Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. State occidentale cu care România încheie tratate de alian ță în deceniul trei al secolului trecut:
a) Franța și Marea Britanie; b) Marea Britanie și S.U.A.; c) Italia și Franța; d) S.U.A. și Germania.
6. Tratat internațional prin care este interzis războiul ca mijloc de rezolvare a diferendelor dintre state:
a) Protocolul de la Moscova; b) Planul Young; c) Tratatul de la Londra; d) Pactul Briand-Kellog.
9. Orașe europene unde s-au desfășurat tratative româno-sovietice în problema recunoa șterii unirii Basarabiei cu România:
a) Copenhaga, Viena, Londra; b) Copenhaga, Viena, Paris;
c) Copenhaga, Viena, Riga; d) Copenhaga, Moscova, Londra.
12. În vara anului 1939, relațiile germano-sovietice cunosc o evidentă îmbunătățire, concretizată în semnarea Pactului de neagresiune sovieto-german; în iunie
1940, în urma celor două ultimatumuri de la Moscova, România cedează Basarabia și nordul Bucovinei statului sovietic, în speranța salvării statului român.
13. Semnând acordul economic din martie 1939, România spera să obțină garantarea integrității sale teritoriale de către Germania; rezolvarea litigiului
cu Bulgaria a precedat soluționarea diferendului teritorial româno-ungar.
14. În prima jumătate a celei de-a treia decade a secolului trecut, cu ocazia tratativelor de la Copenhaga și Viena, România a încercat să obțină recunoașterea
unirii Basarabiei cu Vechiul Regat de către partea sovietică; soluționarea acestei chestiuni va întârzia încă opt ani, până la desfășurarea tratativelor româno-
sovietice din capitala Letoniei.
15. După 1933, îngrijorată de ascensiunea statelor revizioniste, Marea Britanie elaborează o strategie de sprijinire a statelor care sus țineau statu-
quo-ul teritorial; în primăvara anului 1939, împreună cu Franța, Marea Britanie garantează independen ța României.
16. Arbitrajul de la Viena a fost un dictat impus României de către Germania și Italia, în favoarea Ungariei; Dictatul de la Viena a însemnat cedarea
Transilvaniei în schimbul garantării integrității teritoriale a statului român.
17. Între anii 1919-1939, obiectivul fundamental al politicii externe românești a fost constituirea unui sistem de securitate care să-i garanteze integritatea
granițelor stabilite și recunoscute prin hotărârile Conferinței de Pace de la Paris; toate partidele politice din România au susținut această politică.
18. În concepția diplomației românești interbelice, alianțele politice și militare regionale reprezentau modalitatea esen țială de păstrare a echilibrului
de forțe în sud-estul Europei; în 1921 s-au pus bazele Micii În țelegeri.
19. La Conferința de Pace de la Paris, marile puteri condiționau recunoașterea unirii de semnarea unui tratat separat privind statutul minorităților în
România; diplomația română, sub conducerea lui Ion I.C. Brătianu, s-a străduit să respingă intervenția acestora în afacerile României.
20. La 28 octombrie 1920, prin Tratatul de la Paris, Fran ța, Marea Britanie, Italia și Japonia au recunoscut unirea Basarabiei cu România; 13 ani
mai târziu, acestora li se vor adăuga Statele Unite ale Americii.
30. A. România semnează sistemul de tratate care stau la baza Micii În țelegeri.
B. Reînnoirea alianței cu Polonia.
C. Trupele române ocupă Budapesta.
a) BAC; b) ACB; c) CAB; d) BCA.