HORAȚIU

A elaborat
Cociorva Valeria
 HORAȚIU
Quintus Horatius Flaccus, în limba
română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr.,
Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a
fost unul dintre cei mai importanți poeți
romani din "perioada de aur" a literaturii
romane ("Secolul lui Augustus") sau
"epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr.
(moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea
împăratului Augustus).
 BIOGRAFIE
Horațiu s-a născut la 8 decembrie 65 î.Hr. în Venusia (astăzi Venosa) din provincia
Apulia, fiu al unui libert (sclav eliberat). Tatăl său avea funcția de coactor argentarius
(încasator de impozite) și realizase o oarecare avere. Familia se mută la Roma și
Horațiu are posibilitatea să obțină o cultură aleasă, frecventând școala de retorică a
lui Orbilius. Continuă studiile la Academia din Atena, ocupându-se în special de
filosofie și poezie. După asasinarea lui Caesar în anul 44 î.Hr., Horațiu se alătură
trupelor republicane conduse de conspiratorii Brutus și Cassius și devine tribun
militar. Primele sale versuri sunt remarcate de Virgiliu, pe atunci "Poeta laureatus" al
Romei, care îl prezintă nobilului și influentului încurajator al artelor, Gaius
Maecenas. Între Horațiu și Maecenas se dezvoltă o strânsă și durabilă prietenie. În
anul 33 î.Hr., Maecena îi dăruiește o proprietate în regiunea munților Sabinici, nu
departe de Roma. Aici are liniștea și tihna (otium) necesare pentru a se dedica întru-
totul creației sale literare. După moartea lui Virgiliu, în anul 19 î.Hr., Horațiu este cel
care primește distincția de "Poeta laureatus". În anul 8 î.Hr. Maecena moare și în
același an, la 27 noiembrie, moare și Horațiu, fiind înmormântat pe colina Esquilina.
 OPERE
• Creația lui Horațiu s-a păstrat în întregime până în zilele noastre și poate fi împărțită în trei
perioade:

• Opera timpurie (42 î.Hr.-30 î.Hr.):

• Satirae, satire care evoluează de la tonul violent sau sarcastic la ironia amuzantă și
înțeleaptă, prin care răzbate conținutul didactic, dar și grație spirituală, umor și eleganță
• Epodon liber
• Perioada clasică a maturității (31 î.Hr.-20 î.Hr.):
• Carmina I-III, unde este prefigurată concepția epicureică echilibrată a poetului și realismul
său psihologic
• Epistulae I, prin care se realizează trecerea de la satira personală la filozofia morală
• Opere târzii (18 î.Hr.-13 î.Hr.):
• Carmen saeculare, imn scris la cererea împăratului August în cinstea Dianei și a lui Apollo
• Carmina IV
• Epistulae II, cuprinde celebra Ars poetica, în care sunt formulate principiile clasicismului
antic reluate ulterior de Boileau și Pope.
 REPERE ALE OPEREI LUI HORAȚIU

Opera lui Horațiu, prin concepția filosofică, spiritul ei larg, lirismul avântat,
înclinația satirică, ironia fină, eleganța și concizia, varietatea de ritmuri a versurilor,
valorificarea experienței umane și artistice în funcție de principiile morale, a găsit
un ecou profund în conștiința artistică a multor poeți moderni, printre care și Mihai
Eminescu, admirator entuziast al marelui poet latin. Seninătății, echilibrului
armonios din meditațiile horațiene îi corespunde o artă literară întemeiată pe
simetrie, pe stăpânirea rațională a expresiei.
 SATIRELE Epodele
Cartea denumită de Horațiu "Iambi", deși numai
o parte din poezii sunt scrise în ritm iambic,
restul în dactile, cuprinde 17 poeme lirico-satirice
cu referire la evenimentele și problemele politice
ale epocii, după modelul poetului grec
Archilochos din Paros.

Cele două cărți cu Satire (Satirae), numite de Horațiu Sermones

("Convorbiri"), cuprind 18 poezii scrise în hexametre dactilice,
inspirate din operele satiricului Gaius Lucillius. Sub forma unui
dialog cu Maecena, sunt tratate teme etice, criticându-se, pe
baza unor exemple, ambiția nemăsurată, prostia, avariția,
defecte și vicii care îi fac pe oameni nefericiți, într-un mod
tolerant și cu umor, fără asprimea predecesorului său. Uneori se
referă la slăbiciunile propriei sale persoane. Dialogul dintre poet
și interlocutorul său ia sfârșit prin postularea principiului
epicurian, al cărui adept a fost Horațiu, bazat pe preconizarea
ataraxiei, a echilibrului interior și armoniei