Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus )

   Poet antic roman din perioada denumită „perioada de aur„a literaturii romane

sau „epoca augustană” între 43 Hr şi 14 d Hr.
   Născut în sudul Italiei la Venosa pe dată de 8 decembrie 65 i.Hr.Horaţiu provine din
familia unui libert (sclav eliberat). La vârsta de 20 de ani pleacă din Roma la Atena
pentru a-şi desăvârşi educaţia, la 22 ani primeşte titlul de tribun militar, iar la scurt
timp după asasinarea lui Cezar devine partizan la republicanilor.

    La studiile efectuate în Atena, Horaţiu se ocupă, în special de filozofie şi poezie,

aspect resimţit în întrega opera a autorului. ”Opera lui Horaţiu, prin concepţia
filosofică, spiritul ei larg, lirismul avântat, înclinaţia satirică, ironia fină, elegantă şi
concizia, varietatea de ritmuri a versurilor, valorificarea experienţei umane şi
artistice în funcţie de principiile morale… Seninătăţii, echilibrului armonios din
meditaţiile horaţiene îi corespunde o artă literară întemeiată pe simetrie, pe
stăpânirea raţională a expresiei. “
Cele două cărţi cu satire, denumite de autor Convorbiri cuprind 18 poezii
inspirate din operele satiricului Gaius Lucillius care “în cele 30 de cărţi de satire ale
sale, stabileşte tiparele genului, impunându-i caracterul satiric în accepţiunea de
azi.”
  Ulterior poetul a scris Cartea Epodelor, iar în cea de-a doua parte a vieţii, cele patru
cărţi de ode intitulate  „Carmina” şi două cărţi denumite Epistulae („Scrisori”) în
anul 20, respectiv 13 i.Hr.
  În anul 19 i.Hr., Horaţiu primeşte distincţia de „Poeta laureatus”. Câţiva ani mai
târziu, în anul 8 i Hr,  la data de 27 noiembrie Horaţiu moare, el fiind înmormântat la
Roma pe colina Esquilina.
Citate:
Cine îmbină utilul cu frumosul întruneşte sufragiile tuturor.”“Bucură-te de ziua de
azi, încrede-te prea puţin în cea de mâine.”