAB; c) ACB; d) CBA.
25. A. România semnează Protocolul de la Geneva, care preciza legătura dintre securitate și dezarmare.
B. România își proclamă neutralitatea în cel de-al doilea război mondial.
C. Reluarea relațiilor diplomatice româno-sovietice.
a) BAC; b) ACB; c) CAB; d) CBA.
28. A. Parafarea Tratatului de la Craiova, prin care România cedează Bulgariei Cadrilaterul.
B. Asasinarea lui Nicolae Iorga.
C. I.G. Duca este asasinat de legionari.
a) CAB; b) CBA; c) BCA; d) BAC.